Papa Ioan Paul I
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Ioan Paul I Fericit catolic | |
_(cropped).jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Albino Luciani  |
| Născut | [1][2][3][4] Canale d'Agordo, Veneto, Italia |
| Decedat | (65 de ani)[1][2][3][4] Vatican |
| Înmormântat | Grotte Vaticane[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Părinți | Giovanni Luciani[*][5] |
| Frați și surori | Antonia Luciani[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Italia (–).svg){kind=small} Regatul Italiei (–) Vatican |
| Religie | catolicism[6] |
| Ocupație | preot romano-catolic[*] scriitor Catholic deacon[*] cadru didactic universitar[*] episcop romano-catolic[*] papă |
| Locul desfășurării activității | Roma Vatican |
| Limbi vorbite | limba italiană[7] limba latină[7] |
| Activitate | |
| Început de pontificat | 26 august 1978 |
| Final de pontificat | 28 septembrie 1978 |
| Predecesor | Paul al VI-lea |
| Succesor | Ioan Paul al II-lea |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Papa Ioan Paul I (în latină Ioannes Paulus PP. I; nume la naștere Albino Luciani; n. ,[1][2][3][4] Canale d'Agordo, Veneto, Italia – d. ,[1][2][3][4] Vatican) a fost papă al Bisericii Catolice din 26 august până în 28 septembrie 1978. Pontificatul său a durat 33 zile și a fost unul din cele mai scurte din istorie.
Ioan Paul I a fost primul papă care și-a ales un nume dublu, prin aceasta realizând un act de onoare în cinstea celor doi predecesori ai săi direcți, Ioan al XXIII-lea și Paul al VI-lea.
După ce a fost recunoscut, în 2017, ca venerabil, de Biserica Catolică, el a fost proclamat fericit de papa Francisc, pe 4 septembrie 2022, iar sărbătoarea sa este stabilită pe 26 august, data alegerii sale pe tronul Sfântului Petru.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Date preliminare. Alegerea ca pontif[modificare | modificare sursă]
Albino Luciani s-a născut la data de 17 octombrie 1912, în Forno de Canale (actualul oraș Canale d'Agordo), în provincia Belluno, regiunea Venetto, în nordul Italiei. A fost fiul lui Giovanni Luciani și al soției sale Bortola Tancon. A avut o soră, pe nume Nina, și un frate pe nume Edoardo. A fost educat la seminariile minor și major ale diecezei de Belluno și hirotonit preot în data de 7 iulie 1935. Ulterior a obținut doctoratul în Teologie la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma. A slujit ca vice-rector al seminarului diecezan din 1937 și până în 1947, totodată predând noțiuni de teologie dogmatică, teologie morală, drept canonic și artă sacră.
În anul 1948 a fost numit pro-vicar general și în 1958 vicar general al diecezei sale, înainte de a fi numit episcop de Vittorio Veneto, în anul 1958, de către papa Ioan al-XXIII-lea. Ca episcop, a participat la toate sesiunile Conciliului II Vatican (1962-1965). La data de 15 decembrie 1969 a fost numit patriarh al Veneției de către papa Paul VI, începând să conducă eparhia în mod efectiv începând cu data de 3 februarie 1970. În cadrul Consistoriului din 5 martie 1973, papa Paul VI l-a ridicat la rangul de cardinal.
Ioan Paul I a fost o persoană tăcută, modestă, cu un simț al umorului extrem de amical. În cadrul mesajului din cadrul slujbei Angelus („Îngerul Domnului”) din 27 august, rostit în prima sa zi de pontificat, el a impresionat întreaga lume prin prietenia sa naturală. O altă trăsătură de caracter ce i-a impresionat pe catolici a fost smerenia sa deosebită, un prim exemplu constând în rușinea pe care a simțit-o atunci când papa Paul VI și-a luat stola și a așezat-o pe umerii lui Luciani, în timp ce acesta era cardinal. Ioan Paul I își amintește acest moment în primul său Angelus: „Papa Paul VI m-a făcut să înroșesc până la rădăcinile firelor de păr, în prezența a 20.000 de oameni, pentru că și-a dat jos stola și a așezat-o pe umerii mei. Niciodată nu am înroșit atât de mult”.
Conclavul din August 1978[modificare | modificare sursă]
La conclav au participat 111 cardinali, dintre aceștia aproximativ 100 (în funcție de sursă) au votat pentru cardinalul Albino Luciani.
