Titlu (aliaj)

Acest articol se referă la Titlu (aliaj). Pentru alte sensuri, vedeți Titlu (dezambiguizare).

Titlul unui aliaj este o mărime adimensională corespunzând cu compoziția sa într-un metal dat. Mai precis, este vorba de raportul dintre masa unui metal fin și masa totală a aliajului pe care îl compune. „Este cantitatea de metal nobil dintr-un aliaj, exprimată în părți la mie.”

Definiție

Titlul se exprimă în miimi de metal fin în raport cu masa totală a aliajului. Echivalența dintre carate și miimi este 1 carat = 41,67 miimi (sau 1/24).

Exemple

• Titlul monedelor de 20 de franci francezi, cunoscute sub numele de „Napoleoni” sau „cocoșei” era de 900 de miimi de aur fin și 100 de miimi de cupru. Aceeași situație o întâlnim și în cazul monedelor de 20 de lei aur, emise de România, ca urmare a aplicării legislației Uniunii Monetare Latine.
• Titlul monedei – medalia "Ardealul Nostru", emisă la 15 ianuarie 1945, este de 900 de miimi de aur fin și 100 de miimi de cupru.
• Titlul monedei comemorative „200 de ani de la nașterea lui George Barițiu”, emisă de Banca Națională a României, la 10 septembrie 2012, are titlul de 900 de miimi de aur fin.
• Titlul monedei comemorative „90 de ani de la nașterea lui Marin Preda”, emisă de Banca Națională a României, la 10 august 2012, este de 999 de miimi de argint fin.
• Moneda "American Buffalo" are masa de o uncie (31,1035 grame), iar titlul său este de 999,9‰ aur fin.
• 999,999 de miimi (cel mai pur aur produs vreodată a fost rafinat de Perth Mint ("Monetăria din Perth"), din Australia, în 1958).

În România

Titlurile legale în România, sunt următoarele:

• pentru aur: 375‰; 500‰; 585‰; 625‰ (15 K), 750‰ (18 K); 833‰ (20 K); 900‰; 916‰ (22 K), 958‰ (23 K) și aurul fin – 999‰ (24 K);
• pentru argint: 750‰; 800‰; 875‰; 916‰; 925‰ și argintul fin – 999‰;
• pentru platină: 950‰;
• pentru paladiu: 950‰.

Verificarea fineței

Deși există multe metode de detectare a metalelor prețioase false, în mod realist există doar două opțiuni disponibile pentru a verifica finețea marcată a metalului ca fiind rezonabil de precisă: testarea metalului (care necesită distrugerea acestuia) sau utilizarea fluorescenței cu raze X (XRF). XRF-ul va măsura doar porțiunea cea mai exterioară a piesei de metal și astfel poate fi indus în eroare de placarea groasă.

În Statele Unite, puritatea reală a articolelor din aur trebuie să fie cu cel mult 0,003 mai mică decât puritatea marcată (de exemplu, 0,996 fină pentru aur marcat cu 0,999 fin), iar puritatea reală a articolelor din argint nu trebuie să fie mai mare de 0,004 (mai puțin decât puritatea marcată).

Greutate fină

O bucată de metal aliat care conține un metal prețios poate avea, de asemenea, greutatea componentei sale prețioase denumită greutatea fină. De exemplu, 1 oz t de aur de 18 karate (care este 75% aur) se poate spune că are o greutate fină de 0,75 oz t (uncia troy).

Vezi și

• caratul (unitate de măsură)
• Uniunea Monetară Latină

Bibliografie

• Jean Belaubre, Dictionnaire de Numismatique médiévale occidentale, Paris, Léopard d'Or, 1996, ISBN 2-86377-121-3.
• Florin Marcu, Constant Maneca (1978), Dicționar de neologisme, Ediția a III-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București.
• Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu (2007), Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a II-a, Editura Litera Internațional, București-Chișinău. ISBN 978-973-675-307-7