Universitatea Babeș-Bolyai

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Universitatea Babeș-Bolyai
Cluj-Napoca University of Babes-Bolyai.JPG
Clădirea rectoratului Universității Babeș-Bolyai
Informații
Motto Traditio Nostra Unacum Europae Virtutibus Splendet
Fondată 1959, cu rădăcini istorice în Colegiul Iezuit din 1581
Tip Universitate de stat
Clasificare Universitate de cercetare avansată și educație
Buget 77.904.711 de euro[1]
Localizare
Țara România
Oraș Cluj-Napoca
Campus Urban
Centre teritoriale Bistrița (4), Gheorgheni (1), Satu Mare (2), Sfântu Gheorghe (3), Sighetu Marmației (3), Târgu Mureș (1), Năsăud (1), Odorheiu Secuiesc (1), Sibiu (1), Târgu Secuiesc (1), Zalău (1), Vatra Dornei (1)[2]
Conducere
Rector Ioan-Aurel Pop[3]
Cifre cheie
Angajați 2.694[1]
Studenți 41.690[1]
Licență 28.180
Master 8.216
Doctorat 1.225
Alte informații
Afiliere European University Association, International Association of Universities, Agence universitaire de la Francophonie, Association of Carpathian Region Universities, Santander Network, Balkan Universities Network
Culori Negru și alb         
Site oficial www.ubbcluj.ro/ro/

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), situată in Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Universității din Cluj, înființată în anul 1872. UBB Cluj este cea mai mare universitate din țară, având mai mult de 38.000 de studenți înscriși la nivel de licență, masterat și doctorat, în 516 programe de studii în limba română, maghiară, germană, engleză și franceză. Universitatea a fost clasată între primele trei universități din România din punctul de vedere al calității programelor sale, dar ocupă un loc semnificativ și în topul universităților europene.

Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai. În 2011, Universitatea Babeș-Bolyai a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.[4]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Istoria universității clujene începe în secolul al XVI-lea, cu înființarea colegiului iezuiților. La 12 mai 1581, principele Transilvaniei Ștefan Báthory emite la Vilna (Vilnius, azi în Lituania) diploma de fondare a Colegiului Iezuit din Cluj, care avea rang de academie.[5] Colegiul primea clădiri și teren în interiorul zidurilor orașului medieval, mai precis pe Platea Luporum (strada Mihail Kogălniceanu de azi).[5] Primul rector al Colegiului este călugărul iezuit de origine poloneză Jacobus Wujek (Vangrovitius).[6] În 1585 aici studiau 230 de elevi, împărțiți în șase clase.[5] Limba de predare și învățare era latina.[6] Între 1774–1775 colegiul trece în administrarea unui alt ordin catolic, cel al Piariștilor, iar noua școală superioară va primi, pentru o scurtă perioadă, titulatura de Universitas.[5] În structura acesteia întâlnim catedre de Filosofie, Drept, Medicină și Teologie. După 1778, Teologia a fost transferată de la Cluj la Alba Iulia.[5]

În urma revoluției din 1848 și românii din Ardeal au cerut o universitate în limba română.[7] În 1870, Eötvös József, ministrul învățământului de atunci, propune crearea la Cluj a unei universități cu predare în limbile maghiară, română și germană, idee agreată și de o parte a elitei românești.[7] Eötvös între timp moare și în 1872, Franz Joseph al Austriei legiferează înființarea Universității Regale de Științe exclusiv în limba maghiară, ceea ce a stârnit nemulțumirile românilor.[7] După depunerea jurământului, în 20 decembrie 1872, 258 de studenți încep cursurile. Din anul 1895 și fetele au avut dreptul să învețe la universitate.[7] În anul 1902 a fost inaugurată clădirea nouă a universității, iar în 1918 profesorii au refuzat să jure credință regelui Ferdinand I, și astfel în 1919 se formează Universitatea românească, încetând predarea în limba maghiară.[7] Facultatea maghiară pentru trei semestre s-a mutat la Budapesta, iar în 1921 la Seghedin.[7]

