Locuțiune
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Locuțiunea este un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire.
În afara contextului gramatical, o locuțiune (numită și sintagmă) care poate desemna un grup de cuvinte cu un înțeles unic, la baza căruia se află adesea o figură de stil. Față de locuțiunea gramaticală, însă, aceste alăturări de cuvinte nu îndeplinesc o funcție unică în frază, deci componentele trebuiesc analizate separat. Exemple de locuțiuni: „monstru sacru”, „de la oul Ledei”, „a înalbi un arab” (cf. Harap Alb), „Cortina de Fier” ș.a.
Tipuri de locuțiuni gramaticale[modificare]
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
Acest articol legat de gramatică este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
