Ioan Hațegan

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Hațegan
Date personale
Născut (74 de ani) Modificați la Wikidata
Cenad, Timiș, România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioan Hațegan (n. , Cenad, Republica Populară Română, România) este un istoric român, specializat în istoria Banatului.

Studii[modificare | modificare sursă]

Între 1956–1967 a urmat școala generală la Cenad și Sânnicolau Mare și liceul „Mihai Eminescu din Sânnicolau. Între 1967–1973 a urmat cursurile fără frecvență ale Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În 1994 și-a susținut la aceeași universitate teza de doctorat cu titlul „Pavel Chinezu”.[1][2][3]

Activitate[modificare | modificare sursă]

După absolvire a fost profesor de istorie la școlile din Sânnicolau Mare, Ianova, Seceani, Berini și Vișinelu și la liceele din Gătaia și Recaș. Din 1973 a trecut la Muzeul Banatului ca muzeograf medievist și la secția de carte veche a bibliotecii județene Timiș. După 1991 a fost consilier teritorial șef al Inspectoratului pentru Cultură Timiș, cercetător științific principal I la Institutul de Științe Socio-Umane Titu Maiorescu al Academiei Române, filiala Timișoara și, între 1991–1993, profesor la Universitatea de Vest.[2][4][5][6][7]

A publicat numeroase cărți, studii de specialitate și articole. Din 77 de titluri, 14 se referă la istoria Banatului.[2][6]

În noiembrie 2019 a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Timișoara,[6] iar la 16 decembrie 2019 a fost omagiat cu ocazia împlinirii a 70 de ani, unde a fost lansat volumul omagial In Honorem Magistri Ioan Hațegan 70, coordonat de dr. Alexandru Koșa, istoric și cercetător științific la Institutul de Studii Banatice și s-a prezentat filmul documentar Portret de istoric, despre el.[2][6][8]

Cărți publicate (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Timiș: Harta turistică, București: Ed. Sport-Turism, 1985[3][9]
  • Pavel Chinezu, Timișoara: Ed. Helicon, 1994, ISBN: 973-91598-3-4, lucrare distinsă cu premiul Academiei Române „Dimitrie Onciul”;[2][9]
  • Din vremea lui Dracula: Fiul morarului din Satchenez, Timișoara: Ed. Almanahul Banatului, 1994, ISBN: 973-96554-7-5[9][10], ed. a 2-a 2008[3]
  • Cultură și civilizație medievală la Mureșul de Jos, Timișoara: Ed. Almanahul Banatului, 1995, ISBN: 973-96869-5-3[3][9]
  • Filippo Scolari: Un condotier italian pe meleaguri dunărene[nefuncțională], Timișoara: Ed. Mirton, 1997, ISBN: 973-578-362-2[2][3][9]
  • Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara: Repere monografice 1850–2000, Timișoara: Ed. Banatul, 2000[3][9]
  • Habitat și populație în Banat (sec. XI-XX), Timișoara: Ed. Mirton, 2003[3][9]
  • Cronologia Banatului: Vilayetul de Timișoara 1552–1716, vol. II/2, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2005, ISBN: 973-7836-54-5.[3][9]
  • Cronologia Banatului: Banatul între 934–1552, vol. II/1, Timișoara: Ed. Banatul/Artpress, 2006, ISBN: 973-7836-56-1, în colaborare cu Ligia Boldea și Dumitru Țeicu[3]
  • Istoria Timișoarei: Manual opțional pentru elevii gimnaziilor timișorene, vol. I și II, Timișoara, Ed. Banatul, 2008, ISBN: 978-973-88512-3-7, în colaborare cu prof. dr. Cornel Petroman[3]
  • Premiere și priorități timișorene: 100 de premiere și priorități 1900–1946, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2010[3]
  • Dicționar istoric al așezărilor din Banat, sec. XI-XX: Atestări documentare și cartografice, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2013, ISBN: 978-973-108530-2[3][9][11]
  • Legendele Timișoarei, vol. I-III, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2016, ISBN: 978-973-108-696-5[3][12][13][14][15]
  • Cronologia Banatului. Banatul între 1716–1735, vol. III/1, Timișoara: Ed. Banatul, 2018, ISBN: 978-606-8395-16-7, în colaborare cu dr. Alexandru Kósa[3]
  • Cronologia Banatului: Banatul între 1736–1753, vol. III/2, Timișoara: Ed. Banatul, 2018, ISBN: 978-606-8395-16-7, în colaborare cu dr. Alexandru Kósa[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Traia, Monografiștii…, pp. 89–90
  2. ^ a b c d e f Liana Păun, Eveniment dedicat reputatului istoric timișorean Ioan Hațegan, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, pressalert.ro, 16 decembrie 2019, accesat 2020-03-13
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Ioan Hațegan, Ioan Hațegan[nefuncțională], CV pe morisena.ro, accesat 2020-04-07
  4. ^ Traia, Monografiștii…, p. 93
  5. ^ Ioan Hațegan Arhivat în , la Wayback Machine., agerpres.ro, accesat 2020-03-13
  6. ^ a b c d Oana Bocănici, Primarul Robu, darnic în distincții și diplome cu cei care promovează Timișoara, expressdebanat.ro, 8 februarie 2020, accesat 2020-03-13
  7. ^ Traia, Asociația…, p. 20
  8. ^ Codrina Tomov, „Timișoara – Istorie și contemporaneitate”, o manifestare cultural-științifică de anvergură, renasterea.ro, 12 decembrie 2019, accesat 2020-03-13
  9. ^ a b c d e f g h i Traia, Monografiștii…, p. 95
  10. ^ Traia, Asociația…, p. 63>
  11. ^ Stefan Both, Istoria denumirii localităților din Banatul istoric. Ioan Hațegan a lucrat 40 de ani la documentare, adevarul.ro, 22 ianuarie 2014, accesat 2020-03-13
  12. ^ Bianca Dichis, ‘Legendele Timisoarei’ se dezvaluie la Universitatea Politehnica Timisoara, opiniatimisoarei.ro, 11 decembrie 2017, accesat 2020-03-13
  13. ^ Mircea Pavelescu, Istoricul Ioan Hațegan lansează „Legendele Timișoarei”, timpolis.ro, 11 decembrie 2017, accesat 2020-03-13
  14. ^ Dublă lansare de carte la UPT, Universitatea Politehnica Timișoara, accesat 2020-03-13
  15. ^ T. Sima, Lansarea cărții ”Legendele Timișoarei”, vol.I și II, autor Ioan Hațegan, fundatiapolitehnica.ro, 27 octombrie 2016, accesat 2020-03-13

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, coord. Alexandru Kósa, In Honorem Magistri Ioan Hațegan 70, Timișoara: Ed. David Press Print, 2019, ISBN: 978-606-999085-8

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ioan_Hațegan&oldid=15790248