În 1927 instituția de învățământ existentă își schimbă numele în Universitatea "Regele Ferdinand I", care își va muta activitatea la Sibiu și Timișoara, maghiarii redeschizând la Cluj universitatea cu predare în limba maghiară.[8] Universitatea vine înapoi la Cluj în 1954 schimbându-și numele în Universitatea Babeș. Se înființează pe data 1 iunie 1945, o universitate de stat cu predare în limba maghiară, cu facultățile: Litere și Filozofie, Drept și Economie Politică, Științe și Medicină Umană.[8] Noua instituție va primi numele de Universitatea Bolyai. În 1959 are loc procesul de unificare al Universității românești din Cluj cu Universitatea maghiară. Noua instituție va purta numele de Universitatea Babeș-Bolyai și avea la momentul creării ei șase facultăți: Facultatea de Matematică și Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Științe Naturale-Geografie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Științe Juridice, Facultatea de Istorie și Filozofie.[8] Primul rector al Universității Babeș-Bolyai a fost profesorul Constantin Daicoviciu (arheolog).[5]

După căderea regimului comunist, Universitatea Babeș-Bolyai a început să-și consolideze caracterul său multicultural, prin dezvoltarea puternică a linilor de studiu în limbile maghiară și germană. Structura multiculturală a UBB este reprezentată acum în toate posturile din cadrul universității (inclusiv cele de conducere), care sunt organizate în funcție de cele trei componente etno-lingvistice, română, maghiară și germană. Astfel, în conducerea executivă a universității se regăsesc 20 de reprezentanți ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari științifici și șefi de departamente.

Caracterul multicultural[modificare | modificare sursă]

Universitatea Babeș-Bolyai se remarcă prin caracterul său multicultural. Astfel, dintre cele 21 de facultăți ale universității, 19 oferă programe de studii în limba română, 17 în limba maghiară, 10 în limba germană și 2 în limba engleză. În două dintre facultăți (Teologie Reformată si Teologie Romano-Catolică), programele de studii se desfășoară exclusiv în limba maghiară. Dintre specializările oferite, 98 sunt în limba română, 52 în limba maghiară, 14 în limba germană și 4 în limba engleză. Această structură multiculturală se reflectă și în programele postuniversitare, precum și în rețeaua celor 12 extensii universitare din Transilvania.[9]

În cadrul fiecărei facultăți dintre cele 21 existente la nivelul universității (cu excepția a patru facultăți unde nu există linii de studiu în limba maghiară sau limba germană și a două facultăți unde nu există linie de studiu română), un prodecan aparține, după caz, minorității maghiare sau germane, având responsabilitatea și obligația coordonării activității liniilor de studiu proprii.[9]

Evoluția de-a lungul timpului[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea UBB poate fi observată și prin prisma creșterii numărului de studenți, cadre didactice, facultăți și specializări înregistrată de-a lungul timpului.

An Număr de studenți Cadre didactice Facultăți Specializări
1938 3.094 115 4 9
1971 14.438 648 8 36
1989 5.940 626 7 19
1992 12.247 826 11 55

Rectori[modificare | modificare sursă]

Structura[modificare | modificare sursă]

Facultăți[modificare | modificare sursă]

