România după 1989

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la România începând cu 1989)
Sari la navigare Sari la căutare
Istoria României
Stema României
Acest articol este parte a unei serii
Preistoria pe teritoriul României
Epoca pietrei
Epoca bronzului
Epoca fierului
Dacia
Cultura și civilizația dacică
Războaiele daco-romane
Dacia romană
Originile românilor
Evul Mediu timpuriu în România
Formarea statelor medievale
Țările Române în Evul Mediu
Țara Românească
Principatul Moldovei
Dominația otomană
Țările Române la începutul epocii moderne
Epoca fanariotă
Modernizarea țărilor române
Regulamentul Organic
Revoluția Română de la 1848
Principatele Unite
Războiul de Independență
Regatul României
Primul Război Mondial
Unirea Basarabiei cu România
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Banatului cu România
Unirea Transilvaniei cu România
România în al Doilea Război Mondial
Comunismul în România
Ocupația sovietică a României
R.P. Română/R.P. Romînă
R.S. România
Revoluția Română din 1989
România după 1989
Vezi și
Istoria românilor
Istoria militară a României
Istoriografia română

Portal România
 v  d  m 

Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a însemnat începerea Războiului Rece între URSS și SUA, război care s-a încheiat odată cu prăbușirea comunismului în întreaga Europă de Est în 1989, incluzând România. Prin atitudinea sa împotriva Invadării Cehoslovaciei din 1968 și neparticipând (România) la aceasta, Nicolae Ceaușescu a obținut un statut deosebit în această confruntare între URSS si SUA, evoluând într-un dictator absolut, acaparând pârghiile administrative ale Romaniei pentru el și membrii familiei sale, dar izolându-se pe plan internațional. Astfel, când in 1989 (prin înțelegerea de la Malta dintre URSS și SUA), URSS și-a retras sprijinul pentru liderii comuniști din Europa de Est, Ceaușescu nu a înțeles momentul istoric, agravând situația României, care a experimentat cea mai violentă schimbare de regim din 1989 dintre toate țările Europei de Est.

Evenimentele petrecute pe parcursul săptămânii 16-22 decembrie 1989, cunoscute ca Revoluția din 1989 ,au adus sfârșitul Comunismului în România și moartea cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu pe 25 decembrie 1989.


Politică internă și externă în România post-decembristă[modificare | modificare sursă]

Tranziția de la dictatură la democrație (1990-2004)[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii, vezi:Mineriada din ianuarie 1999, Mineriada din februarie 1999, Alegeri legislative din 1996, Alegeri prezidențiale din 1996, Integrarea în UE.
Pentru detalii, vezi: Alegeri legislative din 2000, Alegeri prezidențiale din 2000.
Dumitru Mazilu, Ion Iliescu si Petre Roman.
Ion Iliescu
Mugur Isărescu-Guvernatorul Băncii Naționale a României din 1990 si prim-ministru in 2000
Manifestatie anti-comunista din Piata Universitatii, Bucuresti, 1990
Emil Constantinescu
Bill Clinton in vizita in Romania, se intalneste cu Emil Constantinescu
Presedintele american George Bush jr gazduit de presedintele Romaniei Ion Iliescu in vizita sa in Romania din 2002

În jur de 1.500 de persoane au murit de asemenea în luptele de stradă confuze din București, Timișoara și alte orașe, între 16-22 decembrie 1989. Un membru al PCR marginalizat de către Ceaușescu în anii '80, Ion Iliescu s-a impus ca un politician cheie a FSN, care a preluat în București pârghiile administrative ale României și a proclamat restaurarea democrației și a libertății. Partidul Comunist Român a fost scos în afara legii, și cele mai nepopulare măsuri ale lui regimului comunist român condus de Ceaușescu au fost anulate.

Alegeri prezidențiale și parlamentare au avut loc pe 20 mai 1990. Concurând cu partidele istorice, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Partidul Național Liberal, Iliescu a obținut 85% din totalul voturilor exprimate. FSN a primit astfel, două treimi din locurile din Parlament și prim-ministru a fost desemnat Petre Roman, un profesor universitar, o figură a Revoluției fără trecut politic, acesta inițiind câteva reforme pentru piața liberă.

Nemulțumiți de menținerea influențelor vechilor structuri din era comunistă, manifestanți anti-comuniști au început să demonstreze în Piața Universității în Aprilie 1990. Apoi, după sosirea minerilor din Valea Jiului în București și dispersarea "golanilor" din Piața Universității în 13-15 iunie 1990, președintele Iliescu le-a mulțumit public acestora, alimentând astfel zvonurile despre implicarea puterii în venirea minerilor în București. Minerii au atacat de asemenea sedii de partid și case ale liderilor opoziției. Guvernul Roman va demisiona în septembrie 1991, atunci când minerii s-au întors în București pentru a cere salarii mai mari și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Un tehnocrat, Theodor Stolojan, a fost numit la conducerea unui guvern interimar până la organizarea unor noi alegeri.

Parlamentul supune referendumului o nouă Constituție democratică, aprobată prin referendum național în Decembrie 1991. În martie 1992 cel mai mare partid de până atunci FSN s-a scindat în două partide: unul condus de Ion Iliescu numit Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și celălalt Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Petre Roman.


Alegerile naționale din septembrie 1992 s-au soldat cu victoria președintelui Iliescu, și a partidului său FDSN, ce a obținut 35%, iar următorul clasat a fost CDR cu 24%. Cu sprijinul parlamentar al noilor partide naționaliste PUNR și PRM, și al foștilor comuniști ce au format partidul PSM, un guvern tehnocrat s-a format în Noiembrie 1992, sub conducerea unui nou prim-ministru, și anume Nicolae Văcăroiu, economist de formație. FSDN-ul devine Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) în iulie 1993. Primul-ministru Văcăroiu a guvernat în coaliție cu trei partide minore, care de altfel au și abandonat coaliția până la algerile din noiembrie 1996.

În 1993, iritarea iscată de jocul piramidal Caritas a atins un punct de maxim, deși mass media anunța prăbușiria înșelătoriei, depunerile au continuat, dar plățile au fost sistate în octombrie 1993, iar inevitabilul faliment a fost declarat în august 1994.[1] Caritas fusese fondat de Ioan Stoica în Brașov în 1992 dar își mutase sediul ulterior în Cluj-Napoca. Prăbușirea fondului a afectat peste 400.000 de deponenți, care au investit în schema piramidală peste 1.257 de miliarde de lei (33% din masa monetară a României).[1]

În această perioadă România a primit statutul de membru asociat al Uniunii Europene la data de 9 mai 1994, în anul următor la 22 iunie se depune candidatura pentru aderarea la UE. Tot în 1995 Emil Constantinescu face cunoscută platforma politică a CDR, denumită Contractul cu România. Principala promisiunea conținută de acesta era că în 200 de zile de la venirea la guvernare, CDR va adopta un set de reforme și legi care vor îmbunătăți rapid viața oamenilor.


Emil Constantinescu, reprezentând Convenția Democrată Română (CDR) a învins președintele în exercițiu, Ion Iliescu, în cel de-al doilea tur al alegerilor, înlocuind-ul astfel la conducerea statului. PDSR-ul, deși a câștigat cel mai mare număr de locuri în Parlament, a pierdut totuși puterea pentru că partidele constituente a CDR și-au unit forțele cu Partidul Democrat, Partidul Național Liberal, și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) pentru a forma o coaliție de centru care să formeze o majoritate de 60% și să conducă astfel țara. Victor Ciorbea a fost numit Prim-ministru, punându-se și bazele aderării la NATO și UE. Ciorbea rămâne la conducerea Guvernului până în martie 1998, când a fost înlocuit de Radu Vasile. Reprezentând unul din partidele istorice (PNTCD),Radu Vasile se va confrunta cu una din cele mai importante crize de subminare a autorității statale a României, în urma manifestațiilor minerilor conduși de Miron Cozma.

Mai apoi în urma unor neînțelegeri în coaliție, în urma cărora reforma a bătut pasul pe loc, Radu Vasile a fost și el înlocuit de Mugur Isărescu, un tehnocrat care era și guvernatorul Băncii Naționale, în timpul căruia s-a înregistrat prima creștere economică de după revoluție.

În timpul acestei guvenări s-au făcut numeroase reforme, dar dezvoltarea României a fost mult sub așteptări în principal datorită tergivesării reformelor din cauza neînțelegerilor din coaliție, formată din multe partide.