Stema pontificatului[modificare | modificare sursă]
Fundalul stemei este albastru, peste care se înalță munții italieni în șase secțiuni descrescențe argintii, începând cu partea superioară, desenul grafic cuprinzând în extremitatea superioară trei stele aurii cu cinci colțuri; Scaunul patriahal al Sfântului Marcu este prezentat pe un fundal argintiu, leul înaripat, simbolul Evanghelistului Marcu, ținând o carte cu inscripția PAX TIBI MARCE EVANGELISTA MEUS („Pace ție Marcu, vestitorul meu”). Interpretarea simbolistică a acestei steme este următoarea: Culorile de fundal care predomină în cadrul acestei steme sunt albul și albastrul, de asemenea culori marine, care indică reînnoirea lumii prin actul Învierii lui Isus Cristos (albul) și călăuzirea eternă a lumii prin Providența Sfintei Treimi (albastrul). Simbolul leului este cel al evanghelistului Marcu, încă din primele secole creștine. Cele trei stele indică perfecțiunea și strălucirea trinitară. Prin contrapunerea celor șase munți, este inclus în descriere planul terestru, întreaga imagine reprezentând un dialog al lumii cerești trinitare cu lumea pământească, ce aspiră spre înălțimile virtuților (simbolul muntelui) și înălțarea prin credință la înțelegerea tainei credinței (simbolul stelei). Întreaga descriere grafică se fundamentează pe simbolurile papale clasice, tiara papală cu cele trei coroane (triregnum) și cele două chei, cheile împărăției, care simbolizează puterea de a lega și dezlega în cer și pe pământ.
Decesul[modificare | modificare sursă]
În data de 28 septembrie 1978, la doar 33 de zile după alegere, Papa Ioan Paul I a murit subit. Vaticanul a declarat oficial că papa a murit de infarct miocardic[8], diagnostic care însă nu este bazat pe rezultatul unei autopsii. Lipsa unei autopsii a condus la apariția unor teorii ale conspirației[9] privind decesul papei, în ciuda faptului că neefectuarea unei autopsii este practica obișnuită la Vatican în cazul decesului unui papă, și chiar legea Vaticanului interzice efectuarea acestei operațiuni.
Beatificarea[modificare | modificare sursă]
Recunoașterea virtuților[modificare | modificare sursă]
După moartea sa, credincioșii păstrându-i o bună amintire defunctului papă[10] au cerut, prin intermediul unei petiții semnate de episcopi brazilieni în 1990, deschiderea cauzei de beatificare a lui Albino Luciani.
La 23 noiembrie 2003 procesul de beatificare a fost deschis în Catedrala din Belluno.[11] Procedura diocezană a fost încheiată la 10 noiembrie 2006. La 27 iunie 2008 Dicasteriul pentru Cauzele Sfinților a publicat decretul de validitate a procesului diocezan.[12]
Bibliografia, sub formă de dosare, pentru această beatificare, a fost remisă prefectului Congregației pentru Cauzele Sfinților, Angelo Amato, la 17 octombrie 2012. Papa Francisc a recunoscut la 9 noiembrie 2017 virtuțile eroice ale papei Ioan Paul I, declarându-l astfel venerabil.[13]
Slujba de beatificare[modificare | modificare sursă]
La 13 octombrie 2021 papa Francisc a recunoscut caracterul minunat de însănătoșire a unei fetițe argentiniene de 11 ani, în 2011, atribuite mijlocirii lui Ioan Paul I, și a semnat decretul care permitea beatificarea acestuia.
Ioan Paul I a fost declarat fericit, în mod solemn la 4 septembrie 2022, în timpul unei Sfinte Liturghii celebrate în Piața Sfântul Petru din Roma. Sărbătoarea sa este stabilită pe 26 august, data alegerii sale ca papă.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d John Paul I, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Pope Giovanni Paolo I, Discogs, accesat în
- ^ a b c d Johannes Paul (Johannes Paul I.), Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c d Joan Pau I, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Genealogics
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „1978: Catholics mourn Pope's death”. BBC. Accesat în .
- ^ Eugene Kennedy (5 noiembrie 1989). „Was the Pope Murdered?” (în engleză). New York Times. Accesat în 2008-03-10. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ [1].
- ^ „Cérémonies présidées par le pape : décembre 2003 - janvier 2004”. Accesat în ..
- ^ http://www.30giorni.it/articoli_id_19080_l4.htm.
- ^ „Le pape [[:Format:Souverain-]] reconnu vénérable”, Aleteia: un regard chrétien sur l’actualité, la spiritualité et le lifestyle (în franceză), accesat în Conflict URL–wikilink (ajutor).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- la it Scrieri
- Ultimul papa si controversele Vaticanului, 15 iunie 2009, Daniel Nicolescu, Nicu Parlog, Descoperă
| Predecesor: Papa Paul al VI-lea |
IOANNES PAVLVS PP. I 1978 |
Succesor: Papa Ioan Paul al II-lea |
