Elena Alexandrina Bednarik

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Elena Alexandrina Bednarik (n. 19 aprilie 1883, București - d. 24 februarie 1939, Mogoșoaia) a fost o profesoară de desen, pictoriță și decoratoare română, care a semnat majoritatea lucrărilor sale cu numele Helene Bednarik.

Absolventă a Școlii Naționale de Arte din București, în 1911. Elena Alexandra Barabaș a fost profesoară de desen și pictură la liceele: „Principesa Elena” din Brașov, «Domnița Ileana” și Notre-Dame din București. A ținut cursuri de stilizare, desen și pictură la Academia Liberă a soților Bednarik, în București, Calea Victoriei nr.162, unde i-a avut elevi pe: Eliza Zamfirescu, Ion Șahidian, Maria Bănică, Cornelia Pillat.

A fost soția pictorului acuarelist Ignat Bednarik și membră a Cenaclului Idealist.

Expoziții [modificare]

  • 1910 A expus la Paris, în cadrul Salonului de toamnă, ca elev merituos al Școlii de Arte Decorative din München
  • 1913 Asociația Artistică
  • 1913, 1915, 1917, 1924 Salonul Oficial
  • 1915 Expoziția Cenaclului Idealist
  • 1915, 1917 Sălile Bibliotecii Ateneului Român, Salonul Ateneului Român, (împreună cu Ignat Bednarik)
  • 1928 Sala Mozart, (împreună cu Ignat Bednarik)
  • 1928-1931 Salonul Ateneului
  • 1929 Expoziție Sala Mozart
  • 1933 Cercul Artistic

Bibliografie [modificare]

  • Lio Bchelin, în „La Politique”, nr.3, 6 martie 1919
  • Constanța Zissu, Atelierul artiștilor Bednarik, în Revista Drepturile Femeii, mai 1915, p. 63-64, București
  • Leontin Iliescu, Cenaclul Idealist, în Universul literar, mai 1915
  • Ion Uescu, Creațiile Doamnei Elena Bednarik, 1915, București