În alegerile din 2000, coaliția plătește prețul tărăgănărilor în aplicarea reformelor și numeroaselor certuri din sânul coaliției și pierde în fața lui Ion Iliescu și a partidului său PSD. Primul ministru a fost numit Adrian Năstase, iar guvernarea PSD, Victor deși a dus la integrarea României în NATO și a încheiat negocierile pentru integrarea în Uniunea Europeană a suferit din cauza numeroaselor scandaluri de corupție. Uniunea Europeană și-a declarat sprijinul pentru aderarea în 2007 a României la structurile sale, dar a și condiționat aderarea de numeroase reforme în economie și în justiție.

Integrarea euro-atlantică a României (2004-2010)[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii, vezi: Criza economică din România; Alegeri legislative din 2004 și 2008; Alegeri prezidențiale din 2004 și 2009 și Referendumul pentru demiterea președintelui
Adrian Nastase la Consiliul National al PSD
George Becali & Corneliu Vadim Tudor
Calin Popescu Tariceanu
Traian Basescu
Traian Băsescu si George W. Bush

La scrutinul din 28 noiembrie 2004, candidatul PSD la președinția României, Adrian Năstase, a obținut un număr de 4.278.864 de voturi (40.94%) în timp ce principalul contracandidat, Traian Băsescu, susținut de Alianța D.A. a fost votat de 3.545.236 de alegători (33.92%). La cel de-al doilea scrutin, din 12 decembrie 2004, locurile s-au inversat. Traian Băsescu a obținut 5.126.794 de voturi (51.23%) iar Adrian Năstase a fost votat de 4.881.520 de cetățeni români cu drept de vot.

La 1 ianuarie 2007 România împreună cu Bulgaria intră în Uniunea Europeană și devine membră al acestei organizații.

Disputele dintre prim-ministrul PNL și președinte au dus, în cele din urmă, la excluderea miniștrilor PD din guvern. PNL și UDMR au format un guvern minoritar, cu sprijin intermitent în Parlament de la PSD. Deoarece conflictul dintre președinte și partidele parlamentare a continuat, în luna mai 2007 PC (fostul PUR), PNL, PSD, și UDMR au votat pentru suspendarea lui Băsescu, acesta fiind acuzat de încălcări ale constituției. Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, a devenit președinte interimar. La referendumul pentru demiterea președintelui din 19 mai 2007 s-a înregistrat o prezență la vot 44,45%, iar aproximativ 75% s-au opus demiterii președitelui Băsescu, acesta fiind reinstalat în funcție. Relația dintre președinte și partidele parlamentare, altele decât PDL, a rămas tensionată pentru următorii 2 ani.

Aderarea la UE, bula speculativă din domeniul imobiliar, creșterea consumului din im­port precum și investițiile străine, favorizate de costul redus al capitalului, au menținut economia românească pe tendința ascendentă căpătată în timpul guvernului Năstase.[2]

La sfârșitul anului 2008 guvernul PNL a pierdut alegerile legislative, în timp ce PSD si PLD au câștigat aproximativ același număr de locuri. O coaliție incomodă a fost înființată de cele două parți, cu președintele PDL, Emil Boc ca prim-ministru. Scandalurile au izbucnit imediat, la Ministerul Internelor perindându-se mai mulți mebrii PSD pe fondul acuzațiilor de corupție. Ministrul Tineretului și Sportului, din partea PDL, Monica Iacob Ridzi a fost obligată să demisioneze după ce o comisie parlamentară a acuzat-o de deturnare de bani publici spre campania pentru Parlamentul European a Elenei Băsescu, fiica președintelui. Acuzația de gestionarea incorectă de fonduri a apărut, de asemenea, și împotriva ministrului PDL al turismului, Elena Udrea, o aliată apropiată a președintelui.

În toamna anului 2009, înaintea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, PSD-ul a acuzat PDL-ul că planifică fraudarea alegerilor în favoarea lui Traian Băsescu. Ca urmare, Emil Boc l-a expulzat pe Dan Nica, ministrul PSD de Interne din guvern, iar PSD a părăsit coaliția în semn de protest. La puțin timp după aceea Parlamentul a aprobat o moțiune de cenzură și a demis guvernul PDL. Parlamentul a respins prin vot două guverne PDL, propuse de Traian Băsescu, și a insistat pentru crearea unui guvern PSD-PNL-UDMR, condus de Klaus Iohannis, membru FDGR, propunere refuzată de către Băsescu. În al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale s-au calificat candidatul PSD Mircea Geoană și președintele în exercițiu Traian Băsescu, ultimul câștigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale,[3] dar Curtea Constituțională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.[4]. Emil Boc a fost repus în funcția de prim-ministru într-un guvern PDL-UDMR, ce a trecut cu ajutorul unor grupuri desprinse din PSD și PNL.

Criză si corupție în România euro-atlantică (2010-2020)[modificare | modificare sursă]

Prim-ministrul PDL Emil Boc
Liderii USL, Victor Ponta (PSD) si Crin Antonescu (PNL)


Anii 2010 în România s-au caracterizat prin stagnare, inflație și criză economică, instabilitate și corupție politică, emigrare masivă, incompetență instituțională, proteste și conflicte sociale. Institutiile si autoritatile statului, de la educatie si sistem medical pana la politie, productie agricola, industrie, infrastructura si securitate au continuat sa se afle intr-o continua situatie deplorabila. Dar totodată s-au înregistrat și progrese în anumite domenii precum presa libera, accesul liber la informatie, accesul la piata libera si la piata muncii europeana, investitii si proiecte avand la baza fonduri europene, lupta impotriva coruptiei si adoptarea valorilor progresiste occidentale.


În 2009 și 2010, România a fost puternic lovită de criză economică la nivel mondial. Că urmare a încheierii acordului de împrumuturi cu Fondul Monetar Internațional, pe 7 mai 2010, președintele Traian Băsescu a susținut o declarate televizată la Cotroceni prin care a anunțat că Guvernul Boc a ales o varianta în urmă negocierilor cu FMI pentru combaterea crizei. Varianta includea măsuri precum restructurarea dura a cheltuielilor publice, scăderea pensiilor cu 15%, scăderea salariilor bugetarilor cu 25% și scăderea cu 15% a ajutorului de șomaj. În iunie 2010, guvernul a crescut TVA de la 19 la 24%.

Opoziția alcătuită din Uniunea Social-Liberală condusă de Victor Ponta (PSD) și Crin Antonescu (PNL) și presa (in special posturile Antena 3 si Realitatea TV) au acuzat frecvent guvernul de alocarea preferențială a fondurilor pentru membrii săi, măsurile de austeritate foarte dure și corupția generalizată.

Pe 9 ianuarie 2012, Traian Băsescu a intrat într-un conflict cu medicul și secretarul de stat în Ministerul Sănătății Raed Arafat, popular și respectat pentru fondarea Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) și care se opunea unui proiect de noi legi în sistemul de sănătate susținut de guvern și președinție.

Între zilele 13 și 19 ianuarie 2012, s-au declanșat proteste violente la București pentru susținerea lui Raed Arafat , dar și pentru a-și exprima nemulțumirea în privința creșterii de taxe, tăierea salariilor, șomajului, condițiilor economice nefavorabile, corupția politică. Aceștia au scandat pentru demisia președintelui Traian Băsescu și a guvernului Emil Boc. 88 de persoane au fost rănite și au fost efectuate 283 de arestări. A fost demis ministrul de externe, Teodor Baconschi, care se pronunțase depreciativ despre protestatari. Pe 6 februarie a fost anunțată demisia Guvernului Emil Boc și a fost înlocuit de istoricul , diplomatul și directorul Serviciului de Informații Externe Mihai Răzvan Ungureanu care a format un cabinet tehnocrat. Opozitia a criticat președinția în legătură cu atribuirea puterii executive către un fost șef de servicii secrete, insinuându-se că Băsescu ar folosi serviciile de informații și spionaj în scop politic.

Premierul PSD Victor Ponta

În aprilie 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis din funcția de premier printr-o moțiune de cenzură inițiată de USL, iar Victor Ponta a fost numit prim-mnistru de Traian Băsescu. Cabinetul sau a inclus miniștri de la Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Partidul Conservator și independenți. Acesta a inițiat combaterea recesiunii prin promovarea creșterii consumului, crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat, dar și creșterea salariilor bugetarilor. În iunie 2012, USL câștigă zdrobitor alegerile locale. Nu după mult timp a fost pus sub acuzare pentru plagiat, iar după mai multe investigații, titlul de doctor i-a fost retras. Pe 6 iulie 2012, Băsescu a fost suspendat de Parlament pentru a două oară, fiind înlocuit interimar de Crin Antonescu. Suspendarea să a fost încheiată după ce a câștigat referendumul pentru menținerea să în funcție pe 29 iulie 2012 prin neatingerea pragului de prezentare la vot de 50%+1 cu toate că 7.403.836 au votat în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. Băsescu a cerut susțînătorilor săi să boicoteze referendumul prin nereprezentare la vot.

