Scornicești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Scornicești
—  Oraș  —
Fotografia casei din Scornicești în care s-a născut Nicolae Ceaușescu la 26 ianuarie 1918.
Fotografia casei din Scornicești în care s-a născut Nicolae Ceaușescu la 26 ianuarie 1918.
Stema Scornicești
Stemă
Scornicești se află în România
{{{alt}}}
Scornicești
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°34′12″N 24°33′0″E / 44.57000°N 24.55000°E / 44.57000; 24.5500044°34′12″N 24°33′0″E / 44.57000°N 24.55000°E / 44.57000; 24.55000

Țară  România
Județ Olt

SIRUTA 128711
Atestare documentară 1505
Oraș 1989

Localități componente

Guvernare
 - Primar Cătălin Davidescu (PNL,02012)

Suprafață
 - Total 158,96  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 11.766 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 12.679 locuitori

Site: Primăria Scornicești

Poziția localității Scornicești

Scornicești este un oraș din județul Olt, regiunea de dezvoltare Sud-Vest, România. Are o populație de 11.766 de locuitori.[2] A fost declarat oraș în 1989.

Aici s-a născut fostul președinte comunist român Nicolae Ceaușescu. Localitatea a beneficiat de numeroase avantaje în perioada în care acesta s-a aflat la conducerea statului, fapt care a determinat transformarea rapidă dintr-un mic sat într-o localitate de tip urban. După 1989 se resimte un recul în viața urbei.

Istoric[modificare | modificare sursă]

  • Pe teritoriul Scorniceștiului (în satele Mogoșești, Jitaru și Constantinești) au fost descoperite urme de cultură materială din neoliticul târziu (cultura Sălcuța) și din epoca de început a bronzului (cultura Glina); De asemenea au mai fost descoperite două așezări getice (sec. 2 - 1 î. Hr.), necropolă daco-romană (sec. 3 d.Hr.) și un cimitir medieval românesc. În satul Teiuș s-a descoperit un valoros tezaur de cca. 6000 monede de argint din care circa 2 000 emise în Țara Românească în timpul lui Vladislav I și al lui Radu I.
  • Primul document scris pe 10 decembrie 1505 sub Radu cel Mare Voievod arată intrarea lui Badea din Suica și fiilor săi în satul Suica pe Neagra (Negrișoara) care le fusese dăruit de către Vlad Călugărul (1482-1495).
  • La 16 septembrie 1519 este atestat satul Negreni, satele Scornicești și Tătărăi aflate pe locurile unde s-a construit orașul Scornicești.
  • În 1821 Tudor Vladimirescu traversează localitatea în drumul lui către București, mulți localnici urmându-l. Se spune că revoluționarul ar fi înnoptat în apropiere, piroanele cailor putând fi găsite și azi; de aici numele de Drumul lui Crai.
  • La 26 ianuarie 1918 se naște la Scornicești Nicolae Ceaușescu (șef al statului între 1965 și 1989).
  • Prin Legea administrativ teritorială nr. 2 din 16 februarie 1968 prin care au fost reînfințate județele, Scorniceștiul a dobândit configurația administrativă de astăzi.
  • În anii '70-'80 Scorniceștiul trece printr-un amplu proces de modernizare, industrializare, sistematizare și introducere de noi facilitați necesare ridicării la rangul de oraș.
  • În 1979 echipa de fotbal locală, FC Olt, promovează în liga I din fotbalul românesc.
  • În mai 1989 Scorniceștiul este declarat oraș împreună cu satele componente.
  • În anul 2003 Scorniceștiul apare în prim planul presei naționale odată cu scandalul transformării spitalului orășenesc în spital de pneumoftiziologie, populația orașului ieșind să demonstreze împotriva acestei decizii.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Orașul Scornicești este situat în partea de nord-vest a județului, mai precis în podișul Getic, platforma Cotmenei și ocupă o suprafață de 158,96 km2 (cea mai mare suprafață din județul Olt) din care circa 14 000ha sunt redristribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podiș tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localitații, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș) care constituie adevărate atracții pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de vegetație tipic pentru zona Scornicești trebuie menționate pădurile de stejar, păduri în care trăiește o bogată faună (cerbi, porci-mistreți, iepuri) motiv pentru care orașul este vizitat anual de sute de împătimiți ai vânătorii.

  • Este situat la 48 km de reședința județului Argeș, Pitești, și la 25 km de cea a județului Olt, pe drumul european E574 la intersecția acestuia cu DJ703C. Nu are acces la rețeaua de căi ferate, cea mai aproiată gară fiind la 15 km distanță în orașul Potcoava.

