Carbonat de calciu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Formula structurală | |
{Ca2+}1{ }1 |
|
| Caractere generale | |
|---|---|
| Nume | Calciu carbonat |
| Sinonime | Carbonat de calciu, Calcar |
| Formula chimică | CaCO3 |
| Numărul-CAS | 471-34-1 |
| Descriere scurtă | solid de culoare albă |
| Caractere | |
| Masa molară | 100,09 g·mol-1 |
| Forma de agregare | solid |
| Punct de topire | 825 °C (se descompune) |
| Punct de fierbere | necunoscut |
| Presiunea vaporilor | necunoscut Pa necunoscut °C) |
| Solubilitate | solubil în acizi, solubil în solvenţi nepolari organici, puţin solubil în apă (0,014 g/L la 20 °C) |
| Indicaţii de periclitate | |
| {-} | |
| R- şi S-prefixe | R: nu are S: nu are |
| MAK | nu e stabilit |
| LD50 (şobolan) | 6450 mg/kg |
| {SI-Chimice} | |
Carbonatul de calciu este o substanţă solidă de culoare albă cu formula chimică CaCO3 este o sare (carbonat) a calciului cu acidul carbonic, raportul ionilor de Ca2+ şi CO32- fiind de 1:1.
Carbonatul de calciu este răspândit în natură sub formă de minerale: - calcit - aragonit, vaterit şi în organisme în oase, dinţi, cochilii, corali şi crusta crustaceilor.
In roci se află sub formă de calcar unde este aproape în stare pură şi varianta dolomitilor care sunt un amestec de calcliu şi magneziu.
Carbonatul de calciu este aproape insolubil în apă, sub acţiunea intemperiilor şi ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO3)2 care e uşor solubil în apă solubilitate accelerată de acidul carbonic, şi sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa ploilor, dar mai ales apa peşterilor.
Carbonatul de calciu are o legătură chimică simplă de CaCO3 alcătuind prin această legătură mineralele Calcit şi aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate că din punct de veder chimic sunt identici, diferă ca aspect morfologic:
- Creta este o rocă microcristalină fină sedimentară, poroasă care se formează prin depunnerea calcitului (calcarelor), ca şi a scheletelor fosilelor vieţuitoarelor mici (Coccolithe) a Coccolithophoridelor şi scoicilor foraminiferelor (Foraminifera).
Creta sub formă de depozite poate fi întâlnită frecvent în natură unde este şi exploatată ca în Marea Britanie, Franţa, Insula Rügen, Germania de nord, sau pe fundul mărilor ca cretă marină. - Calcarul este la fel o rocă biogenă dar mai compactă ca şi creta, i-a naştere direct sau indirect din scheletul vieţuitoarelor. Direct poate proveni calcarul din cochiliile melcilor, scoici, scheletul coralilor sau bureţilor de mare. Indirect i-a naştere prin organisme phototrophe, care asimilează CO2 şi prin alcalinizarea mediului se formează calcarul dizolvat în apă. Prin calcinare (la temperaturi ridicate) se formează piatra de var folosită în construcţii.Cristalele mari de carbonat sunt între cretă şi marmoră.
Depozite mari de roci calcaroase sunt în Orgon , Burgberg în (Germania), ca şi în Munţii Apuseni din România - vezi Listă de peşteri. - Marmora este o rocă metamorfică cu cristale relativ mari care i-a naştere prin transformarea şi recristalizarea cretei sau calcarului sub acţiunea unor temperaturi şi presiuni ridicate.
Depozite mari de marmoră sunt în America de Nord, Austria, Norvegia şi renumita carieră de marmoră de Carrara, din Italia de unde provin statuile sculptate de Michelangelo.
Cu toare că scoarţa conţine mai mult de 5 % roci calcaroase (carbonat de calciu) numai o mică parte din această cantitate corespunde exploatării având calităţilor necesare căutate de geologi ca şi parametrii de culoare, puritate, omogenitat.