Facultate Adresă Specializări[10] Locuri[11]
Buget Taxă
Facultatea de Matematică și Informatică Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1 460 476
Facultatea de Fizică Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1 49 145
Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică Str. Arany János, nr. 11 179 152
Facultatea de Biologie și Geologie Str. Republicii, nr. 44 219 180
Facultatea de Geografie Str. Clinicilor, nr. 5–7 407 758
Facultatea de Știința și Ingineria Mediului Str. Fântânele, nr. 30 107 221
Facultatea de Drept Str. Avram Iancu, nr. 11 176 371
Facultatea de Litere Str. Horea, nr. 31 414 855
Facultatea de Istorie și Filosofie Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1 348 882
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 128 295 246
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Str. Sindicatelor, nr. 7 351 877
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali, nr. 58–60 659 1.493
Facultatea de Studii Europene Str. Emmanuel de Martonne, nr. 1 180 566
Facultatea de Business Str. Horea, nr. 7 100 368
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu, nr. 71 473 964
Facultatea de Educație Fizică și Sport Str. Pandurilor, nr. 7 125 380
Facultatea de Teologie Ortodoxă Str. Episcop Nicolae Ivan 93 138
Facultatea de Teologie Greco-Catolică Calea Moților, nr. 26 50 140
Facultatea de Teologie Reformată Str. Horea, nr. 7 44 91
Facultatea de Teologie Romano-Catolică Str. Iuliu Maniu, nr. 5 50 100
Facultatea de Teatru și Televiziune Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 4 76 51
Total 113 4.855 9.479

Colegii[modificare | modificare sursă]

  • aparținând de Facultatea de Matematică și Informatică:
  • aparținând de Facultatea de Fizică
    • Colegiul de Tehnică Medicală și Exploatarea Aparaturii Medicale, Zalău
  • aparținând de Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică:
    • Colegiul Tehnici de Laborator (Asistate de Calculator), Cluj-Napoca
  • aparținând de Facultatea de Geografie:
  • aparținând de Facultatea de Știința și Ingineria Mediului:
    • Colegiul de Fizica Mediului, Dej
    • Colegiul de Tehnici de Laborator (Protecția Mediului), Turda
    • Colegiul de Fizica Mediului (Știința Mediului), Sighetu Marmației
  • aparținând de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației:
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Aiud
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar și Preșcolar, Cluj-Napoca
    • Colegiul de Institutori Învățământ Preșcolar, Năsăud
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Oradea
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Odorheiu Secuiesc
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Satu Mare
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Sibiu
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Sighetu Marmației
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar și Preșcolar, Târgu Mureș
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Târgu Secuiesc
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Toplița
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Zalău
  • aparținând de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor:
  • aparținând de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării:
    • Colegiul de Administrație Publică Locală, Bistrița
    • Colegiul de Administrație Publică Locală, Cluj-Napoca
    • Colegiul de Administrație Publică Locală, Satu Mare
    • Colegiul de Administrație Publică Locală, Sfântu Gheorghe
  • aparținând de Facultatea de Business:
  • aparținând de Facultatea de Educație Fizică și Sport:
    • Colegiul de Măiestrie Sportivă și Acrobatică, Bistrița

Alte instituții[modificare | modificare sursă]

Grădina Botanică "Alexandru Borza"[modificare | modificare sursă]

Grădină în stil japonez

În secolul al XIX-lea au apărut primele demersuri pentru organizarea unei grădini mari cu plante la Cluj. Terenul de cca. 3 ha de pe strada Republicii a fost donat de groful Imre Mikó Societății Muzeale din Ardeal, la sfârșitul secolului al XIX-lea, și a ajuns o grădină botanică cu sere și cu multe legături externe.[12]

Grădina Botanică "Alexandru Borza" a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini.[12] Sub conducerea academicianului clujean au fost achiziționate noi teritorii și s-a început amenajarea sectoarelor, a serelor, a grădinilor și a aleilor.

Grădina Botanică din Cluj este subordonată Universității Babeș-Bolyai. În prezent, grădina se întinde pe 14 ha, unde cresc peste 10.000 de specii de plante din toate zonele lumii.[13] Aici se mai poate vizita Muzeul Botanic cu 6.900 de piese, și tot aici se găsește și Herbarul Universității cu 635.000 de coli de herbar cu plante din întreaga lume.[13] Grădina Botanică este împărțită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal.[14]

Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu"[modificare | modificare sursă]

Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu" sau "Babeș" (după vechea denumire), situat pe malul Someșului, a fost înființat între anii 1930–1932, la inițiativa lui Iuliu Hațieganu.[15] Proiectul inițial al parcului a fost premiat la "Expoziția de arhitectură sportivă" de la Jocurile Olimpice din Berlin (1936) cu medalia de bronz.[16] Are o sală de atletism de 60 m, cu 8 culoare, 3 săli de sport pentru fotbal, tenis, baschet și volei.[15] În aer liber, pe lângă terenurile de fotbal și de tenis, există și un teren de rugby înconjurat de pista din material sintetic pentru atletism, unde se face jogging.[15] Există 2 bazine de înot, unul pentru copii și unul mare (50 × 20,6 m).[15]

În prezent, în parc își desfășoară activitatea didactică toți studenții Facultății de Educație Fizică și Sport; activează catedrele de Educație Fizică de la celelalte facultăți ale UBB; își desfășoară antrenamentele sportivii de la toate secțiile Clubului "Universitatea"; foști sportivi universitari de performanță, precum și numeroase alte persoane dornice de mișcare.[16]

Observatorul Astronomic[modificare | modificare sursă]

Activitatea astronomică a universității are o tradiție de mai bine de 80 de ani, primele observații de acest gen fiind făcute în primul Observator Astronomic al Universității, construit în 1920 și 1934.[17] Din 1982, observatorul își desfășoară activitatea într-o nouă clădire situată în partea de sud a Grădinii Botanice.[17] Observatorul beneficiază și de o bibliotecă care conține mai mult de 16.000 de titluri și care este deschisă zilnic.[17] Echipamentul tehnic cuprinde un refractor cu diametrul obiectivului de 15 cm, o lunetă de pasaj, o stație de urmărire a sateliților artificiali, un laborator foto, o rețea de calculatoare cu conectare la Internet, precum și alte instrumente de măsură necesare activității specifice.[17]

Observatorul Astronomic este vizitat în fiecare an de aproximativ 1.000 de persoane, aceasta în condițiile în care Observatorul, deschis publicului în anul 2008, are program de vizitare doar în zilele de vineri și sâmbătă, în funcție de condițiile meteorologice.[18]

Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga"[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Centrală Universitară

Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" este cea mai mare bibliotecă din Transilvania.[19] Fondul BCU cuprinde peste 3,8 milioane de volume și deservește cei aproximativ 400.000 de cititori care trec pragul bibliotecii anual.[20] Biblioteca deține și un caracter muzeal, datorită profilului său enciclopedic, cultural și științific, precum și datorită dreptului de depozit legal.[19]

Muzeul de Mineralogie[modificare | modificare sursă]

Muzeul de Mineralogie care funcționează în cadrul Catedrei de Mineralogie a Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai a fost conceput inițial ca loc de studiu și aprofundare a cunoștințelor pentru studenții geologi și specialiști în domeniu. Începând cu anul 2002, Colecția didactică de minerale și roci și-a deschis porțile publicului larg. Muzeul deține în prezent un număr de aproximativ 16.500 de eșantioane (dintre care în jur de 12.500 de minerale, peste 3.700 de geme prelucrate și 223 de meteoriți) grupate în 13 colecții, expuse în 36 de vitrine.[21]

Muzeul Zoologic[modificare | modificare sursă]

Înființat în 1859, ca o secție a Asociației Muzeului Ardelean, Muzeul Zoologic de acum are peste 300.000 de exponate. Din punct de vedere al valorii științifice și al numărului de exemplare deținute, Muzeul Zoologic din Cluj-Napoca ocupă locul al doilea ca importanță, după Muzeul "Gr. Antipa" din București.[22] Muzeul de la parterul Facultății de Biologie se compune din expoziția propriu-zisă, o secție a colecțiilor științifice, accesibilă doar specialiștilor, și rezerva muzeului, de unde se completează expoziția. Sunt expuse speciile autohtone, dar și multe exponate din fauna exotică.[23]

Muzeul de Istorie al Universității[modificare | modificare sursă]

