Leonid Andreev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Leonid Andreev

Leonid Nikolaievici Andreev (n. 9 august 1871 – d. 12 septembrie 1919) a fost un dramaturg, nuvelist și fotograf rus, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902 - 1914.

S-a născut în provincia Oriol, Rusia. Studiază inițial dreptul la care renunță, însă, pentru a urma o carieră literară. Trece prin perioade de cruntă depresie în timpul studenției, fiind, de multe ori, aproape de sinucidere.

Întâlnirea cu Maxim Gorki este decisivă pentru Andreev; Gorki îl sprijină în cariera sa literară, mijlocind mediatizarea acestuia. După acest moment, a fost unul dintre cei mai prolifici și de succes autori din Rusia.

Prima sa colecție de povestiri apare în 1901 și se vinde foarte repede, într-un tiraj de 250.000 de exemplare. În scurt timp, însă, își șochează publicul cu exentricitățile sale.

Idealist și rebel, Andreev își petrece ultimii ani din viață într-o mare penurie materială, în Finlanda, unde se retrăsese din cauza succesului Revoluției Bolșevice în Rusia. Spre deosebire de prietenul său, Maxim Gorki, Andreev nu s-a putut împăca cu noul regim politic din ce se instituise. Face publice în întreaga lume manifeste împotriva abuzurilor bolșevice din Rusia.

A fost căsătorit cu contesa Wielhorska, o nepoată a lui Taras Shevchenko. Fiul lor a fost Daniil Andreev, poet și mistic creștin, autor al Roza Mira (rus.) – Roza lumii.

Nepoata lui Leonid Andreev, scriitoarea americană Olga Andrejew Carlisle, a publicat o culegere de povestiri scurte, Visions, în 1987.

Numele lui L. Andreev îl poartă una din insulele scufundate din Teritoriul Arctic Britanic.[necesită citare]

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Nălucile
  • Jurnalul Satanei
  • 1898: Bargamot și Garașka ("Bargamot i Garașka")
  • 1902: Orașul ("Gorod")
  • 1904: Râsul roșu ("Krasnîi smeh")
  • 1906: Viața omului ("Jizn' celoveka")
  • 1908: Povestea celor șapte spânzurați ("Rasskaz o semi poveșnîh")
  • 1908: Împăratul foamete ("Țar Golod")
  • 1908: Zilele vieții noastre ("Dni nașei jizni")
  • 1910: Anatema
  • 1910: Gaudeamus
  • 1911: Sașka Jeguliov
  • 1912: Profesorul Storițîn ("Profesor Storițîn")
  • 1912: Katerina Ivanovna

Bibliografie[modificare | modificare sursă]