Angelo Amato

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Angelo Amato
Visita de Cardenal Angelo Amato - 17792469768 (cropped).jpg
Date personale
Născut (84 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Molfetta, Apulia, Italia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Italy.svg Italia Modificați la Wikidata
Etnie italian Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[2][3] Modificați la Wikidata
Ocupațieteolog[*]
pedagog[*]
cadru didactic universitar[*]
preot catolic[*]
arhiepiscop
decan Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRoma[4] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[5][6]
limba engleză[6] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
Stema cardinalului Angelo Amato; pe panglica de sub stemă este înscrisă deviza, în limba latină: Sufficit gratia mea, în română: „Harul meu este suficient”.

Angelo Amato, S.D.B. (n. 8 iunie 1938, la Molfetta, Italia) este un cardinal catolic italian, prefect al Congregației pentru Cauzele Sfinților.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Tinerețea și formarea[modificare | modificare sursă]

Născut la Molfetta, el a învățat la școala saleziană din Catania și a studiat filosofia și teologia la Roma.

Preot și universitar[modificare | modificare sursă]

A fost hirotonit preot la 22 decembrie 1967, pentru salezienii lui Don Bosco (S.D.B.)

Și-a urmat studiile la Universitatea Pontificală Saleziană și la Universitatea Pontificală Gregoriană în 1968. Specialist în cristologie, a început să predea ca asistent la universitatea saleziană începând din 1972.

În anii 1978-1979, a fost bursier al Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, la Salonic, în Grecia, la mănăstirea ortodoxă Moní Vlatádon, sediu al renumitului Institut de Studii Patristice. Concomitent, a frecventat cursuri la Universitatea Aristotel din Salonic.

A călătorit la Washington în Statele Unite ale Americii, în 1988, în cursul unui an sabbatic, unde a început să studieze teologia religiilor.

La reîntoarcere, a predat Teologia dogmatică și a devenit consultant pentru Congregația pentru Doctrina Credinței, Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor și Congregația pentru Episcopi.

Din 1991 până în 2001, a fost prorector și vicerector al Universității Saleziene din 1991 până în 2000.

Episcop[modificare | modificare sursă]

La 19 decembrie 2002, Ioan Paul al II-lea l-a numit secretar al Congregației pentru Doctrina Credinței, alături de Joseph Ratzinger, prefect al congregației. I-a succedat la acest post lui Tarcisio Bertone, viitor secretar de stat al lui Benedict al XVI-lea. Cu această ocazie, a primit titlul de arhiepiscop in partibus de Sila.

Este și membru al Academiei Pontificale Mariane Internaționale.

La 9 iulie 2008, papa Benedict al XVI-lea l-a numit în fruntea Congregației pentru Cauzele Sfinților[7] înlocuindu-l pe cardinalul José Saraiva Martins.

La 30 octombrie 2010, la Oradea, a prezidat Misa de beatificare a episcopului Szilárd Bogdánffy, martir al Bisericii Catolice din România, în timpul comunismului, în Bazilica Sf. Maria din Oradea.[8]

Cardinal[modificare | modificare sursă]

A fost creat cardinal de papa Benedict al XVI-lea în consistoriul din 22 noiembrie 2010. A primit titlul de cardinal-diacon de Santa Maria in Aquiro.

Luări de poziție[modificare | modificare sursă]

La 28 aprilie 2006, în calitate de secretar al Congregației pentru Doctrina Credinței, a cerut boicotarea Codului lui Da Vinci.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Angelo Amato (2000). María y la Trinidad: espiritualidad mariana y existencia cristiana. Secretariado Trinitario. ISBN 9788488643551. [1].
  • Angelo Amato (1998). El Evangelio del Padre. Secretariado Trinitario. ISBN 9788488643414. [2].
  • Angelo Amato, Jean Longère (2000). La Vierge dans la catéchèse, hier et aujourd'hui. Mediaspaul Editions. ISBN 9782712207960. [3].
  • Angelo Amato (2012). I Santi, testimoni della Fede. Libreria Editrice Vaticana. ISBN 978-88-209-8766-4.
  • Angelo Amato (2012). Santi e Beati. Come procede la Chiesa?. Libreria Editrice Vaticana. ISBN 978-88-209-8887-6.
  • Angelo Amato (2012). Santa Ildegarda di Bingen. Libreria Editrice Vaticana. ISBN 978-88-209-8886-9.

Anecdote[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ BeWeB, accesat în  
  2. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ „Angelo Amato”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  7. ^ fr annonce de la nomination sur Zenit
  8. ^ Ebihoreanul, 30.10.2010: Ceremonie fastuoasă pentru beatificarea episcopului martir

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Angelo Amato
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Angelo Amato.