Muzeul Universității Babeș-Bolyai a fost înființat la inițiativa Rectoratului UBB în aprilie 2001, cu scopul de a pune în valoare istoria deosebit de bogată a învățământului universitar clujean de-a lungul secolelor, activitatea profesorilor și studenților care au frecventat diferitele facultăți, dar mai ales contribuțiile deosebite ale intelectualilor din Transilvania la patrimoniul culturii și științei mondiale. Patrimoniul Muzeului de Istorie al Universității Babeș-Bolyai numără în prezent peste 1.000 de piese (documente originale și în facsimil, fotografii, cărți poștale, diferite aparate științifice, medalii, publicații ale profesorilor universitari etc.).[24]

Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie[modificare | modificare sursă]

Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie funcționează în cadrul Departamentului de Geologie al Universității Babeș-Bolyai, având o istorie îndelungată și o bogată tradiție științifică. S-a constituit ca și colecție academică în 1919, preluând parțial din colecțiile Universității "Franz Joseph" (inaugurată în 1872).[25] Colecțiile au fost ulterior reorganizate și îmbogățite cu eșantioane donate de profesorii și studenții geologi. Schimburile efectuate cu muzee și colecționari din țară și străinătate contribuie și ele la diversificarea continuă a patrimoniului muzeal.

În prezent, muzeul deține peste 50.000 de eșantioane, dintre care aproximativ 30.000 sunt expuse permanent.[25]

Vivariul[modificare | modificare sursă]

Deschis în anul 2001, Vivariul Universității Babeș-Bolyai expune o colecție permanentă de animale vii găzduite si îngrijite în condiții asemănătoare cu cele din mediul lor natural. De asemenea, se pot vizita și expoziții temporare cu tematici diferite.[26]

Performanțe[modificare | modificare sursă]

Potrivit Best Global Universities Rankings, realizat de U.S. News, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este cea mai bine clasată universitate din România, deopotrivă în Europa și la nivel global.[27] Astfel, UBB ocupă poziția 246 în clasamentul european și locul 560 în lume, acumulând 40,7 puncte.[28] Punctajul obținut este comparabil cu al tuturor marilor universități din Europa Centrală și de Sud-Est, din țări precum Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația sau Polonia.[27] În cadrul domeniului Matematică, UBB este, de asemenea, cea mai bună instituție de învățământ superior din țară, ocupând locul 63[28] și plasându-se astfel înaintea tuturor universităților din țările europene foste comuniste, cu excepția universităților din Moscova și Praga.[27] Facultatea de Litere a fost clasată de QS World University Rankings by Subject 2015 în rândul primelor 100–150 de facultăți de Filologie din lume.[29] Ranking Web of Universities (Webometrics), un top care analizează peste 20.000 de universități din toată lumea, poziționează Universitatea Babeș-Bolyai pe primul loc în România și pe locul 787 în lume. Din România au fost analizate 108 universități, luându-se în considerare indicatori precum impactul din mediul online (numărul total de linkuri externe pe care domeniul web al universității le primește de la terțe părți), prezența online (poziția în motoarele de căutare și vizibilitatea globală pe internet), deschiderea (numărul total de documente publicate pe site-uri dedicate, conform Google), excelența (calitatea articolelor științifice publicate în jurnale internaționale cu impact ridicat, aflate în primele 10% cele mai citate într-un anumit domeniu).[30] Majoritatea facultăților UBB au obținut calificativul A de performanță din partea Ministerului Educației într-o ierarhizare a programelor de studii pentru anul universitar 2011–2012.[31]

Rezultatele și preocupările științifice ale tinerilor cercetători din Universitatea Babeș-Bolyai sunt recunoscute pe plan național și internațional.[32] UBB este clasificată ca cea mai importantă universitate românească (în perioada 2002–2011) în ceea ce privește activitatea de cercetare exprimată prin scorul relativ de influență individualizat, de către Asociația Ad Astra a Oamenilor de Știință. Universitatea Babeș-Bolyai se poate mândri cu faptul că conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, alături de echipa sa de cercetători de la Facultatea de Chimie din cadrul UBB Cluj a reușit să producă, în anul 2014, sângele artificial, după o muncă de cercetare și experimentare care a durat 6 ani.[33][34][35]