Curtea Constituțională a invalidat referendumul printr-un vot de 6-3 și l-au reînscăunat pe Băsescu că președinte al României. În Teleorman au fost aduse acuzații de fraudă electorală. Liviu Dragnea (PSD), că președinte al Consiliului Județean Teleorman a fost trimis în judecată în dosarul privind referendumul din 2012, fiind acuzat că și-ar fi folosit autoritatea și influența pentru a obține o prezența de minimum 60 la sută la vot. În aprilie 2016 a fost condamnat definitiv cu suspendare în dosarul „Referendumul”. În consecință, nu a putut accede în funcția de prim-ministru.

La alegerile din 9 decembrie 2012, Uniunea Social-Liberală (alcătuită din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal,Uniunea Națională pentru Progresul României și Partidul Conservator) a obținut o nouă victorie zdrobitoare de 58.61%, în timp ce Alianța România Dreaptă (alcătuită din Partidul Democrat Liberal, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Forța Civică) a obținut 16.52%, iar Partidul Poporului – Dan Diaconescu a obținut doar 13.98%.

Victoria USL în alegeri a produs o nouă configurare parlamentară. Coaliția de guvernare l-a marginalizat pe președintele Băsescu și i-a redus posibilitățile de a negocia o nouă coaliție care să includă PDL.

În cadrul unei întâlniri informale care a avut loc miercuri, pe 12 decembrie, în prezența lui Victor Ponta, Crin Antonescu și Liviu Dragnea, Ponta și Băsescu au semnat un document intitulat „Acord de colaborare instituțională”, în care erau stabilite liniile directoare ale coabitării politice dintre cei doi, menite „păstrării stabilității țării și asigurării unui climat funcțional, bunei guvernări și asigurării încrederii piețelor internaționale”.

Laura Codruta Kovesi - seful procuror DNA

În aprilie 2013, ca ministru interimar al Justiției, a numit-o pe Laura Codruța Kövesi, Procuror general al României ca șef al Direcției Naționale Anticorupție. Acesta a mărit semnificativ salariile angajaților din sectorul public, dar a introdus și un număr mare de taxe și amenzi, majorând taxa pe combustibil. S-a confruntat cu două probleme privind protecția mediului: proiectul Roșia Montană și extragerea gazelor de șist din Marea Neagră. S-au declanșat proteste împotriva Proiectului Roșia Montană în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoară și alte câteva zeci de orașe din România și din străînătate la care au participat 200 000 . Protestatarii au susținut că proiectul minier ar distruge mediul și patrimoniul de la Roșia Montană și au cerut retragerea unei legi care ar permite că acest proiect să înceapă. Cereau de asemenea interzicerea prin lege a cianurii în activitățile miniere din România și includerea Roșiei Montane pe lista României pentru UNESCO

La 28 octombrie 2013, la Baza Militară Deveselu a avut loc ceremonia oficială de marcare a începerii lucrărilor principale de construcție la componentă din România a scutului antirachetă.Sistemele au devenit operaționale începând cu anul 2015, atrăgând critici din partea președintelui Federației Ruse, Vladimir Puțîn care a declarat că SUA, prin instalarea scutului antirachetă în preajma Rusiei vor deteriorarea relațiile cu SUA și UE in contextul crizei din Ucraina.

În octombrie 2013 a izbucnit Revolta de la Pungești după ce compania americană Chevron a obținut permisul de construcție a sondelor de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui. Compania a obținut toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru explorarea solului în perimetrul Siliștea. Au participat 50 000 de protestatari și au rezultat 17 răniți. În urmă presiunilor, lucrările au fost întrerupte, iar Chevron s-a retras din România.

Klaus Iohannis(PNL) - primul presedinte de etnie germana al Romaniei

Datorită anumitor neînțelegeri dintre PNL și PSD și pentru că Ponta refuză să-l numească pe Klaus Iohannis în funcția de vice-premier, pe 24 februarie 2014, liderul PNL Crin Antonescu a anunțat dizolvarea Uniunii Social Liberale , respectiv ieșirea liberalilor de la guvernare. Pe 26 iulie 2014, PDL a format o alianță împreună cu PNL, numintă Alianța Creștin Liberală (ACL). Astfel, fuziunea efectivă dintre cele două partide a avut loc pe 17 noiembrie 2014, PDL fiind desfiintat ca partid. Factiunea condusa de Eugen Tomac, Elena Udrea si Traian Basescu, care au parasit PDL inca din ianuarie 2014, infiinteaza Partidul Mișcarea Populară, partid de centru-dreapta care militeaza pentru conservatorism social, liberalism economic si crestin-democratie. Ponta, ca lider al Uniunii Social Democrate, a creat o nouă coaliție guvernamentală alcătuită din PSD, UNPR, PC și UDMR. În iulie 2014, Ponta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, avându-l drept contracandidat pe Klaus Iohannis, numit președintele PNL după retragerea lui Crin Antonescu. Cu 6,288,769 voturi (54.43%), Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta care a obținut 5,264,383 voturi (45.56%) în turul doi. Acesta a preluat funcția de președinte pe 21 decembrie, devenind primul președinte sas din istoria României. Și-a propus să se axeze pe combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului juridic. A fost un puternic suporter al politicii externe pro-vestice. A continuat să colaboreze cu premierul socialist Victor Ponta , dar relația s-a deteriorat după scandalul vizitelor făcute fără a informa președintele. Tot atunci, Ponta a fost pus sub acuzare pentru 22 cazuri de corupție, complicitate în evaziune fiscală și spălare de bani când lucra că avocat. Iohannis i-a cerut demisia, dar premierul a refuzat. A continuat să critice parlamentul predominant socialist pentru că-i lua apărarea și respingea cererile DNA-ului pentru anularea imunității în cazul senatorului PSD Dan Șova și premierul Victor Ponta.

Victor Ponta, Gabriel Oprea si Liviu Dragnea la Liga Alesilor Locali ai PSD

DNA a inceput o serie de investigatii asupra politicienilor corupti: Ion Iliescu in dosarul revolutiei si mineriadei , Traian Băsescu , achitat pentru Dosarul Flota, dar anchetat pentru scadalul legat de casa din Mihăileanu, acuzat pentru legaturile cu securitatea și creditul la CEC, iar familia acestuia a fost acuzată de implicare în Dosarul „Nana”, fratele președintelui fiind arestat si condamnat pentru luare de mită si trafic de influenta. Klaus Iohannis a fost si el acuzat pentru uz de fals privind detinerea unui imobil din Sibiu si i-a fost anulat contractul de vanzare-cumparare. Adrian Năstase a fost condamnat definitiv în iunie 2012 la doi ani de închisoare cu executare Dosarul „Trofeul calității în construcții” , din nou condamnat definitiv în ianuarie 2014 la 4 ani de închisoare cu executare în Dosarul Zambaccian, fiind ulterior eliberat. Dan Voiculescu, fondatorul fundatiei al carei nume il poarta, fondatorul partidului conservator, cat si al trustului de televiziune Intact, a fost condamnat definitiv în 2014 la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării ICA, ulterior eliberat. Sorin Ovidiu Vantu a fost condamnat la 8 ani de inchisoare pentru coruptie si schema ponzi. Elena Udrea, presedinte al PMP si fost ministru al Turismului de la PDL, a fost pusa sub acuzare si arestata pentru spalare de bani si false declaratii privind scandalul licentelor de la Microsoft si mitele primite din 2011 la gala boxerului Lucian Bute. Aceasta a fugit ulterior in Costa Rica unde a fost arestata. Alti ministri din guvernul PDL au fost anchetati pentru coruptie precum Vasile Blaga si Adrian Videanu. Dan Sova a fost trimis în judecată împreună cu premierul Victor Ponta, pentru fapte de corupție, acuzat că, alături de alți inculpați, a primit foloase necuvenite în urma unor acte adiționale asupra unor contracte aflate în desfășurare cu 2 complexuri energetice. A fost condamnat de ÎCCJ la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare. George Becali, afacerist, detinator al echipei FCSB(Steaua), fondator PNG-CD , europarlamentar si membru PNL, a fost condanat la trei ani de inchisoare pentru coruperea unor înalți funcționari publici în scopul facilitării unui schimb de terenuri.