Comune vecine[modificare | modificare sursă]

Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]

Scorniceștiul este împărțit în următoarele localități:

  1. Scornicești. Aici se află centrul civic, cele aproximativ 70 de blocuri de locuit cu circa 1600 de apartamente, primăria, fiscul, spitalul, poliția, jandarmeria, poșta, piața, casa de cultură, biblioteca, clădirea Pedologiei și APIA, viitoarea judecătorie, liceul, stadionul, sala de sport, școala Scornicești, grădinița din Scornicești, casa lui Nicolae Ceaușescu, zona comercială a orașului, zona industrială.
  2. Piscani. Satul este traversat de DJ703C și de pârâul Plapcea Mică. Aici se află sediul Electrica, clădirile fostului CAP (cel mai mare din România), groapa de gunoi, stația de epurare.
  3. Negreni. Satul se află de-a lungul DN65 și de-a lungul pârâului Negrișoara. În apropierea satului într-o pădure este hotelul President (fostul hotel Stejarul).
  4. Jitaru. Satul se află de-a lungul DN65, ca urmare aici se află mai multe moteluri, hanuri și benzinării. Este trversat de pârâurile Plapcea Mică, Plapcea Mare și Mogoșești.
  5. Mogoșești.
  6. Constantinești. Satul este traversat de Plapcea Mare. Aici se găsește conacul lui Nicolae Coculescu.
  7. Șuica. Satul este de-a lungul pârâului Șuica, pe acest curs de apă fiind amenajat un lac de acumulare.
  8. Teiuș. Satul este situat pe platoul ce domină valea pârâului cu același nume și pe care se află un lac de acumulare.
  9. Rusciori. Se află pe DJ703C și pe valea Plapcei Mici în continuarea Scorniceștiului la nord. Aici este situat lacul de acumulare cu același nume.
  10. Bircii.
  11. Chițeasca.
  12. Mărgineni.
  13. Mihăilești.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Scornicești

     Români (91.36%)

     Necunoscută (8.6%)

     Altă etnie (0.02%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Scornicești

     Ortodocși (91.0%)

     Necunoscută (8.61%)

     Altă religie (0.37%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Scornicești se ridică la 11.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 12.679 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,36%). Pentru 8,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,01%). Pentru 8,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Infrastructura[modificare | modificare sursă]

Zona urbană a Scorniceștiului este alimentată cu apă dintr-o rețea nouă care a înlocuit-o în totalitate pe cea veche în 2007.

Canalizarea are o lungime de 10,5 km, iar o nouă stație de epurare a apelor uzate este în construcție.

Rețeaua cu gaze alimentează zona urbană și 40 de gospodării din satul Bircii.

Orașul este electrificat în totalitate, iar comunicațiile se realizează prin telefonie fixă și mobilă (există semnal pe toate rețele mobile din România). Rețeaua de cablu este de asemenea extinsă pe întreaga suprafață. Rețea de internet există în tot orașul.

Drumul județean 703C este asfaltat atât în zona urbană (bulevardul Muncii și străzile adiacente: Pompierilor, Șuicii, Unirii, 1 Decembrie, Stadionului, Păcii etc.) cât și de-a lungul satelor Piscani și Rusciori. De asemenea DN65 care străbate satele Jitaru și Negreni beneficiază de asfalt și lățime superioare celorlalte drumuri. Drumul care face legătura cu Potcoava și străbate satul Mărgineni este asfaltat. De asemenea drumurile comunale care străbat satele Șuica, Teiuș, Negreni, Mogoșești sunt parțial asfaltate. Restul drumurilor sunt pietruite.

Există un sistem nou de strângere și depozitare a deșeurilor menajere înființat în 2008.

În următorii ani datorită unui proiect structural pe secțiunea mediu aprobat de Consiliul european rețeaua de apă și canalizare va fi extinsă în toată localitatea.

Economia[modificare | modificare sursă]

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Economia orașului este bazată pe agricultura de subzistență și pe fabricile de textile în sistem lohn. Până în 1989 Scorniceștiul devenise un important centru agricol și agroindustrial având o pomicultură modernă și dezvoltată, un complex de sere de 20ha, o zootehnie bazată pe complexe de creștere a păsărilor, a ovinelor, a bovinelor și o agricultură mecanizată practicată pe mari suprafețe de teren. După 1989 aceste obiective au dispărut unul câte unu revenindu-se la o agricultură neaducătoare de profit, bazată pe gospodării și pe parcele de teren foarte fărâmițate.

Industria[modificare | modificare sursă]

Industria orașului are ca pilon principal fabrica de piese și subansambluri auto PULSOR care în ultimii ani a înregistrat un puternic declin. Mai existî câteva fabrici de cofecții textile care angrenează forța de muncă feminină din oraș, dar și câteva unități de industrie alimentară (fabrici de produse din carne, în special), această ultimă ramură industrială suferind un puternic recul după 1989 când existau mult mai multe unităti: fabrica de bere, de pâine, de conserve de carne, de produse lactate etc.

Comerțul[modificare | modificare sursă]

Activitatea comercială în Scornicești a luat amploare odată cu dezvoltarea urbană a localității. Actualmente aceasta a decăzut față de 1989 rezumându-se la o piață agroalimentară, un supermarket, mai multe magazine alimentare, de îmbrăcăminte, de produse gsm, farmacii și alte unități necesare pentru aprovizionarea localnicilor și a locuitorilor comunelor învecinate.

Învățământ[modificare | modificare sursă]

  1. Școala cu clasele I-VIII Scornicești
  2. Școala cu clasele I-VIII Jitaru
  3. Școala cu clasele I-VIII Mărgineni
  4. Școala cu clasele I-VIII Negreni
  5. Liceul Tehnologic "Constantin Brâncoveanu"

Cultura[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul orașului se află Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat după Revoluție, în clădirea sa funcționând acum biblioteca; aceeași soartă a avut-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori.Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri populare dedicat încheierii recoltatului grâului; festivalul se ține la Complexul Turistic Rusciori.

Biserici monument istoric:

  1. Cuvioasa Paraschiva (de lemn) - Rusciori - 1885
  2. Cuvioasa Paraschiva - Mihăilești-Popești - 1854
  3. Cuvioasa Paraschiva - Șuica - 1810
  4. Adormirea Maicii Domnului - Teiuș - 1866
  5. Sfântul Nicolae - Negreni - 1871
  6. Sf. Haralambie (ruine) - Constantinești - 1818
  7. Cuvioasa Paraschiva - Tătărăi - 1817
  8. Intrarea în biserică - Șuica - 1830
  9. Sf. Constantin - centru

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul orașului se află Spitalul de pneumoftiziologie Olt, Policlinica orașului, un centru de permanență și Stația de ambulanță dotată cu mașini noi. De remarcat este că pe teritoriul orașului nu există un spital de urgență, urgențele fiind transportate cu ambulanța la Spitalul Județean Slatina.

Sport[modificare | modificare sursă]

Scorniceștiul beneficiază de un stadion numai pentru fotbal (fără pistă) cu o capacitate de 18 000 de locuri. Dotările stadionului sunt numeroase: scaune la tribuna I, tribună oficială, cabine comentatori, saună, bazin de înot sub tribuna II, gazon cu sistem de dragare al apei, vestiare la ultimele standarde din anii '80, camere de locuit pentru cantonamente (sub tribuna I). Din păcate acum stadionul este într-o stare deplorabilă din cauza lipsei oricărei investiții din 1989 până astăzi.

De asemenea în Scornicești se mai găsesc două săli de sport: Sala de sport a liceului și sala de sport orășenească.

Echipa de fotbal FC Olt Scornicești a jucat 11 sezoane în liga 1 promovând în 1981 și fiind retrogradată în 1990. La FC Olt au evoluat jucători cunoscuți ca: Dorinel Munteanu, Victor Pițurcă sau Dan Petrescu. Acum echipa joacă în liga a 4-a.

Turism[modificare | modificare sursă]

Casa natală a fostului președinte Nicolae Ceaușescu atrage sute de turiști anual. Hotelul "President" situat în apropierea DN65 (E574) are condiții de cazare la nivel de 4 stele. Pe malul lacului Rusciori, la 5 km N de centrul orașului, se află complexul turistic "Rusciori" care oferă atât cazare cât și restaurant și lac de pescuit. Pe lacurile Șuica și Teiuș se practică de asemenea pescuitul contra cost. La 15 km N de Scornicești este pădurea Seaca - rezervație de vânătoare, care ofera posibilități de cazare în fosta cabana a lui Nicolae Ceaușescu. Tot în zona pădurii Seaca se află bisericile de lemn Seaca și Cornățel, adevarate monumente de arhitectură din secolele 15-16.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  1. Nicolae Ceaușescu (n. 26 ianuarie 1918 - d. 25 decembrie 1989, Târgoviște) - șef al statului România între 1965 și 1989
  2. Ion Popescu Negreni (2 ianuarie 1907 - d. 2001, București) - pictor
  3. Emil Dică (n. 17 iulie 1982) - fotbalist CFR Cluj

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Scornicești