Absolvenți celebri[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Raportul Rectorului privind starea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 2015”. Universitatea Babeș-Bolyai. februarie 2016. http://www.ubbcluj.ro/ro/despre/publice/files/raport-rector/Raport_Rector_2015.pdf. 
  2. ^ Extensii academice”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/facultati/extensii_academice. 
  3. ^ Rectorat”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/rectorat. 
  4. ^ Instituțiile de învățământ superior acreditate, clasificate ca universități de cercetare avansată și educație (conform OM 5262/2011)”. CNATDCU. http://www.cnatdcu.ro/wp-content/uploads/2011/11/Universitati-de-cercetare-avansata-si-educatie.pdf. 
  5. ^ a b c d e f Repere istorice ale universității clujene”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://www.ubbcluj.ro/ro/despre/misiune/istoric. 
  6. ^ a b Ioan-Aurel Pop (2012). „Începuturile: Colegiul iezuit din 1579–1581”. Istoria Universității „Babeș-Bolyai”. Cluj-Napoca: Editura Mega. p. 15. ISBN 978-606-543-222-2. https://www.academia.edu/1422927/Ovidiu_Ghitta_coord._-_Istoria_Universitatii_Babes-Bolyai_published_by_Editura_Mega_Cluj-Napoca_2012_394_p_ISBN_978-606-543-222-2?auto=download 
  7. ^ a b c d e f Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai”. Welcome to Romania. http://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Universitatea_BB_r.htm. 
  8. ^ a b c Laura Goarnă (1 octombrie 2013). „Istoria universității care te formează. Universitatea Babeș-Bolyai”. Transilvania Reporter. http://transilvaniareporter.ro/cluj/istoria-universitatii-care-te-formeaza-universitatea-babes-bolyai/. 
  9. ^ a b Caracterul multicultural”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://www.ubbcluj.ro/ro/despre/misiune/caracter_multicultural. 
  10. ^ Specializări oferite de facultăți”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://admitere.ubbcluj.ro/ro/licenta/specializari/. 
  11. ^ Repartizarea numărului de locuri buget/taxă pentru învățământ universitar (cu frecvență), nivel licență - cu aprobarea Consiliului de administrație din data de 16 mai 2016”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://admitere.ubbcluj.ro/ro/licenta/docs/Cifre_IF_2016-2017_______.pdf. 
  12. ^ a b Cluj-Napoca, Grădina Botanică”. Welcome to Romania. http://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Gradina_Botanica_r.htm. 
  13. ^ a b 10 lucruri interesante despre Grădina Botanică din Cluj-Napoca”. Bună Dimineața. 30 iulie 2015. http://bunadimineata.ro/cluj/10-lucruri-interesante-despre-gradina-botanica-din-cluj-napoca/. 
  14. ^ Grădina Botanică "Alexandru Borza"”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/gradina_botanica. 
  15. ^ a b c d Parcul Sportiv Universitar “Prof. Dr. Iuliu Hațieganu””. Cluj Life. http://www.clujlife.com/2013/09/03/parcul-sportiv-universitar-prof-dr-iuliu-hatieganu/. 
  16. ^ a b Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu"”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/parcul_sportiv. 
  17. ^ a b c d Observatorul Astronomic”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/observatorul_astronomic. 
  18. ^ Observatorul Astronomic are 1.000 de vizitatori pe an”. CityNews.ro. 19 noiembrie 2010. http://citynews.ro/din-oras-10/observatorul-astronomic-are-1000-de-vizitatori-pe-99929. 
  19. ^ a b Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga””. Cluj.com. https://cluj.com/locatii/biblioteca-centrala-universitara-lucian-blaga/. 