Lumanarile depuse la Clubul Colectiv si Protestele din 2015 care au dus la demisia lui Victor Ponta


Pe 30 octombrie 2015, un incendiu devastator a izbucnit la clubul Colectiv din cauza neglijenței și corupției care a permis funcționarea clubului, respectiv permiterea spectacolului de artificii în interior. Au rezultat 64 de morți și 146 de răniți. În zilele 3-9 noiembrie, peste 100 000 de oameni au protestat în București, dar și în alte orașe din străînătate , sub sloganul "Corupția Ucide" cerând demisia lui Ponta pentru corupție, indiferență și neglijență autorităților. Aflat sub presiune, Victor Ponta a demisionat din funcția de premier și cea de deputat. Primarul Sectorului 4, Cristian Piedone, a demisionat la rândul sau, fiind arestat temporar pentru încălcarea legilor privind prevenirea incendiilor. Simultan, Gabriel Oprea a demisionat din funcția de ministru al Afacerilor Interne în urmă scandalului pentru abuz de putere în serviciu. Victor Ponta, care este exclus ulterior din PSD in 2017 in urma conflictului dus cu Liviu Dragnea, infiinteaza PRO Romania care se pretinde a fi un partid social-democrat, liberal, progresist si pro-european. La PSD, puterea este preluata de Liviu Dragnea care il mentine conservator, nationalist , eurosceptic si corupt. Acesta se aliaza cu Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, infiintat in iunie 2015 de catre Călin Popescu-Tăriceanu care se pretinde a fi liberal si pro-european .

Prim-ministrul tehnocrat Dacian Cioloș, liderul partidului PLUS si actualul presedinte al formatiunii europarlamentare Renew Europe

Președintele Klaus Iohannis l-a numit pe Dacian Cioloș, fost Comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și consilier special privind siguranța alimentară internațională că noul prim-ministru tehnocrat al României. Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei. Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament.

Anul 2016 a fost marcat de criza dezinfectantilor diluanti si de lansarea campaniei "Brâncuși e al meu", campanie de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși "Cumințenia Pământului" de catre guvernul Ciolos, dar fara succes.

În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie, dar rezultatele alegerilor electorale i-au fost nefavorabile.

Gabriela Firea , prima femeie primar al Bucurestiului

La alegerile locale din 6 iunie 2016, PSD a castigat cu 37,58, mentinandu-si suprematia in primariile judetene din Moldova,Muntenia,Oltenia, Dobrogea si Banat,inclusiv la Bucuresti unde a fost aleasa jurnalista si senatoarea Gabriela Vranceanu Firea, prima femeie primar a capitalei. In vreme ce in Transilvania si Crisana au continuat sa se mentina PNL si UDMR in majoritatea primariilor.

La alegerile legislative din 11 decembrie 2016, PSD condus de Liviu Dragnea a obtinut un scor istoric de 45%, iar alaturi de ALDE condus de seful Senatului Calin Popescu Tariceanu, au creat o coalitie de guvernare condusa de prim-ministrul Sorin Grindeanu. PNL, condus de Alina Gorghiu si Vasile Blaga, inregistreaza performante scazute la alegerile locale si alegerile legislative, insa in opozitie ia nastere Uniunea Salvați România condusa de Dan Barna, partid care isi propune sa lupte impotriva coruptiei, pentru transparenta, progresism, feminism, drepturile homosexualilor si dezvoltarea Romaniei pe toate planurile.

În ianuarie 2017, la două săptămâni după învestirea guvernului PSD–ALDE condus de Sorin Grindeanu, au început în România o serie de proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii și de a amenda Codul penal. În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București.În timpul protestelor din iarna lui 2017, Iohannis a coborât în mijlocul protestatarilor, arătându-și susținerea față de cauza lor. Acesta a fost un opozant vocal al controversatei Ordonanțe 13 care prevedea dezincriminarea unor acte de corupție. De la ambele tabere au izbucnit acuzatii: PSD acuza opozitia pentru protestele finantate din afara de catre ONG-uri,Antifa si George Soros, iar PNL, USR si Societatea Civila acuza PSD de legaturi cu regimul lui Putin din Rusia.

În următoarele zile protestele au luat amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin mass-media, în jurul orei 24 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #REZIST, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Protestele s-au bucurat și de susținerea unor personalități autohtone. Printre cei prezenți la proteste s-au numărat: filosoful Mihai Șora, scriitorul Mircea Cărtărescu, scriitorul T. O. Bobe, muzicianul Tudor Chirilă, actrița Maia Morgenstern, actrița Oana Pellea, regizoarea Sanda Manu, actorul Dragoș Bucur, cântăreața Dana Nălbaru, dramaturga Lia Bugnar, actorul Dan Bordeianu, actrița Cătălina Grama, actrița Medeea Marinescu, cântăreața Delia Matache, gimnasta Andreea Răducan, scriitoarea Ana Blandiana etc.

Ordonanța nr. 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017, însă a fost ales ulterior președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției. Guvernele care s-au succedat celui condus de Sorin Grindeanu (demis prin moțiune de cenzură de propriul partid) au continuat seria de modificări la legile justiției, primite cu criticism din partea opoziției și președintelui Klaus Iohannis și un nou val de manifestații. Abuzul în serviciu, unul dintre cauzele mișcării de protest, a fost dezincriminat aproape complet pe 2 iulie 2018.


Liviu Dragnea

Dupa demiterea lui Sorin Grindeanu prin motiune de cenzura de catre propriul partid pentru ca a refuzat sa continue modificarea legilor justitiei, Mihai Tudose a preluat funcția de prim-ministru al României la 29 iunie 2017. Guvernul s-a aplecat mai mult asupra unor modificări în sistemul fiscal, crescând contribuțiile la asigurările sociale ce trebuie să fie plătite statului de cei care derulează contracte de muncă. Măsurile guvernului au luat prin surprindere mediul de afaceri și au creat impredictibilitate a mediului fiscal. În paralel, Guvernul a renunțat să mai promoveze prin ordonanță de urgență modificări ale legislației penale care au atras nemulțumirea maselor populare, și a lăsat Parlamentul să-și asume operarea lor.

Prim-ministrul a revocat din funcție doi miniștri apropiați președintelui PSD, Liviu Dragnea, deoarece erau urmăriți penal, plus ministrul transporturilor cu care avusese o relație tensionată până atunci, astfel, s-a creat un conflict între șeful guvernului și șeful principalului partid din coaliția de guvernare, conflict care a dus la retragerea sprijinului partidului și la demisia prim-ministrului în 16 ianuarie 2018.

Presedintele Romaniei Klaus Iohannis la summitul EPP din 2018 cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei si Jean Claude Junker, presedintele comisiei europene

Pe 29 ianuarie 2018, Viorica Dancila a devenit prima femeie care a preluat functia de prim-ministru din istoria Romaniei. S-a remarcat in mod negativ pentru gafele dese si incompetenta administrativa. Din cauza abuzurilor comise, coruptiei si a incompetentei ce au dus la deficit, inflatie, lipsa locurilor de munca in ciuda cresterii economice, protestele au luat amploare in marile orase unde au participat zeci de mii de persoane.

Viorica Vasilica Dancila -prima femeie prim-ministru
Ludovic Orban-prim-ministru al primului guvern liberal omogen dupa 80 ani

Pe 22 februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Toader a prezentat și un raport privind activitatea managerială a DNA. Raportul a pus accent pe „excesul de autoritate, comportamentul discreționar, sfidarea autorității Parlamentului, a rolului și competențelor Guvernului, contestarea deciziilor Curții Constituționale și a autorității acesteia” manifestate de procurorul-șef al DNA. Anunțul a fost urmat de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța și Timișoara.

În martie 2018 RISE Project a dezvăluit că autoritățile din Brazilia au în desfășurare o anchetă al cărei subiect este Liviu Dragnea, suspectat că ar fi folosit bani proveniți din afaceri corupte din România (Teldrum) la achiziția de proprietăți pe plaja din Cumbuco, la 30 km de Fortaleza, capitala statului Ceará.

Pe 9 iunie 2018 liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat organizarea la București, pe 9 iunie, a unui miting „împotriva abuzurilor de mai mult timp” și a încălcării principiilor statului de drept. Mitingul s-a desfășurat sub sloganul „Vrem prosperitate, nu Securitate!”. Peste 200.000 de simpatizanți PSD–ALDE au luat parte la manifestație.

