Cazul genitiv
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecţionat de la Genitiv)
În lingvistică, genitivul este cazul atributului adjectival şi exprimă posesia.
La romani, în astronomie, genitivul era utilizat pentru a numi constelaţiile. Era ataşată litera alfabetului grecesc corespunzătoarea strălucirii stelei (α pentru cea mai strălucitoare, β pentru a doua, etc.) genitivului numelui latin al constelaţiei. De exemplu, genitivul pentru Gemini (Gemenii) era Geminorum, cea mai strălucitoare stea din Gemeni, Castor, se numea α Geminorum. Acest sistem se numeşte desemnarea lui Bayer.
[modifică] Vezi şi
 |
Acest articol legat de gramatică este un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea lui!. |
- Caz → Ablativ • Acuzativ • Dativ • Genitiv • Nominativ • Vocativ •
- Parte de propoziţie → Principală • Secundară •
- Atribut → Adjectival • Adverbial • Interjecţional • Pronominal • Substantival • Apoziţional • Verbal •
- Complement → Direct • De agent • Indirect •
- Circumstanţial → Concesiv • Condiţionat • Consecutiv • De cauză • De loc • De mod • De scop • De timp
- Predicat → Nominal • Verbal •
- Subiect → Gramatical • Implicit • Logic • Zero •
- Propoziţie → Afirmativă - Negativă • Analizabilă - Neanalizabilă • Enunţiativă - Interogativă •
- Propoziţie subordonată
- Atributivă •
- Completivă → Directă • Indirectă •
- Circumstanţială → Concesivă • Condiţionată • Consecutivă • De cauză • De loc • De mod • De scop • De timp •
- Predicativă •
- Subiectivă •
