Carbonat de calciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Formula structurală
{Ca2+}1{Carbonate.svg}1
Caractere generale
Nume Calciu carbonat
Sinonime Carbonat de calciu, Calcar, Cretă, Marmură, Piatră de var
Formula chimică CaCO3
Numărul-CAS 471-34-1
Descriere scurtă solid de culoare albă
Caractere
Masa molară 100,09 g·mol-1
Forma de agregare solid
Punct de topire 825 °C (se descompune)
Punct de fierbere necunoscut
Presiunea vaporilor necunoscut Pa necunoscut °C)
Solubilitate solubil în acizi, solubil în solvenți nepolari organici, puțin solubil în apă (0,014 g/L la 20 °C)
Indicații de periclitate
{-}
R- și S-prefixe R: nu are
S: nu are
MAK nu e stabilit
LD50 (șobolan) 6450 mg/kg
{SI-Chimice}

Carbonatul de calciu este o substanță solidă de culoare albă cu formula chimică CaCO3 este o sare (carbonat) a calciului cu acidul carbonic, raportul ionilor de Ca2+ și CO32- fiind de 1:1.
Carbonatul de calciu este răspândit în natură sub formă de minerale: - calcit - aragonit, vaterit și în organisme în oase, dinți, cochilii, corali și crusta crustaceilor.
În roci se află sub formă de calcar unde este aproape în stare pură și varianta dolomitilor care sunt un amestec de calciu și magneziu.
Carbonatul de calciu este aproape insolubil în apă, sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO3)2 care e ușor solubil în apă solubilitate accelerată de acidul carbonic, și sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa ploilor, dar mai ales apa peșterilor.

Carbonatul de calciu are o legătură chimică simplă de CaCO3 alcătuind prin această legătură mineralele Calcit și aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate că din punct de veder chimic sunt identici, diferă ca aspect morfologic:

  • Creta este o rocă microcristalină fină sedimentară, poroasă care se formează prin depunerea calcitului (calcarelor), ca și a scheletelor fosilelor viețuitoarelor mici (Coccolithe) a Coccolithophoridelor și scoicilor foraminiferelor (Foraminifera).
    Creta sub formă de depozite poate fi întâlnită frecvent în natură unde este și exploatată ca în Marea Britanie, Franța, Insula Rügen, Germania de nord, sau pe fundul mărilor ca cretă marină.
  • Calcarul este de asemenea o rocă biogenă, dar mai compactă decât creta, ia naștere direct sau indirect din scheletul viețuitoarelor. Direct poate proveni calcarul din cochiliile melcilor, scoici, scheletul coralilor sau bureților de mare. Indirect ia naștere prin organisme fototrope, care asimilează CO2 și prin alcalinizarea mediului se formează calcarul dizolvat în apă. Prin calcinare (la temperaturi ridicate) se formează piatra de var folosită în construcții. Cristalele mari de carbonat sunt între cretă și marmură.
    Depozite mari de roci calcaroase sunt în Orgon , Burgberg în (Germania), ca și în Munții Apuseni din România - vezi Listă de peșteri.
  • Marmura este o rocă metamorfică cu cristale relativ mari care ia naștere prin transformarea și recristalizarea cretei sau calcarului sub acțiunea unor temperaturi și presiuni ridicate.
    Depozite mari de marmură sunt în America de Nord, Austria, Norvegia și renumita carieră de marmură de Carrara, din Italia de unde provin statuile sculptate de Michelangelo.

Cu toate că scoarța conține mai mult de 5 % roci calcaroase (carbonat de calciu) numai o mică parte din această cantitate corespunde exploatării având calitățile necesare căutate de geologi ca și parametrii de culoare, puritate, omogenitate.
Este utilizat Carbonat de calciu și în compoziția medicamentelor ca Rennie(680mg),Dicarbocalm (489mg), comprimate masticabile ca și antiacid parțial sistemic, neutralizantă acidului gastric (HCl)în hiperaciditate, pirozis, reflux gastroesofagian, indigestie, epigastralgii, balonare.

Vezi și[modificare | modificare sursă]