Pe 18 iunie 2018, plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de modificare a Codului de procedură penală, cu 175 de voturi „pentru”, 78 de voturi „împotrivă” și o abținere. Opoziția a protestat în timpul votului, cerând în nenumărate rânduri retrimiterea la comisie, declarând abuzivă aprobarea legii, din moment ce comisia a dat raport în aceeași zi, în plen parlamentarii neprimind imprimat acest raport. Pe 12 octombrie 2018, după două zile de dezbateri, Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, 64 din cele 96 de modificări contestate aduse Codului de procedură penală.


Pe 4 iulie 2018, plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu 167 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 19 abțineri, o serie de modificări controversate la Codul penal. Printre cele mai importante modificări sunt cele prin care se dezincriminează total neglijența în serviciu și parțial abuzul în serviciu. De asemenea, au fost redefinite o serie de concepte precum „grup infracțional organizat”, „favorizarea infractorului” și „trafic de influență”. Două noi infracțiuni introduse în Codul penal încurajează presiunile asupra magistraților. Acestea prevăd pedepse cu închisoarea pentru prezentarea unei persoane suspectate sau acuzate ca și cum ar fi condamnată, respectiv pentru „încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent prin orice intervenție care afectează procesul de repartizare aleatorie a dosarelor”.

Klaus Iohannis invitat pentru a doua oara la Casa Alba de catre presedintele american Donald Trump

Pe 9 iulie, desi a respins de nenumarate ori cererile ministerului justitiei, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de demitere a Laurei Codruța Kövesi.

Protestele de la 10 august

Pe 10 august, 100.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei din București Aceștia au cerut demisia Guvernului Dăncilă, nemulțumiți de modul de guvernare al social-democraților și de deciziile luate de aceștia privind legile justiției și Codurile penale, de demiterea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, de gafele premierului Viorica Dăncilă și de faptul că liderul PSD Liviu Dragnea se află la conducerea Camerei Deputaților în pofida faptului că a fost condamnat la închisoare. La mitingul diasporei au participat români din țară și din alte țări ale lumii. Membrii partidelor aflate la guvernare au avut o atitudine ostilă față de protestatari. Mitingul a fost marcat de violențe între protestatari și forțele de ordine. Protestul a degenerat după ce printre protestatarii pașnici s-au infiltrat „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”, forțele de ordine intervenind pentru a dispersa mulțimea cu ajutorul unor grenade cu gaz lacrimogen (de tip CS și OC) și al unui tun cu apă. 452 de persoane, printre care copii și jandarmi, au avut nevoie de îngrijiri medicale; dintre acestea 70 au fost spitalizate. USR a cerut demisia ministrului de Interne, Carmen Dan, și a șefului Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoș, „pentru spectacolul de brutalitate de la mitingul diasporei din Piața Victoriei”. Uniunea a condamnat faptul că, în timpul manifestației, oameni nevinovați au fost prinși în conflictul dintre jandarmi și galeriile de fotbal. Interventia brutala a jandarmeriei impotriva protestatarilor a ramas in istoie denumita drept "Jandarmeriada de la 10 august".

Intre zilele 6-7 octombrie 2018, guvernul PSD-ALDE care se arata ostil progresismului occidental, feminismului si emanciparii homosexualitatii, a organizat referendumul constitutional privind definirea familiei prin care se incerca interzicerea casatoriilor de acelasi sex. Referendumul a fost initiat de Coalitia pentru Familie care sustinea ca mariajul trebuie sa fie doar intre un barbat si o femeie. Referendumul nu a trecut din cauza ca participarea nu a atins pragul.

La 1 ianuarie 2019 pana la 1 iulie 2019, Romania a preluat presedintia Consiliului Uniunii Europene.

Pe 2 februarie 2019, partidele Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) s-au unit intr-o alianta numita Alianța 2020 USR-PLUS condusa de Dacian Ciolos si Dan Barna, advocati ai anticoruptiei si europenismului. Pe 26 mai 2019, la alegerile europarlamentare, PNL a castigat 10 mandate, depasind PSD care a luat doar 8 mandate, la fel si USR-PLUS. Partidele noi infiintate precum PRO Romania condusa de Victor Ponta si PMP intra la randul lor in parlamentul european. Dacian Ciolos devine liderul noii formatiuni europarlamnetare Renew Europe, succesorul grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE).Rareș Bogdan, jurnalist si prezentatorul emisiunii "Jocuri de Putere " de la Realitatea TV, obtine un mandat de europarlamentar candidand din partea PNL.

24 noiembrie: Au loc Alegeri prezidențiale în România, 2019 . Klaus Iohannis, candidatul national-liberal , câștigă alegerile învingând-o pe Viorica Dăncilă , candidatul social-democrat.

PSD obtine cea mai grea infrangere din perioada post-decembrista, obtinand 22,5%. In aceeasi zi, referendumul consultativ pe tema justitiei care s-a desfasurat tot pe 26 mai 2019 la initiativa presedintelui Klaus Iohannis prin care propune sa interzica ordonantele de urgenta pentru schimbarea legilor si amnistia politicienilor corupti, a fost validat în contextul în care 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Liderul PSD, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv cu executare în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman la 3 ani si jumatate de inchisoare. Ura populatiei fata de guvernul PSD a sporit dupa incompetenta manifestata de autoritati in cazul crimelor de la Caracal.

Pe 26 august 2019, partidul lui Călin Popescu-Tăriceanu, ALDE, decide să iasă de la guvernare, lăsând PSD singurul partid la guvernare. Parlamentul a destituit guvernul PSD condus de Dancila ramas fara sustinere prin moțiune de cenzură, cu 238 voturi „pentru” dintre cele 244 exprimate.


Ludovic Orban, presedintele PNL, a fost desemnat prim-ministru al primului guvern liberal omogen dupa 80 ani. Viorica Dancila a continuat sa ramana presedintele PSD pentru a candida la alegerile prezidentiale.

In turul 2 al alegerilor prezidentiale din 24 noiembrie 2019, presedintele in functie, Klaus Iohannis, sustinut de PNL, a fost reales pentru al doilea mandat cu un scor istoric de 66%, votat de 6.509.135 de cetateni cu drept de vot , in vreme ce Viorica Dancila, candidatul PSD, a pierdut alegerile cu 33%, fiind votata de 3.339.922 de cetateni cu drept de vot.

Chiar daca Romania a avut o crestere economica de 5% in ultimul timp, inflatia, cresterea accizelor de benzina, tutun, alcool, scumpirea alimentelor, a energiei electrice, gazului, caldurii si altor produse si servicii afecteaza traiul locuitorilor tarii. Institutiile statului sunt in continuare dominate de coruptie si incompetenta, 500 000 de romani plecand definitiv din Romania din 2013 incoace, iar ultimele statistici arata ca ca 9,7 milioane de romani sunt plecati in strainatate, emigrarea luand amploare datorita urmatoarelor motive evidentiate: neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupția.

Infecția cu virusul 2019-nCoV, care a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o pandemie, au inceput sa fie inregistrate cazuri si in Romania din 26 februarie 2020. În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de 14 aprilie 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri 15 mai 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile Pana in prezent sunt inregistrate 36.691 cazuri, 22.488 de vindecari si peste 2000 de decese.

Cultura si Religie[modificare | modificare sursă]

Literatura[modificare | modificare sursă]

Herta Müller
Mircea Cărtărescu

Cu toate că românii sunt codași în UE la citit cărți [5], literatură românească a cunoscut prin prisma liberalizării o recunoaștere internațională. Herta Müller , un novelist, poet și eseist german de origine română a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2009, publicând lucrări despre minoritatea germană din Banat și Transilvania. Cea mai populară lucrare a să a fost "Leagănul respirației" care prezența deportarea germanilor din România către gulagurile sovietice sub ocupația rusească.

Mircea Cărtărescu a fost unul dintre vocile proeminente ale literaturii post-decembriste că autor multor lucrări precum "Levantul" și "De ce iubim femeile" și obțînând numeroase premii din străînătate.

Alți autori celebri care s-au remarcat pe plan național și internațional au fost Nicolae Breban, Norman Manea, Mircea Nedelciu, Dumitru Țepeneag și Doina Rusti.







Cinematografia[modificare | modificare sursă]

Prăbușirea comunismului a schimbat și cinematografia românească. Dacă înainte se axa pe filme epice de război și de acțiune cu buget mare acordat de stat , fie filme propagandistice comuniste cu tematică istorică , după anul 1990 s-au produs producții cinematografe independente cu buget mic, axându-se pe teme sociale și povești dramatice, fie producții de comedie suburbană.

