Papa Clement al VI-lea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Clement al VI-lea
PopeClementVICameo.jpg
Date personale
Născut1291[1][2][3] Modificați la Wikidata
Rosiers-d'Égletons, Limousin, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[4] Modificați la Wikidata
Avignon, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța Modificați la Wikidata
Înmormântat abbaye de la Chaise-Dieu[*][[abbaye de la Chaise-Dieu (Benedictine abbey in La Chaise-Dieu, Haute-Loire, France)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și surori Hugues Roger[*][[Hugues Roger ((1293–1363) Cardinal of the Catholic Church; Cardinal-Priest of S. Lorenzo in Damaso)|​]]
Guillaume II Roger[*][[Guillaume II Roger |​]] Modificați la Wikidata
CetățenieBannière de France style 1500.svg Franța Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiecleric[*]
preot catolic[*]
papă
scriitor Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRoma
Statele Papale Modificați la Wikidata
Activitate
Început de pontificat1342
Final de pontificat1352
PredecesorPapa Benedict al XII-lea
SuccesorPapa Inocențiu al VI-lea

Papa Clement al VI-lea (nume laic: Pierre Roger sau Petre de Fécamp; (n. 1291,[1][2][3] Rosiers-d'Égletons, Limousin, Franța – d. ,[4] Avignon, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța) a fost papa Bisericii Catolice cu sediul la Avignon din 7 mai 1342 până la moartea lui.

Pierre s-a tras din nobilimea sud-franceză, intrând de tânăr în Ordinul Benedictinilor. La 36 de ani a ajuns starețul mănăstirii Fécamp, iar cu doi ani mai târziu episcop de Arras. Fiind uns arhiepiscop de Sens în 1329, a fost numit arhiepiscop de Rouen în 1330. Papa Benedict l-a numit cardinal în 1338.

După o sedisvacanță de numai zece zile conclavul l-a ales papă pe 7 mai 1342. Intronizarea lui a avut loc pe 19 mai. Clement s-a dovedit de a fi un veritabil nepotist: prin septembrie a numit zece cardinali noi, din care nouă erau tot din Franța de Sud, iar cinci erau nepoți de-ai lui. Pe tot parcursul pontificatului său, a numit în total 25 de cardinali, din care 19 proveneau din sudul Franței, iar opt erau nepoții lui sau alte rude apropiate.

Clement a susținut alegerea amicului său Carol al IV-lea ca Rex Romanorum (tocmai ca să rămână victorios în lupta sa cu Ludovic al IV-lea al Bavariei) și l-a sprijinit pe regele german să îndeplinească câteva din planurile sale (de exemplu, înființarea unor universități din Sfântul Imperiu Roman al Națiunii Germane, printre care cea de la Praga, în 1348).

În 1348 a cumpărat ducatul Avignon de la Regina Ioana de Neapole, cu 800.000 de florini. În 1350, a proclamat a două sărbătoare a Anului Jubilar.

A fost numit „un Dionis ecleziastic” de către poetul Petrarca, din cauza numeroaselor sale amante și a gonoreei sale cronice. Când a murit, 50 de preoți au oficiat slujba de maslu pentru odihna sufletului său timp de 9 zile consecutiv, dar opinia publică a căzut de acord că nu e nici pe departe îndeajuns.[6]


Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Pope Clement VI, SNAC, accesat în  
  2. ^ a b Pierre Roger, LIBRIS, accesat în  
  3. ^ a b BeWeB, accesat în  
  4. ^ a b BeWeB, accesat în  
  5. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  6. ^ Tony Perrottet. „The Vatican Hall of Shame”. TheSmartSet. Accesat în . 



Predecesor:
Papa Benedict al XII-lea
Clement al VI-lea

Succesor:
Papa Inocențiu al VI-lea