  20. ^ Biblioteca în cifre”. Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca. http://www.bcucluj.ro/ro/despre-noi/biblioteca-%C3%AEn-cifre. 
  21. ^ Cluj-Napoca, Muzeul de Mineralogie”. Welcome to Romania. http://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Muzeul_Mineralogie_r.htm. 
  22. ^ Muzeul Zoologic”. Cluj.com. https://cluj.com/articole/muzeul-zoologic-cluj-napoca/. 
  23. ^ Cluj-Napoca, Muzeul Zoologic”. Welcome to Romania. http://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Muzeul_Zoologic_r.htm. 
  24. ^ Muzeul de Istorie al Universității”. Muzeele UBB. http://muzee.ubbcluj.ro/muzee/muzeul-de-istorie-al-universitatii. 
  25. ^ a b Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie”. Muzeele UBB. http://muzee.ubbcluj.ro/muzee/muzeul-de-paleontologie-si-stratigrafie. 
  26. ^ Vivariul”. Muzeele UBB. http://muzee.ubbcluj.ro/muzee/vivariul. 
  27. ^ a b c UBB, prima universitate din România, conform clasamentului Best Global Universities”. Universitatea Babeș-Bolyai. 14 octombrie 2015. http://news.ubbcluj.ro/noutati/ubb-prima-universitate-din-romania-conform-clasamentului-best-global-universities/. 
  28. ^ a b en Best Global Universities”. U.S. News. http://www.usnews.com/education/best-global-universities. 
  29. ^ Plan strategic 2016-2020”. Facultatea de Litere. http://lett.ubbcluj.ro/prezentare/plan-strategic/. 
  30. ^ Universitatea Babeș-Bolyai, cea mai bună universitate din țară în cercetare și vizibilitate”. subversiv.info. 10 mai 2016. http://subersiv.info/universitatea-babes-bolyai-cea-mai-buna-universitate-din-tara-cercetare-dar-si-vizibilitate/. 
  31. ^ LISTA celor mai bune facultăți din România. Clasificarea oficială a programelor de studii”. Știrile Pro TV. 3 octombrie 2011. http://stirileprotv.ro/stiri/social/tu-stii-cat-de-buna-este-facultatea-ta-lista-oficiala-a-programelor-de-studii-din-romania.html. 
  32. ^ Cercetătorii UBB Cluj au câștigat cele mai multe proiecte de cercetare din țară”. Bună Dimineața. 13 octombrie 2015. http://bunadimineata.ro/cluj/cercetatorii-ubb-cluj-au-castigat-cele-mai-multe-proiecte-de-cercetare-din-tara/. 
  33. ^ Dana Păcală (28 octombrie 2013). „Sânge artificial creat de cercetători clujeni, testat pe șoareci cu rezultate încurajatoare - FOTO”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/social/sange-artificial-creat-de-cercetatori-clujeni-testat-pe-soareci-cu-rezultate-incurajatoare-foto-11576398. 
  34. ^ Remus Florescu (29 octombrie 2013). „VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenție de premiu Nobel, șanse slabe de finanțare”. Adevărul. http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/video-sange-artificial-fabricat-cluj-inventie-premiu-nobel-sanse-slabe-finantare-1_526ff459c7b855ff56948e98/index.html. 
  35. ^ Mădălina Chițu (30 octombrie 2013). „Un mic miracol românesc: cercetătorul din Cluj Radu Silaghi-Dumitrescu a creat SÂNGE ARTIFICIAL. Proiectul, care poate salva milioane de vieți, a fost sponsorizat de statul român”. Gândul. http://www.gandul.info/interviurile-gandul/un-mic-miracol-romanesc-cercetatorul-din-cluj-radu-silaghi-dumitrescu-a-creat-sange-artificial-proiectul-care-poate-salva-milioane-de-vieti-a-fost-sponsorizat-de-statul-roman-11584276. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj
  • Site oficial
  • OSUBB – Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai
  • ALUMNI – Asociația Absolvenților Universității Babeș-Bolyai
  • UBB Radio – radioul Universității Babeș-Bolyai

Vezi și[modificare | modificare sursă]