Sari la conținut

Hirotonire

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hirotonirea unui diacon catolic în anul 1520: episcopul pune mâinile pe capul hirotonitului.

Hirotonirea (din greacă χειροτονία, transliterat: cheirotonía, „punerea mâinilor”) este procedeul prin care un laic devine cleric. Componenții clerului (diaconul, preotul și episcopul) sunt hirotoniți în timpul Sfintei Liturghii de un episcop, care, de obicei, este asistat de câțiva preoți. În concordanță cu învățăturile de credință, procesul hirotonirii începe în comunitatea locală, dar numai episcopul, care acționează în numele întregii Biserici, poate finaliza acest demers. Hirotonirea este în credința ortodoxă și catolică una dintre cele șapte Taine ale Bisericii.

Hirotonirea diaconului

[modificare | modificare sursă]

Hirotonirea preotului

[modificare | modificare sursă]
Hirotonirea unui preot.

În timpul slujbei de hirotonire întru preoție, un preot conduce candidatul, care apoi îngenunchează și își pune capul pe altar. Episcopul își pune patrafirul și mâna dreaptă pe capul candidatului pentru a primi Sfântul Duh. Întreaga comunitate prezentă la hirotonire își mărturisește lucrarea Sfântului Duh spunând la unison „Vrednic este!” (în greacă „Axios”). Episcopul dă veșmintele sfinte proaspătului preot, care apoi primește Sfânta Împărtășanie și spune o rugăciune specială. Prin hirotonire, oamenii care au fost aleși din rândurile credincioșilor sunt deosebiți pentru slujbele bisericii. Timp îndelungat, un candidat la preoție va urma cursurile unui seminar.

Hirotonirea episcopului

[modificare | modificare sursă]

Candidații la episcopie sunt hirotoniți, de regulă, de cel puțin alți doi episcopi. În mod excepțional, de exemplu: în vreme de prigoană, hirotonirea episcopală poate fi făcută de un singur episcop.

Veșmintele neliturgice ale episcopului includ camilafca și epanokameloukion (voal) (care sunt prinse împreună și formează klobuk în tradiția rusă), împreună cu mantia, toate acestea fiind specifice monahismului.

  • Blackwell Dictionary of Eastern Christianity (DEC), p. 117 – Dicționarul Blackwell de creștinism răsăritean.
  • Oxford Dictionary of the Christian Church (ODCC), 3rd ed., pp. 1188-89 – Dicționarul Oxford al Bisericii Creștine.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]