Ovidiu Pecican

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ovidiu Pecican

Ovidiu Coriolan Pecican (n. 8 ianuarie 1959, Arad) este un scriitor, istoric și publicist român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Este absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1985). Doctorat în istorie (1998). În prezent, este profesor universitar la Facultatea de Studii Europene, precum și cercetător la Institutul de Antropologie Culturală din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 2008 a fost numit ambasador național al Anului European al Dialogului Intercultural. Coautor (împreună cu Sorin Mitu, Lucia Copoeru, Virgiliu Țârău și Liviu Țârău) al manualelor de istorie pentru clasa a XI-a și a XII-a, apărute la Editura Sigma în 1999, aprobate de Ministerul Educației Naționale, dintre care primul interzis ulterior în școlile din România. Este, de asemenea, realizator de emisiuni TV ("Clujul trăit", "Agartha Club", "Sarea-n bucate"). Debut absolut în „Flacăra roșie” din Arad (1978). Debut editorial în 1985 în antologiile Gustul livezii, O planetă numită anticipația și Romanul românesc în interviuri. Prezent în culegeri de povestiri SF.

Este unul dintre membrii grupului Provincia, care îi include pe intelectualii ardeleni români și maghiari care militează pentru regionalizarea României.[1]

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Scrieri istorice[modificare | modificare sursă]

  • Troia, Veneția, Roma. Studii de civilizație europeană, 1998
  • Lumea lui Simion Dascălul, 1998
  • Arpadieni, angevini, români. Studii de medievistică central-europeană, 2001 ISBN 9738551250
  • Realități imaginate și ficțiuni adevărate în evul mediu românesc, 2002 ISBN 973351439X
  • Trecutul istoric și omul evului mediu, 2002
  • Hașdeenii. O odisee a receptării, 2003 ISBN 9738583349
  • Originile istorice ale regionalismului românesc, 2003
  • B. P. Hasdeu - istoric, 2004
  • Poarta leilor. Istoriografia tânară din Transilvania, I, 2005 ISBN 9737651111
  • Sânge și trandafiri. Cultura ero(t)ică in Moldova lui Ștefan cel Mare, 2005
  • Între cruciați și tătari. Creștinătate occidentală și nomazi în Europa central-sud-estică, 2006 [2]
  • Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania, II, 2006
  • Ce istorie scriem, 2006
  • Istorii intersectate, 2007
  • Troia, Veneția, Roma, I, 2007
  • Dicționarul celor mai bune cărți de istorie românească, 2008
  • Regionalism românesc, 2009
  • Istoria de sub covor. Dezbateri istoriografice (Editura Adenium, 2013)

Europenistică[modificare | modificare sursă]

Publicistică[modificare | modificare sursă]

Romane[modificare | modificare sursă]

Proză scurtă[modificare | modificare sursă]

  • Clipuri, 2001
  • Darul acestei veri, 2001
  • Zilele și nopțile după-amiezei, 2005
  • Povești de umbră și povești de soare, 2008

Critică și istorie literară[modificare | modificare sursă]

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • Arta rugii (în colaborare cu Alexandru Pecican), 2007 (Premiul Mongolul al filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor din România, 2007)
  • Hansel și Gretel (adaptare scenică după frații Grimm), 2007 (Teatrul de Marionete Cluj-Napoca, regia: Varga Ibolya)

Ediții[modificare | modificare sursă]

  • Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV, 1998
  • Bogdan Petriceicu Hasdeu, Olteneștile, 2002
  • Yves Ternon, Statul criminal. Genocidele în secolul XX, 2002
  • Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului, 2002
  • Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul, 2005
  • Grigore Ureche, Simion Dascălul, Letopisețul Țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș Vodă până la Aron Vodă, 2007

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Philippe Moreau Defarges, Instituțiile europene (în colaborare cu Doina Lică), 2002
  • Yves Ternon, Statul criminal. Genocidele în secolul XX (în colaborare cu Iuliana Doboși și Liliana Popovici), 2002
  • Alain Demurger, Cavalerii lui Christos. Ordinele religios-militare în evul mediu (sec. al XI-lea – al XVI-lea), 2003

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1994
  • Membru al European Community Studies Association (Pittsburgh, USA) din 1995
  • Membru al Team Europe, stabilită de Delegația Comisiei Europene din România, din 2004

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istoricul Ovidiu Pecican propune un dicționar româno-maghiar al autonomiei, 29 februarie 2004, Francisc Mădărășan, Amos News, accesat la 10 iulie 2013
  2. ^ Istoria ca o poveste incitanta..., 8 august 2006, Virgil Lazar, România liberă, accesat la 7 februarie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri