Carl Larsson

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Carl Larsson
Carl Olof Larsson
BritaAndI Selfportrait.jpg
Născut(ă) 28 Mai 1853
Suedia Stockholm, Suedia
Deces 22 Ianuarie 1919
Sundborn, Suedia
Naționalitate Suedeza

Carl Larsson (n. 28 mai 1853, Stockholm – d. 22 ianuarie 1919, Falun) a fost un pictor suedez. Picturile, acuarelele și desenele sale prezintă de obicei secvențe din viața familiei pictorului care avea 8 copii. În operele sale apare frecvent locuința din Sundborn, soția sa Karin cu copiii. Pictorul împreună cu soția lui sunt considerați în Suedia, întemeietorii locuințelor în culori pastel, cu ferestre mari luminoase. Casa lor este azi un muzeu. În Germania Larsson devine cunoscut în 1909 prin cartea „Casa de sub soare"œ.

Copilarie[modificare | modificare sursă]

Carl Olof Larsson s-a nascut intr-o familie saraca (n. 28 mai 1853), care locuia in Stockholm, pe Prästgatan( strada preotului) 78 in Cartierul Vechi. In timpul copilariei, familia a locuit in Ladugårdslandet, un cartier al Stockholmului. Cand avea 13 ani, profesorul sau l-a remarcat si l-a indrumat sa se inscrie la Academia de Arte Frumoase, acolo a studiat intre anii 1869-1876. In timpul studiilor a fost constrans, datorita situatiei materiale precare a familiei, sa lucreze in acelasi timp ca sa se poata intretina. A lucrat printre altele ca retusist alaturi de un fotograf. Intre anii 1872-1876 a lucrat ca grafician pentru revista de benzi desenate Kasper. In anul 1876 a fost distins cu Medalia Insulei pentru pictura "Pietrele Mari elibereaza regina Kristina din captivitate". In acelasi timp el a colaborat cu H.C.Andersens ca grafician al povestirilor sale intre anii 1875-1876 si cu poeta Anna Maria Lenngrens in ilustrarea poeziilor acesteia. A mai colaborat ca grafician pentru ilustrarea poeziile lui Elias Sehlstedts in anul 1893(acesta a fost un poet suedez din Stockholm) si cu Viktor Rydbergs ( 1828-1895, scriitor suedez nascut in Jönköping)pentru ilustrarea romanului Singoalla, in anul 1894.

In anul 1877 Carl Larsson s-a mutat la Paris. In timpul trait la Paris a cunoscut saracia extrema. Dezamagit, s-a intors la Stockholm, unde urmatorii 2 ani a lucrat tot ca grafician. In anul 1880 se decide sa mearga pentru a doua oara la Paris si incepe sa picteze. In anul 1881 primeste o scrisoare de la Scholander profesorul sau de arta, care il sfatuieste sa faca ceva cu excentricitatea sa si sa fie mai original. Acest sfat ii prinde bine si il incurajeaza sa picteze. In anul 1882 el gaseste in apropierea Parisului un mic atelier, unde poate picta. Acest mic atelier situat in Grez-sur-Loing in apropierea Fontainebleau, a devenit resedinta sa si a inceput sa picteze in acuarela.

Despre viata in Grez-sur-Loing si casatoria lui Larsson[modificare | modificare sursă]

Grez a fost ca o mica idila pentru Larsson. Aici pictorul putea gasi usor motive pentru tablourile sale: gradini, copaci tineri,flori si plante, case vechi si debarcadere, orase cu terase si jardiniere, un fluviu cu mici cascade, batrani in saboti si fete bronzate. Aceasta lumina difuza din nordul Frantei i s-a potrivit cu usurinta lui Larsson. Tratata cu eleganta si adaugand o nota personala picturilor sale, aceasta particularitate a sa a atras imediat atentia observatorilor francezi. Larsson s-a casatorit in 1883 cu pictorita Karin Bergöo. In urmataorele sale picturi el utilizeaza portretul sotiei in tablourile: "Sotia" (1883), "Idila din atelier" si "Mica Suzanne" (1885). In anul 1883 el participa la un concurs cu tabloul "Sotia" si castiga premiul trei. In Suedia a locuit temporar intre anii 1885-1888 si a descris in tablourile sale viata din sudul Stockholmului, a facut studii in natura, si-a petrecut timpul in lumina nordului alaturi de flori si pomi fructiferi. A pictat fete tinere imbracate in alb si peisaje de iarna. In anul 1886 el a acceptat funcția de sef al Muzeului de Arta Gothenburg, post pe care l-a deținut până în 1891. Acum avea el o bogata experienta ca grafician, pictor in acuarela si ulei. Larsson si-a imbogatit experienta sa de pictor studiind in continuare sculpturile din lemn masiv din Evul Mediu. Cartea sa preferata descria mitologia si era plina cu statui ale zeilor si zeitelor in stil baroc. Arta pitoreasca a fost pentru el o atractie irezistibila.