Papa Pius al IX-lea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pius al IX-lea
Popepiusix.jpg
Date personale
Nume la naștereGiovanni Maria Mastai Ferretti Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Senigallia, Statele Papale Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani)[1][2][4] Modificați la Wikidata
Palatul Apostolic, Regatul Italiei Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSan Lorenzo fuori le Mura[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Italy (1861–1946).svg Regatul Italiei Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Romano-Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*]
diplomat Modificați la Wikidata
Activitate
Început de pontificat16 iunie 1846
Final de pontificat7 februarie 1878
PredecesorGrigore al XVI-lea
SuccesorLeon al XIII-lea
Semnătură
Pius IX Signature.jpg

Papa Pius al IX-lea, născut Giovanni Maria Mastai-Ferretti, (n. 13 mai 1792, Senigallia, Italia – d. 7 februarie 1878, Roma) a fost al 255-lea Papă timp de 31 de ani din 16 iunie 1846 până la moartea sa. Este cel mai prelungit pontificat din istoria Bisericii. A convocat Conciliul Vatican I în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius al IX-lea a definit și conceptul a Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit).

Papa Pius al IX-lea a refuzat să elibereze copilul evreu Edgardo Mortara, care fusese răpit, la vârsta de 6 ani, din familia lui de poliția papală, ca să fie educat ca creștin catolic. Acest scandal a otrăvit relațiile Papei cu comunitățile evreiești și cu cercurile liberale contemporane.

Istoricul Pontificatului[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere politic, pontificatul a coincis cu mișcări revoluționare în Italia și în toată Europa. Inițial,Papa Pius al IX-lea a fost un liberal, eliberând deținuții politici, închiși de predecesorii săi și a propus Romei un cadru constituțional de guvernare. A devenit conservator după unele asasinate politice, acte teroriste și revoluțiile din Italia, Franța și Germania. A fost nevoit să părăsească Roma, iar în 1870 a pierdut Statele Papale în favoarea Italiei. El a renunțat la Legea Garantării din partea Italiei, care presupunea finanțarea Vaticanului și dependența politică. Politica bisericească față de alte țări ca Rusia, Germania și Franța nu a fost mereu reușită și consecventă din cauză că în aceste țări au intervenit reformele instituțiilor laice. A încheiat concordate cu Austro-Ungaria, Portugalia, Spania, Ecuador, Venesuela, Honduras, Salvador și Haiti.

Caracterizarea pontificatului[modificare | modificare sursă]

Anumiți savanți catolici contemporani sunt acord că Papa Pius al IX-lea a fost iubit și venerat. Dar a fost și detestat de forțele ne-catolice a timpului, fapt care a dus la persecutarea catolicilor în unele țări după 1848. Apelul său despre "Obolul Sfântului Petru", care chema la susținerea financiară a Sfântului Scaun, după ce a devenit Prizonierul Vaticanului, a fost suficient pentru a menține papalitatea pentru decenii.

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Papa Pius al VIII-lea
PIVS PP. IX
1846 - 1878

Succesor:
Papa Pius al X-lea




  1. ^ a b „Papa Pius al IX-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Pope Pius IX, SNAC, accesat în  
  3. ^ papa, beato PIO IX, Dizionario Biografico degli Italiani, accesat în  
  4. ^ a b Pius, Find a Grave, accesat în  
  5. ^ „Papa Pius al IX-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în