Gheorghe Spacu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Spacu

Chimistul Gheorghe Spacu
Date personale
Născut5 decembrie 1883
Iași, România
Decedat23 iulie 1955, (72 de ani)
București, Republica Populară Română
CopiiPetru George Spacu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieFacultatea de Științe a Universității din Iași
Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai
Universitatea din București
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruEste considerat creatorul școlii românești de chimie coordinativă
Membru titular al Academiei Române
Membru al Academiei de Științe din România

Gheorghe Spacu (n. 5 decembrie 1883, Iași – d. 23 iulie 1955, București) a fost un chimist român, membru titular al Academiei Române din 1936.[2]

În 1906 s-a licențiat la facultatea de Științe a Universității din Iași. După specializări la Viena și Berlin, Spacu revine în țară, desfășurând ulterior o prodigioasă carieră didactică la Universitățile din Iași, Cluj și București.

În anul 1916 obținea titlul de doctor în chimie cu mențiunea "cu distincție" pentru lucrarea "Combinații complexe de fier-Feramine".[3]

A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 [4].

Contribuții științifice[modificare | modificare sursă]

A fost profesor la Universitatea din Cluj (1919–1940) la Catedra de Chimie Anorganică și Analitică și apoi la Universitatea din București (1940–1955) la Catedra de Chimie Anorganică, unde a pus bazele unor laboratoare destinate studiului combinațiilor complexe. Prin cercetările desfășurate în perioada 1907–1955, profesorul Gheorghe Spacu și colaboratorii săi au sintetizat aproximativ 1000 de combinații complexe noi. Profesorul Gheorghe Spacu este considerat creatorul școlii românești de chimie coordinativă.[5]

Gheorghe Spacu a făcut cercetări fundamentale în domeniul combinațiilor complexe, a stabilit structura unor combinații anorganice din grupa sărurilor duble, a sintetizat noi clase de combinații complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului, etc.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S
  3. ^ „Gheorghe Spacu, creatorul școlii românești de chimie coordinativă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.3” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ „Pionieri în școala românească de chimie” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1982