Liberalizarea și democratizarea le-a permis românilor să vizioneze producții străine, filmele americane difuzate în cinematografele comerciale 3D având cele mai mari încasări.

Home Cinema a devenit un fenoment răspândit la nivel global, chiar și în România, românii având că opțiuni să vizioneze filme pe posturile de televiziune, să descarce ilegal filme piratate sau să-și facă abonamente plătite la Netflix și HBO GO. În 2001-2002 s-au remarcat la festivalul Cannes producțiile lui Cristi Puiu (Marfă și Banii) și Cristian Mungiu (Occident). În 2005, filmul lui Cristi puiu, Moartea Domnului Lăzărescu, a abordat tema sistemului medical românesc precar, fiind premiat în festivalul de film de la Cannes. A devenit cel mai premiat film românesc la nivel internațional. În 2006, Corneliu Porumboiu a câștigat premil "Camera d'Or " pentru filmul "A fost sau nu a fost?". În același an producția post-mortem a lui Cristian Nemescu, California Dreamin', cu actorul american Armand Assante în rol principal, a fost premiat la Cannes.

În 2007, Cristian Mungiu a câștigat premiul Palme d'Or la Cannes pentru filmul "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile" care aborda problema avortului în perioada comunistă. În 2010 , filmul "Eu când vreau să fluier, fluier" produs de Florin Șerban a câștigat premiul "Jury Grand Prix Silver Bear". În ultimii ani au fost produse filme ce abordau problemele țăranilor români, producții făcute în alb-negru, că Aferim! sau Moromeții 2 . În anii 1990-2000, românii au urmărit seriale de comedie axate pe umor țărănesc că Vacanță Mare, Garcea, Leana și Costel. După 2000 au devenit populare seriale urbane de comedie precum La Bloc, Mondenii, În Puii Mei sau Trasnitii care a fost cel mai longediv serial românesc, dar și telenovele românești ca Secretul Mariei sau Narcisa Sălbatică. Cel mai urmărit serial televizat la ora actuală este "Las Fierbinți", un serial de comedie difuzat pe PRO TV din 2012 care prezintă drama unui mic sat din Muntenia care se adaptează la realitățile secolului 21. Seriale românești produse în colaborare cu HBO Europe precum Umbre care prezintă lumea interlopă și Hackerville care abordează infracționalitatea cibernetică au fost difuzate în multe țări europene.

Muzica[modificare | modificare sursă]

Trupa O-Zone la Cerbul de Aur (2005)
Untold Festival

După revoluția din 1989 și înlăturarea regimului comunist, s-au produs schimbări și pe plan cultural, mai ales în muzică. Genurile muzicale pop și rock după specific american au devenit populare. Libertatea politică și deschiderea culturală au marcat o nouă era pentru muzică rock în România. S-au creat cluburi de rock și s-au ținut concerte și festivale de rock, cu artiști naționali și internaționali.

Odată cu crearea televiziunii independente și stațiilor radio, muzică ușoară a devenit cunoscută sub denumirea de pop. S-au remarcat trupe muzicale că A.S.I.A., Animal X, Blondy, Body & Soul, L.A., 3rei Sud Est, precum și cântăreți de pop-rock că Ștefan Bănică Jr., Holograf, Bosquito, Voltaj, și formații hip-hop că B.U.G. Mafia, La Familia, Paraziții și Că$$a Loco, cântăreți latino că Pepe și bandă electronică Paparude, dar și bande de muzică rock alternativă că Vama Veche, Bere Gratis, Sarmalele Reci , Zdob și Zdub. Artiști că Inna, Edward Maya, Alexandra Stan, Antonia, Smiley, Delia Matache, David Deejay, Play & Win și Radio Killer au obținut succes comercial imens pe plan național și popularitate internațională. În Republica Moldova s-au afirmat pe plan internațional formații de muzică că O-Zone și Carla's Dreams.

Trupe subterane de dinainte de 1989 includeau trupa new-wave Rodion G.A. alături de trupe rock mai vechi, precum Celelalte Cuvinte și Semnal M. Primele încercări de muzică electronică aparțin compozitorului Adrian Enescu.

Reprezentată de formații precum Vorbire Directă și R.A.C.L.A., muzică hip-hop a obținut rapid succesul mainstream cu formații precum B.U.G. Mafia, La Familia și Paraziții, în ciuda faptului că sunt criticăți pentru furnizarea de cuvinte vulgare și teme explicite. Melodiile acestora includ versuri ce combat și critica corupția, manelele (un gen muzical suburban rival), prostia, lipsa de educație, prostituția, parvenia și alte probleme ce afectează România post-decembristă. Momentan, scenă este împărțită între rapperii mainstream (Puya, Guess Who) și rapperii underground (Vexxatu Vexx, C.T.C., Haarp Cord). Etichetele dedicate hip-hop-ului includ Hades Records și 20 CM Records.

Scenă rock este în prezent împărțită între trupe de metal (precum Negură Bunget și Trooper), outfit-uri rock progresive și indie (byron, Kumm, Robin and the Backstabbers). Există și alte nișe, cum ar fi punk rock (E.M.I.L. Haos, Terror Art) sau post-rock (Valerinne).

Scenă de muzică electronică subterană a fost până în 2010 oarecum unificată de existența festivalului TMBase din Timișoara, reunind DJ-uri și producători din genuri precum drum și bas, breakbeat, dub techno, rock electronic etc. Un rezultat al colaborărilor TMBase este IDM ținuta Makunouchi Bento, care a atras atenția cu materialul lor lansat de Bandcamp.

Trip hop-ul și post-rock-ul au influențat câteva formații precum Margento, dar pop-urile de vis, shoegaze și alte genuri de nișă sunt slab reprezentate. Freak folk este parțial cunoscut datorită succesului compozitorului cântărețului Ada Milea, dar este practicat doar de câteva alte trupe precum Nu & Apă Neagră. Producătorul Minus a încercat să introducă bitpop și, mai recent, chillwave.

DJ-urile Dubstep au început să apară, deși cu genul i-a fost asociată și trupa R.O.A., care a obținut un succes mainstream datorită liderului Junkyard, fost vocalist în Șuie Paparude. Cel mai mare festival de muzică electronică are loc anual din 2015 la Cluj-Napoca, pe Cluj Arena.


Un alt gen muzical sub-urban care s-a propagat în România post-decembristă a fost Maneaua, muzică lăutărească țigănească de inspirație turco-balcanică. Popularitatea genului a crescut la finalul aniilor 90-începutul aniilor 2000'. Stilul a fost reprezentat de muzicieni ce se adresa publicului slab educat, melodiile acestora fiind axate pe sex, îmbogățire pe cale ușoară, dușmani, prostituție, grătare, șmecherie, chiar și pe instigare la infracționalitate. Cele mai populare bande au fost Azur, Albastros, Generic, Miracol C, Odeon, Real B și Tomis Junior, iar cei mai populari cântăreți au fost Guță, Florin Sala, Adrian Minune, Narcisa , Denisa Manelistă, Adi de la Vâlcea și Dani Mocanu.

Manelele au fost interzise în câteva orașe că Timișoara, precum și în transportul public, taxiuri și festivaluri.

Anii 1990 au dus la un nou val de schimbări în societate și în culturile de masă a dus la apariția unui subgen al muzicii populare, pentru care se folosește frecvent apelativul de „muzică etno”. Cu toate că popularitatea să e în scădere, neavând popularitate în rândul tineretului milenial, încă se desfășoară concerte și festivaluri de muzică populară, majoritatea în format televizat.


Religia[modificare | modificare sursă]

Catedrala Mântuirii Neamului - București (Mai - 2019)
Papa Francisc vizitand Romania pe 31 mai 2019 (stanga) si Patriarhul Daniel (dreapta)

In perioada comunista, regimul ceausist exercita un control semnificativ asupra Bisericii Ortodoxe Romane si monitoriza din aproape activitatea religioasa, promovand ateismul in randul populatiei, iar preoti dizidenti si teologi ca Arsenie Boca erau persecutati, deportati, incarcerati sau ucisi. In perioada de dupa revolutie, Bisericii Ortodoxe, dar si Bisericii Romano-Catolice, bisericilor protestante si celor neoprotestante, cat si adeptilor acestora, li s-au permis libertati sporite, garantate de statul roman. Orele de religie au fost introduse in scoli, sarbatorile religioase precum Craciunul si Pastele au fost reinstaurate ca zile libere de sarbatori legale, iar bisericile chiar au primit ajutor de la stat si scutiri de impozite. Manastirile si bisericile vechi au fost renovate, restaurate si conservateca lacasuri de cult pentru pelerini din toata lumea. Abia dupa 2010 s-a emis lege ca ora de religie sa nu mai fie obligatorie in institutiile de invatamant teoretic secular.

