Şimleu Silvaniei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Şimleu Silvaniei | |||
| — Oraş — | |||
|
|||
  Şimleu Silvaniei
|
|||
| Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  România |
||
| Judeţ | Satu Mare | ||
| Atestare documentară | 1251 | ||
| Localităţi componente | Bic, Cehei, Pusta | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Cătălin Septimiu Ţurcaş (PD-L, ales 2004) | ||
| Populaţie (2002)[1] | |||
| - Total | 16.066 locuitori | ||
| Site: Website () | |||
 |
|||
Şimleu Silvaniei (în maghiară Szilágysomlyó, în traducere "Şimleu Sălajului", idiş Shamloya, germană Schomlenmarkt) este un oraş din judeţul Sălaj, Transilvania, România. În anul 2002 avea o populaţie de 16.066 locuitori.[1]
Cuprins |
[modifică] Prezentare generală
Situat în partea de vest a judeţului Sălaj, la o distanţă de 29 km faţă de municipiul Zalău, oraşul Şimleu Silvaniei cu localităţile rurale componente, Bic, Cehei şi Pusta, se întinde pe o suprafaţă de 62,26 km2 în depresiunea Şimleului, sub Măgura Şimleului, în bazinul hidrografic al Crasnei.Acest oras, aflat langa orasul Dacidava inca din perioadele foarte vechi reprezinta in continuare un important obiectiv turistic.
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
Conform datelor recensământului din martie 2002, structura etnică a Şimleului Silvaniei este următoarea: români 10.533, maghiari 4.010, romi 1.425, slovaci 39, germani 14, alte etnii 23, etnie nedeclarată 1.
După apartenenţa religioasă: ortodocşi 10.520, romano-catolici 1.909, greco-catolici 1.404, reformaţi 3.219, baptişti 454, alţii 136.
[modifică] Istoric
- Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul administrativ al oraşului au scos la lumină un bogat material ce a aparţinut civilizaţiei metanasta jazyg . Două tezaure formate din piese de aur descoperite la Şimleu, datate din secolul al V-lea, se află în prezent expuse la muzeele de istorie din Viena şi Budapesta.
- Localitatea a fost atestată prima dată documentar în anul 1251, când, într-un act emis la Alba-Iulia, se aminteşte de Vathasomlyowa, prima denumire cunoscută a localităţii; în 1429 devine târg şi este cunoscut sub denumirea de oppidum Somllyo, iar la 1854 este cunoscut ca Szilágy-Somlyó.
- Istoria medievală a Şimleului este strâns legată de familia Báthory, familie princiară, care a jucat roluri importante în istoria transilvăneană. Cetatea Şimleu intră în posesia familiei mai sus amintite în urma căsătoriei lui Báthory Lászlo cu Medgyesaljai Anna, în anul 1351.
- Cetatea Şimleului a fost de-a lungul istoriei reşedinţa principilor ardeleni din familia Báthory, fiind teatru de război pentru armatele turceşti, care în anul 1660 au incendiat oraşul. A fost şi un centru important, vizat de răsculaţii curuţi şi locul de unde generalul Iosif Bem a pornit, în anul 1848, acţiunile militare pentru ocuparea oraşelor de pe Someş: Jibou, Dej şi Cluj.
- După 1817, Şimleul devine şi un centru al intelectualităţii româneşti, găzduind un gimnaziu românesc, vicariatul greco-catolic, departamentul sălăjean al Astrei, tipografia românească Victoria etc., aflându-se sub semnul marelui cărturar Simion Bărnuţiu. Aici s-a construit şi s-a deschis primul liceu românesc din Sălaj, în anul 1919.
[modifică] Obiective turistice
- Ruinele cetăţii Báthory (secolul XVI), de fapt un castel rezidenţial, a fost un interesant reprezentant al arhitecturii renascentiste din Transilvania. Este alcătuit din două incinte fortificate, construite în două etape. Aflat azi în ruină, castelul păstrează pavilionul porţii, cu două nivele, deasupra gangului boltit. Se mai păstrează deasemenea două turnuri, un bastion şi o parte din zidurile de apărare. În 2007 au avut loc săpături arheologice în vederea unei restaurări şi eventuale puneri în valoare a sitului arheologic.
- Biserica Romano-Catolică (cu o uşă din 1532).
- Sinagoga, construită în anul 1876 şi transformată în primul Muzeu al Holocaustului din România. Inaugurarea muzeului a avut loc în 2005.
- În apropierea oraşului, la 3 km, se afla Mănăstirea Bic, care este un loc de pelerinaj şi un atractiv punct turistic, unic în regiune. Oraşul este, de asemenea, cunoscut prin celebra fabrică de champagne, ale cărei galerii subterane se întind pe 3,5 km, dar şi ca un vechi centru de cultură, renumit prin calitatea şcolilor şi dascălilor săi.
- Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli” din Cehei (1765).
- Oraşul este aşezat la poalele dealului Măgura, unde în epoca dacică a existat cetatea Dacidava, zona fiind locuită de dacii liberi. Pe acelaşi amplasament, în evul mediu a fost construită o fortificaţie din lemn şi pământ. Ruinele, vizibile azi, aparţin ultimei faze de piatră a cetăţii, datate după toate probabilităţile între 1315-1317 (prima fază de piatră aparţinând celei de a doua jumătăţi a secolului al XIII-lea). Tot aici au fost descoperite mai multe vestigii arheologice, printre care şi două tezaure de argint şi unul de aur, care acum se află la Viena.
- Biserica reformată (1730)
- Potenţialul turistic al oraşului este strâns legat de fondul turistic natural şi elementele fondului turistic antropic, aflate într-o deplină armonie. Valoarea panoramei peisagistice, ce se desprinde de pe înălţimile Măgurii Şimleului, spre depresiune, este una de excepţie, iar lacul Cehei este una dintre cele mai frumoase rezervaţii naturale ale judeţului Sălaj.
[modifică] Galerie de imagini
 Şimleu Silvaniei
(desen din sec. XIX) |
 Şimleu Silvaniei
(str. Primăriei; înc. sec. XX) |
 Şimleu Silvaniei
(sinagoga; înc. sec. XX) |
 Şimleu Silvaniei |
 Şimleu Silvaniei |
 Şimleu Silvaniei |
 Şimleu Silvaniei |
 Şimleu Silvaniei |
[modifică] Economia
- Alături de municipiul Zalău, oraşul Şimleu Silvaniei este un important centru economic al judeţului Sălaj. Industria prelucrării lemnului, industria textilă şi industria alimentară sunt bine reprezentate în oraş, iar activităţile sectorului terţiar au căpătat în ultimii ani ponderi din ce în ce mai însemnate.
- Calitatea şampaniei produsă la Şimleul Silvaniei, a dus faima acestui oraş, atât în ţară, cât şi în străinătate.
[modifică] Personalităţi
- Kristóf Báthory
- Sophia Báthory
- Ştefan Báthory
- György Bölöni
- Elly Gross
- Miklós Nyiszli
- Joe Pasternak
- Ioan Ossian
- Iuliu Maniu
- Dr.Ioan Puşcaş
- Monsigniorul dr. Hosszù Ladislau (*1912-+1983), vicarius generalis, ordinarius romano-catolic din Oradea
- Ion Gheţie, lingvist
- Alexandru Jula
- Dumitru Costalas, pictor
[modifică] Cetăţeni de onoare
- 1.Prof. univ. Dr. Ioan Puşcaş
- 2.Vaida Iuliu
- 3.Takács Constantin Nicolae
- 4.Ing. Bilţ Ioan Cristian
- 5.Dirijorul şi compozitorul Marius Cuteanu
- 6.Dr. Veress Ştefan
- 7.Prof. Fodor Lászlo
- 8.Dr.Ioan Ossian
[modifică] Note
[modifică] Bibliografie
- Gazeta Şimleului, anul III, nr.5, iulie 2007 (publicaţie de informare editată de primăria oraşului Şimleu Silvaniei)
- Vasile Vetişanu-Mocanu, Cartea Şimleului: Repere istorice şi culturale ale vieţii româneşti din cele mai vechi timpuri până în 1940, Bucureşti, Editura Litera, 1985
[modifică] Legături externe
- Site-ul oraşului
- Szilágysomlyó imagini cu situri istorice din oraş
