Comuna Brastavățu, Olt
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Brastavățu | |
| — Comună — | |
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Olt |
|
|
|
| Localități componente | Brastavățu, Crușovu |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | [1] |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 70.34 km² |
|
|
|
| Populație (2002)[2] | |
| - Total | 5.273 locuitori |
|
|
|
| Cod poștal | 237045 |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Brastavățu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Crușovu, și Brastavățu - Gară (de fapt, o extensie a localității principale în jurul gării Vișina, din punct de vedere administrativ fiind tot localitatea Brastavățu).
Până la DN 54 sunt 3 km pe o porțiune de drum comunal - DC 131, parțial betonată (varianta spre Gara Vișina) și circa 4,5 km (varianta sat Crușovu). Cele mai apropiate orașe sunt Corabia (20 km) și Caracal (30 km). Localitatea Brastavatu este atestata documentar la 5 iulie 1550. Are numele de origine slava, insemnand "ulmisor", nume luat de la padurile de foioase existente in zona. Pana in 1830 a depins administrativ de localitatea Crusov, azi sat din componenta Brastavatului, alaturi de Gara Visina.
Cuprins |
Crusovu[modificare]
Crusovul sau Crusia, insemnand "par paduret" este atestat documentar din 20 mai 1388, cu ocazia daruirii acestei asezari M-rii Sf. Treime din Calimanesti, de catre Mircea cel Batran. Pana in 1830, Brastavatu a depins administrativ de Crusov, iar intre 1830-1928, cele doua s-au administrat pe cont propriu. In urma legii administrative din 1928, odata infiintatre primariilor de centru, Brastavatu s-a administrat singura, iar Crusovu a apartinut de Studinita. Dupa primul razboi mondial, primariile s-au transformat in Comitete Provizorii, iar din 1946, de cand au luat fiinta Sfaturile Populare, Crusovul a fost orondat comunei Brastavatu, situatie ramasa pana in prezent. In actualitate, comuna Brastavatu cuprinde satele: Brastavatu, Crusovul si Catunul Gara-Visina. Suprafata totala a localitatii este de 7034ha (430ha in intravilan si 6604ha in extravialn), cu 1859 de locuinte si o popultie de 5293 de oameni.
Educatie[modificare]
Scoala dateaza in Brastavatu si Crusovul din anul 1894. Cele doua scoli urmaresc cresterea gradului de implicare al parintilor si al comunitatii in viata scolii. Elevii isi exprima sentimentele traite prin desene, cantece, versuri inchinate momentelor deosebite din viata Mantuitorului.
Comunitatea[modificare]
Comunitatea din Brastavatu a participat efectiv la majoritatea evenimentelor importante din istoria neamului: a participat la evenimentele de la 1848, Stefan Golescu si preotul Radu Seapca din Celeiu ajung aici si organizeaza intrarea in Caracal. La rascola din martie 1907 au participat efectiv avand in frunte pe Spiridon, preotul satului, si cei doi invatatori Alex. Voinescu si Andrei Nicolaescu. Primul si al doilea razboi mondial au primit tributul comunitatii Brastavatu. Specific pentru Brastavatu sunt riturile funerare. "Oamneii din Brastavatu continua sa traiasca dupa reperele mentalitatii traditionale, continua in acelasi timp sa traiasca dupa sistemul valorilor sentimentale". (Cristina Mihaila - "toate sunt cu rostul lor" - sensul spiritual al riturilor funerare din satul Brastavatu.) Personalitati plecate din randul brastavicenilor si cu care se mandresc sunt: George Stancu Predeteanu, Octavian Iorgu Ocoleanu, Stefan Oprescu, Craciun Patru, Gheorghe Dachin, medic si scritor, al carui nume il poarta biblioteca din comuna. Intrarea in Uniunea Europena pune comunitatea din Brastavatu in fata unor noi provocari. Dar ea are in frunte oameni demni de numele inaintasilor care au transformat satul de-a lungul anilor. Standardul de viata si civilizatie trinde spre cote inalte in aceasta comuna, viitorul depinzand de vointa, puterea si daruirea fiecarui membru al comunitatii.
Clădiri[modificare]
Biserica din satul Brastavățu se numește "Sf. Nicolae" sau Biserica Brastavățu care datează din 1863, reparată fiind în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940.
Economie[modificare]
Majoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare.
Proiecte de investiții avute în vedere de către Primăria Brastavățu:[necesită citare]
- Reamenajarea barajului "Balta Crușovu"
- Betonarea DC 131
- Construirea unei săli de sport
- Pietruirea DC 138
- Instalarea centralelor termice în instituții
- Alimentarea cu apă și gaze
- Pietruirea ulițelor din cele două sate
Note[modificare]
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/locale_2008/Pales_moc123.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Brastavățu, Olt”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1407&judet_id=1644&localitate_id=1658.