Patriarhia romana a capatat o mare putere locala in Romania de dupa 1989, cu toate ca statul roman se pretinde ca este laic. Din 1986 pana in 2007, Arapasu a fost Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Romane si a promovat educatia religioasa in scolile seculare si a fondat seminarii teologice, precum si scoli pentru corul bisericesc, a militat pentru restaurarea monumentelor istorice si religioase si a organizat sistemul de invatamant religios strain. In 1999 , Patriarhul Teoctist si presedintele Romaniei Emil Constantinescu l-au primit pe Papa Ioan Paul al II-lea in Romania, fiind primul papa care a vizitat o tara ortodoxa din Estul Europei de la Marea Schisma din 1054. Papa a declarat atunci ca cel de-al doilea mileniu crestin a inceput cu o rana dureroasa pentru unitatea Bisericii crestine, si s-a sfarsit cu restaurarea unitatii bisericii crestine, punand capat unui mileniu de conflicte religioase. In 2007 , Daniel Ciubotea a devenit noul patriarh al Bisericii dupa moartea patriarhului Teoctist. Deși este apreciat pentru abilitățile sale intelectuale și diplomatice , Daniel este privit ca un renovatorist și ca un patriarh cu mâna de fier de către tradiționaliști și diverși radicali, care îl acuză că este francmason, fost colaborator al securitatii comuniste, că susține ecumenismul (considerat „o erezie a timpurilor noastre”) și ca intenționeaza să unească cu forță Biserica Ortodoxă Română cu Biserica Romano-Catolică , deși a respins prima acuzație într-o declarație publică.

In mai 2019 Romania a gazduit pentru a doua oara vizita unui papa , Papa Francisc.

Din 2010 este in constructie Catedrala Mantuirii Neamului, finantata cu fondurile statului roman, o actiune aspru criticata de societatile civile si chiar de presa.

Dupa revolutie au fost atestate numeroase acuzatii si condamnari ale unor preoti pentru infractiuni precum crima comisa din fanatism religios (Cazul Tanacu) , pedofilie si abuz sexual (cazul Pohomaci), coruptie (cazul cu Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, ulterior achitat), neglijenta (cazuri in care copii au fost aproape inecati la botez de catre preoti sau cand preotii au impartasit enoriasii cu linguri folosite si neigienizate), inclusiv acuzatii pentru colaborarea cu Securitatea Comunista (cazul lui IPS Pimen) .


Televiziunea si Presa[modificare | modificare sursă]

La revolutia din 1989, televiziunea română a fost prima singura televiziune din lume care a transmis în direct o schimbare de regim politic. Dupa revolutie, era un singur canal detinut de stat, TVR1. În 1994 prin legea 41 din 17 iunie 1994 este înființată Societatea Română de Televiziune, un serviciu public autonom de interes național, independent editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române. Prin această lege sunt preluate bunurile și personalul moștenite de la Radioteleviziunea Română și se ia măsura despărțirii celor două instituții separate până în acel moment: radioul și televiziunea.

Atlantic Television, în frunte cu Robin Edwards și Peter Thomas, care includea emisiile din Capital Cities / ABC și canalul canadian CanWest International, s-au asociat cu TVR, radiodifuzorul de stat, pentru a forma Canalul 2 de televiziune . Multe companii de cablu au apărut și au prosperat, oferind 15-20 de canale străine, preluate liber din satelit, la un preț foarte mic (la momentul respectiv 2 dolari), oferind știri de înaltă calitate, divertisment și mai ales filme sau desene animate ( Cartoon Network ). Canalele difuzate în anii 1990 sunt ​​canale generale din Franța, Germania, Italia, Eurosport (începe sa fie difuzat în limba română în 1997), Duna, DSF, VIVA, VIVA Zwei, MTV, MCM, CMT Europe, TNT, Discovery Channel ( subtitrări în limba română din 1997), TLC, Animal Planet (subtitrări în română), Sky News, Sky One, FilmNet, TV1000, NBC Europe, Fox Kids (în română). Primele două companii care au furnizat CATV au fost Multicanal în București și Timiș Cablu în Timișoara, ambele aflate în prezent în afaceri. Multe firme mici, de pornire, au crescut treptat, iar acoperirea a crescut .


In 1993, Antena 1 a fost primul canal de televiziune privat comercial lansat in România, detinut de Antena TV Group fondat de omul de afaceri si politicanul conservator Dan Voiculescu. Cele mai urmarite emisiuni de pe Antena 1 au fost cele de talk-show ca Acces Direct, XtraNightShow moderat de Dan Capatos sau Neatza cu Răzvan și Dani, reportajul de stiri Observatorul, emisiunea de comedie In Puii Mei prezentata de actorul Mihai Bendeac, reality show ca Asia Express si Chefi la Cuțite preznetate de Gina Pistol, si emisiuni de talent si competitie ca Ciao Darwin sau Plasa de Stele moderate de Dan Negru, X-Factor si IUmor. In 2005 a fost infiintat canalul de stiri Antena 3, singurul post de televiziune din România afiliat la CNN International. Canalul de stiri a fost recunoscut pentru critica vehementă și constantă la adresa lui Traian Băsescu, președintele României și a apropiaților acestuia și acesta prin prezentarea unor subiecte sensibile privind cazurile de achizitii, afaceri, abuzuri de putere si cazuri de coruptie, de asemenea a criticat vehement administratia prezidentiala a presedintelui Klaus Iohannis si procesele efectuate de DNA asupra politicienilor din PSD acuzati de coruptie. De-a lungul existenței sale, Antena 3 a fost criticată și amendată de CNA pentru dezinformare, manipulare, propaganda politica și partizanat în legătură cu politica României, fiind mai orientata spre ideologia social-democrata.

PRO TV a fost al doilea canal de televiziune privat comercial din România, lansat la 1 decembrie 1995. Prima transmisie a început la 1 decembrie 1995, la ora 19:00, lansarea fiind prezentată de Andreea Esca, în cadrul Știrile Pro TV. PRO TV, alaturi de alte canale surori ca PRO Cinema, PRO Sport si PRO 2 (ACASA TV) din grupul Media PRO (fondat de omul de afaceri Adrian Sarbu) sunt detinute de Central European Media Enterprise, WarnerMedia si AT&T. Cele mai urmarite emisiuni au fost cele de talent si competitie ca Românii au talent moderat de Pavel Bartos si jurizat de Andi Moisescu, Andra, Mihai Petre si Florin Calinescu , Ce spun românii prezentata de Cabral Ibacka, Vocea României moderat de Pavel Bartos si jurizat de Smiley, Irina Rimes, Loredana Groza, Horia Brenciu, Tudor Chirila , MasterChef, Dansez pentru Tine prezentat de Stefan Banica jr., versiuni romanesti ale francizelor internationale. Alte emisiuni des urmarite sunt reportajele despre coruptie si saracie prezentate in "Romania Te Iubesc", reportaje despre tehnologia informatiei precum "I like IT", "Ce se intampla, doctore?" despre medicina, seriale de comedie ca Las Fierbinți, Vacanta Mare sau La Bloc, si talk-show La Maruta moderat de Catalit Maruta sau Teo, moderata de Teo Trandafir.

Prima TV a fost al treilea canal de televiziune privat lansat in Romania in 1997, faimoasa pentru "Trasnitii", cel mai longediv serial romanesc de comedie, si Cronica Carcotasilor prezentata de Huidu si Gainusa , o emisiune de satira la adresa societatii romanesti.

In 2000 , jurnalistul roman Dan Diaconescu a infiintat Ocram Television, prescurtat OTV. A fost un post de televiziune foarte controversat, mai ales datorită emisiunii Dan Diaconescu Direct (prescurtat DDD), emisiune care se ocupa de analiza politică a României actuale. Începând din septembrie 2007, OTV a devenit notoriu pentru investigația sa asupra „dispariției” misterioase a avocatului român Elodia Ghinescu, subiect care a fost dezbătut pentru 239 de seri consecutive și a atras un număr semnificativ de spectatori. OTV din 2009 a inceput sa se inspire dupa formatul canalului conspirationist american , Info Wars al lui Alex Jones, difuzand materiale despre teoria conspiratiei, promovand ideea ca coruptia si saracia din Romania sunt provocate intentionat de politicieni si elita oculta mondiala, despre extraterestrii, prevestirea cutremurelor, microciparea si sfarsitul lumii. In 2010, Dan Diaconescu a fost arestat penru ca a santajat un primar, iar dupa cateva zile de arest, a anuntat ca intra in politica si si-a format partid politic - Partidul Poporului, un partid cu doctrina populista si nationalista de stanga,si s-a pozitionat impotriva tuturor partidelor majore ca PDL, PNL si PSD. Dan Diaconescu a pierdut alegerile pentru pozitia de deputat din Gorj chiar in fata lui Victor Ponta, iar in 2014 a candidat fara succes la alegerile prezidentiale. În 18 decembrie 2013, Dan Diaconescu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru șantajarea lui Ion Moț, fost primar al comunei arădene Zărand și a omului de afaceri Paul Petru Țârdea. Pe 22 ianuarie 2013, postul TV a încetat emisia dupa ce a intrat in insolventa. Între 15 iulie 2014 și 22 septembrie 2014, OTV a fost preluat de România TV între orele 23:00 și 6:00, de luni până duminică. În 4 martie 2015, Curtea de Apel București a hotărât condamnarea definitivă a lui Dan Diaconescu la cinci ani și șase luni de închisoare cu executare, nemaiavand dreptul de a practica jurnalismul pana in 2025.

Realitatea TV, membră a grupului Realitatea-Cațavencu a fost prima televiziune din România dedicată știrilor, infiintata in 2001. A apărut în anul 2001 ca un post generalist condus de Silviu Prigoană și s-a reprofilat într-un timp scurt pe transmisia 24 de ore din 24 a programelor informative. Prigoana a vandut televiziunea catre Petrom, a ajuns ulterior sub controlul lui Sorin Ovidiu Vantu, un controversat om de afaceri acuzat de coruptie, care a folosit televiziunea pentru a critica politicile lui Traian Basescu si pentru a favoriza politicile de stanga ale Partidului Social-Democrat. Dupa ce canalul a intrat in faliment in 2011, a ajuns sub controlul altui afacerist controversat, Sebastian Ghita, iar azi e condusa de Cosmin Gusa. In prezent, televiziunea de stiri favorizeaza politicile de dreapta.

Tot in 2001 au fost infiintate alte televiziuni de stiri ca B1 TV, recunoscut pentru emisiunea " Nasul" prezentata de Radu Moraru , fiind considerat un post ce favorizeaza politicile liberale de dreapta.

O alta televiziune de stiri controversata a fost Romania TV, înființata de către Sebastian Ghiță, când postul de televiziune Realitatea TV, sub noua conducere a lui Elan Schwartzenberg, și-a mutat studiourile pe Șoseaua București-Ploiești, în clădirea Willbrook Platinum. România TV a emis ilegal o perioadă de timp fără a avea licență, incalcând Legea audiovizualului. De-a lungul existenței sale, RTV a fost criticată și amendată pentru dezinformare, manipulare și partizanat în legătură cu politica României, aceasta fiind pozitionata spre politica social-conservatoare de stanga a Partidului Social Democrat .

In 2007 a fost infiintat Kanal D România, o televiziune din trustul de televiziune turc Doğan care emite conținut mixt din România.


Poate cel mai controversat aspect al istoriei televiziunii din Romania postdecembrista este aparitia Consiliului Național al Audiovizualului, o autoritate publică autonomă însărcinată cu apărarea interesului public în domeniul serviciilor de programe audiovizuale (radio, televiziune) si care poate sanctiona televiziunile si posturile radio cu atentionari si amenzi. CNA este subordonat Parlamentului României, căruia îi prezintă un raport anual și care numește cei 11 membri ai consiliului pe mandate de câte 6 ani. Activitatea CNA și chiar existența organizației a fost criticată pentru instituirea cenzurii și incălcarea libertății de exprimare. De asemenea, organizația a fost acuzată de favoritism politic, de faptul că, datorită modului în care sunt numiți membri CNA, deciziile tind să fie preponderent de partea intereselor puterii.

In 2012, RCS & RDS , un operator de servicii de telecomunicații din România, înființat în anul 1994, a fondat Digi 24, un post de televiziune de știri independente si impartiale, cu toate ca acesta este vizibil pozitionat spre liberalism.

Printre interdictiile notabile se afla oprirea postului de televiziune Omega TV în 2002 ca urmare a apariției pe post a unor critici la adresa guvernului lui Adrian Năstase si interzicerea serialului american de desene animate pentru adulti, South Park, în anul 2000. O serie de clipuri muzicale realizate de Paraziții, Voltaj, Laura Andreșan , Ombladon și VERBAL au fost interzise. După emisiunea din 10 septembrie 2002, în care Dan Diaconescu l-a avut ca invitat pe Corneliu Vadim Tudor, CNA a decis retragerea licenței de emisie a postului OTV.

Cele mai citite ziare din Romania postdecembrista sunt Adevarul, ziar infiintat in 1871, interzis de comunisti in 1951, reaparut in 1989 din ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, cumpărat in 2006 de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a înființat cu acea ocazie trustul Adevărul Holding, în care și-a reunit operațiunile media; Gândul care a fost infiintat de jurnalistul si filmologul Cristian Tudor Popescu , cunoscut pentru exprimarea de judecăți tăioase, inechivoce și pesimiste; Cancan , ziar tabloid din România, lansat de Ioan Radu Budeanu in 2007, si Libertatea, un cotidian național din România fondat în 22 decembrie 1989 de Octavian Andronic, ca „primul ziar liber al Revoluției române", ca urmașul ziarului comunist cu aparițe după amiaza, „Informația Bucureștiului”, din 2002 devenind un tabloid de stiri mondene si controversate. Alte publicatii faimoase sunt Evenimentul Zilei, fondat în 1992 de Mihai Cârciog, Cornel Nistorescu și Ion Cristoiu (autorul primei stiri false publicate in 1993, cea despre "gaina care a nascut pui vii"), Jurnalul National, Academia Catavencu sau Kamikaze, ziare de satira, Tricolorul - ziar nationalist fondat de politicianul de extrema dreapta, Corneliu Vadim Tudor, Gazeta Sporturilor, Ziarul Financiar si alte publicatii in limba maghiara si germana.


Cele mai urmarite site-uri online de stiri de dupa 2000 au fost LEVEL, o publicatie de stiri despre jocuri video si industria gamingului, Times News Roman, o publicatie de satiră și umor, si Hot News, site de stiri generale.

Societatea[modificare | modificare sursă]

Invatamantul[modificare | modificare sursă]

Pe partea de Educatie, dupa anul 1989 in Romania nu a fost o evolutie foarte buna: sistemul de educatie de stat nu s-a modificat foarte mult,fiecare dintre zecii de ministri ai educatiei de dupa Revolutie a vrut sa aduca ceva unic sistemului de invatamant romanesc, dar nu prea a reusit nici unul, in schimb, in marile orase cum ar fi Bucuresti au aparut scolile private.

Pentru examenele nationale cum ar fi Bacalaureatul sau Evaluarea Nationala s-a trecut de la subiecte la prima vedere la subiecte de tip model (modele de subiecte).In special, in cazul examenului de Bacalaureat rata de promovare a inceput sa scada an de an, lucru observat foarte transparent in anul 2011 cand promovabilitatea a fost doar de 45,7%, in acest an introducandu-se supravegherea video in cadrul examenului.

Piata Muncii[modificare | modificare sursă]

Sistemul medical[modificare | modificare sursă]

Raed Arafat

Raed Arafat , un medic român de origine palestiniană, născut în Siria, specializat în anestezie-terapie intensivă, care a emigrat în România pentru a studia medicina, in septembrie 1990 a pus bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu Mureș, devenit ulterior serviciul medical național de intervenție rapidă.

Informatica si Tehnologia[modificare | modificare sursă]

Sportul[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Campanie- 20 de ani in 20 de zile- Evenimentul anului 1993- Isteria Caritas Adevărul.Accesat la data de 27 aprilie 2010.
  2. ^ Impactul crizei internationale asupra Romaniei (I). Accesat la 24 noiembrie 2011.
  3. ^ „Social-democrații reclamă fraude electorale”. NewsIn. . Accesat în . 
  4. ^ „CCR a validat rezultatul alegerilor cu Traian Băsescu președinte”. Cotidianul. . Accesat în . 
  5. ^ https://stirileprotv.ro/cultura/romania-pe-ultimul-loc-in-europa-la-consumul-de-carte-de-ce-nu-citesc-romanii.html

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Pseudoromânia: conspirarea deconspirării, Ion Varlam, Liviu Vălenaș, Editura VOG, 2004 - recenzie

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini