Florian Ștefănescu-Goangă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române
Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Stefanescu Goanga (bust).jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Curtea de Argeș, România Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepsiholog Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materColegiul Național Matei Basarab[*]
Universitatea din București  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai din Cluj  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Național Liberal  Modificați la Wikidata
Bustul profesorului Florian Ștefănescu-Goangă din curtea Institului de Psihologie din Cluj
Bustul lui Florian Ştefănescu-Goangă din „Parcul Memoriei Universitare” în curtea Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
Casa în care a locuit profesorul Florian Ștefănescu-Goangă (în prezent clădirea Institutului de Psihologie din Cluj îi poartă numele)

Florian Ștefănescu-Goangă (n. 5 aprilie 1881, Curtea de Argeș - d. 26 martie 1958, București) a fost un psiholog român, membru corespondent (1937) al Academiei Române.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

A studiat cu Wilhelm Wundt la Leipzig, între anii 1908-1911. Teza de doctorat a lui Florian Ștefănescu-Goangă, cu titlul “Experimentelle Untersuchungen zur Gefühlsbetonung der Farben” s-a bucurat de un succes deosebit, fiind publicată nu numai în Germania (1911 și 1964), ci și în Franța (1932), fosta U.R.S.S. (1940) și S.U.A. (1972). [1] În lucrare a cercetat tonalitatea afectivă a culorilor (împărțite de el în excitatoare și calmante).

Întors în țară a fost numit profesor la Universitatea din Cluj, unde a înființat în anul 1922 Institutul de psihologie experimentală, comparată și aplicată, formând o echipă valoroasă de psihologi experimentaliști.

A abordat probleme de psihologia muncii, psihologia copilului, psihologia deficienților, de orientare profesională, precum și de psihologie socială. A înființat și a condus „Revista de psihologie”, apărută la Cluj între 1938-1949.

Între 1935 și 1940, sub coordonarea profesorului Florian Ștefănescu Goangă s-au desfășurat cursuri de perfecționare pentru cadrele didactice care desfășurau activități didactice cu copii care prezentau diferite deficiențe. [2]

Testul psihologic Binet-Simon, revizuit și tradus în numeroase rânduri, a fost adaptat în 1916 de L. Terman pentru populația americană, sub denumirea de testul Stanford-Binet. În 1937 acest test a fost din nou revizuit și utilizat în S.U.A. sub denumirea de „scara Terman-Merrill". Florian Ștefănescu-Goangă a revizuit, completat și adaptat în 1940 această variantă a testului pentru populația românească și a pus-o în aplicare. [3]


În seara zilei de 28 noiembrie 1938, în cadrul unei campanii mai ample de amenințare la adresa oamenilor politici, câțiva membri ai Mișcării Legionare au încercat să-l asasineze pe profesorul Florian Ștefănescu-Goangă, rectorul Universității din Cluj. [4]


Sub regimul comunist, a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 și transportat la Sighet la 7 mai 1950. Încadrat în U.M. conform Deciziei M.A.I. nr. 334 din 1 august 1951 pe o perioadă de 24 luni. Pedeapsa i-a fost majorată cu 60 luni, conform Deciziei M.S.S. nr. 559 din 6 august 1953. Eliberat la 5 iulie 1955, a murit la 26 martie 1958. [5]

Opera principală[modificare | modificare sursă]

  • Selecționarea capacităților și orientarea profesională, 1929
  • Măsurarea inteligenței, 1940

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]