Biserica de lemn din Stâna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica de lemn din Stâna

Vedere laterală
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramAdormirea Maicii Domnului
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateBic, Sălaj
oraș Șimleu Silvaniei
Coordonate47°11′20″N 22°49′07″E ({{PAGENAME}}) / 47.18889°N 22.81861°E
Date despre construcție
PictorIoan Pop din Românași
Precup Pop
Turle1
Materialelemn
Istoric
Data începerii1778
Localitate inițialăStâna, Sălaj
Localizare
Biserica de lemn din Stâna se află în România
Biserica de lemn din Stâna
Monument istoric
Adresa23, Strămutată din satul Stâna
Clasificare
Cod LMISJ-II-m-B-05020
Biserica de lemn din Stâna, acum biserica mănăstirii din Bic, Sălaj
Portalul exterior
Interiorul navei
În altar
Piciorul mesei altarului
Pictura tâmplei: Iisus arhiereu înconjurat de apostoli
Fragment din pictura naosului, ciclul hristologic, realizată de Ioan Pop din Românași
Candelabru vechi de lemn și o parte din arc-dublou
Tâmpla bisericii
Răstignire (peretele sudic)

Biserica de lemn din Stâna se află în Mănăstirea Bic din județul Sălaj unde a fost adusă în anul 1997 din satul Stâna, Sălaj. Ea este datată din 1778 și pictată în 1795 de cunoscutul pictor itinerant Ioan Pop din Românași. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05020.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În satul Stâna a existat până în 1997 o frumoasă biserică din lemn, construită în 1778. Biserica avea hramul "Adormirea Precestii", și a fost zugrăvită în 1795 [1] de celebrul pictor de biserici Ioan Pop din Românași. Biserica ținea de legea grecească neunită (greco-ortodoxă).

Pe locul vechii biserici a fost ridicată una nouă.

În inventarul bisericii s-au identificat două vechi cărți românești (Antologhion 1766 și Penticostarion 1808)[2], mărturii ale existenței populației creștine greco-ortodoxe de aici.

În anul 1997 biserica de lemn a fost mutată în incinta Mănăstirii Bic, la o distanță de 3 km Șimleu Silvaniei. Este amplasată în mijlocul unei grădini cu flori și este în grija măicuțelor de la mănăstire. Mănăstirea a luat ființă în anul 1994, la inițiativa stavroforei Marina Lupou, în prezent stareța mănăstirii. Este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la Episcopul Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei de la acea vreme.

Are un plan dreptunghiular cu altar, naos și pronaos. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița este scundă cu foișor cu arcade și o fleșă ascuțită. Pe o parte, de-a lungul peretelui se desfășoară prispa cu arcade prinse în cuie de lemn. Ancadramentul ușii de intrare este decorat cu motivul frânghiei și alte motive sculptate. Interiorul bisericii a fost pictat în anul 1795 de cunoscutul pictor din Românași Ioan Pop, ajutat fiind de Precup Pop, lucru nemaiîntâlnit la alte biserici pictate de renumitul zugrav de biserici[3]. Din păcate pictura mai dăinuie numai în naos, dar și acolo este foarte deteriorată. Pe clopotul cel vechi apare anul 1799.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cînda, Ana (). „Pictori sălăjeni din secolul al XVIII-lea”. Acta Mvsei Porolissensis VIII. Zalău: Muzeul de Istorie Zalău. p. 797. 
  2. ^ „Carte veche românească din județul Sălaj”. Acta Mvsei Porolissensis VI. Zalău: Muzeul de Istorie Zalău. . pp. 413–415. 
  3. ^ Pe iconostas se afla o inscripție de unde rezultau următoarele: „Adormirea Precistii s-au numit hramul ca să păzească tot neamul și s-au zidit de iznov în anul 1778 și s-au zugrăvit în anul 1795 prin cheltuiala și strădania bunilor pravoslavnici din acest sat Stâna, în zilele înălțatului Franțis și pravoslavnic de legea grecească neunită în mare prințipat al Ardealului Gherasim Adamovici supt cinstitul protopop Petru al Miluanului, zugrav Pop Ioan, Pop Precup”.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii monografice
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Biserica Adormirea Maicii Domnului din Stâna”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 404–406, Oradea. 
Studii regionale
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 (1): 31–40. 
  • Ghergariu, Leontin (). „Meșterii construcțiilor monumentale de lemn din Sălaj”. AMET. 1971-73: 255–273, Cluj. 
  • Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Video

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]