Sari la conținut

COVID-19

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
COVID-19
Specialitateboli infecțioase
pneumologie
Virusologie
epidemiologie
medicină de urgență  Modificați la Wikidata
Simptometuse[1][2]
febră[3][4]
insuficiență respiratorie[5]
cefalee[4]
mialgie[4]
epuizare[*]​[4]
hemoptizie[4]
diaree[6][4]
dispnee[3][4]
limfopenie[4]
anemie[4]
Anosmie[7]
ageuzie[7]
Hipoxie[8]
frisoane[*]​[9]
congestie nazală[*]​[10]
anorexie[*]​[11]
greață[11]
conjunctivită[12]
durere abdominală[12]
pneumonie virală[*][[pneumonie virală (pneumonia descrisă ca o boală inflamatorie a plămânului cauzată în mod obișnuit de virusuri precum virusul gripei, parainfluenza, adenovirus, rinovirus, virusul herpes simplex, virusul sincitial respirator, hantavirus și citomegalovirus)|​]][13]
leziune cerebrală[*]​[14]
delir[*]​[14]
Psihoză[14]
encefalită[14]
Enantem[15]
Sindromul burnout
Impotență sexuală[*]​[16][17]
thromboinflammation[*][[thromboinflammation (Thrombosis with associated inflammation, caused by crosstalk between hemostasis and innate immunity modulated by platelets)|​]][18]
Tulburări neurologice[*]​[18]  Modificați la Wikidata
CauzeSARS-CoV-2[19][20]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticreverse transcription polymerase chain reaction[*][[reverse transcription polymerase chain reaction (method in molecular biology; variant of polymerase chain reaction (PCR), is a technique commonly used in molecular biology to detect RNA expression)|​]][21]
ELISA[21]
tomografie computerizată[*]​[22][21]
reacție de polimerizare în lanț
Teste rapide de antigeni COVID-19  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-10U07.1[23][24]
U07.2  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
OMIM301051
DiseasesDB60833
MedlinePlus007768
MeSH IDD000086382  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare.
Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate.
Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții.

COVID-19 (abreviere din engleză Coronavirus Disease 2019), de asemenea cunoscut sub numele de sindromul respirator acut 2019-nCoV[25], sindromul respirator acut sever 2 și pneumonia Wuhan, este un sindrom respirator viral cauzat de coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2)[26][27]. Acesta este sindromul implicat în pandemia de coronavirus 2019-20[28].

Covid-19 a apărut în 2019. Modul primar de infecție la om este transmiterea om-om, care are loc în general prin picături de secreții respiratorii de la persoane infectate care sunt expulzate prin strănut, tuse sau expirație[29]. Virusul are o perioadă de incubație în general de între 2 și 14 zile[30], cu o medie de 3 zile, deși au fost raportate cazuri cu o perioadă de incubație de până la 24 de zile[31]. Transmiterea poate fi limitată prin vaccinare, spălarea pe mâini, igienă, purtarea de măști chirurgicale și prin păstrarea distanțării fizice. [32][33][34].

Boala poate inițial să se prezinte asimptomatic sau cu puține simptome, iar ulterior poate dezvolta febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri musculare și oboseală[35], urmate de pneumonie, sindrom de detresă respiratorie acută și deces. Există vaccinuri de ceva timp dar se menționează ca eforturile sunt de obicei limitate la ameliorarea simptomelor și măsuri de susținere[36]. Orice persoană care bănuiește că este purtătoare a virusului este sfătuită să poarte o mască chirurgicală de față și să ceară sfatul medicului prin telefon în loc de a vizita în persoană o clinică[37][38][39].

Boala a fost identificată pentru prima dată în orașul Wuhan, capitala provincia Hubei din China, în rândul pacienților care au dezvoltat pneumonie fără o cauză clară[40]. Pe fondul răspândirii rapide a bolii, Organizația Mondială a Sănătății a declarat focarul drept o Urgență de Sănătate Publică de Interes Internațional, decizia fiind bazată pe impactul pe care virusul l-ar putea avea asupra țărilor mai sărace, cu infrastructuri mai slabe de asistență medicală[41]. Infecții au fost raportate în întreaga lume occidentală și Asia-Pacific, în cea mai mare parte la turiști provenind din China Continentală, cu transmitere locală raportată în România, Italia, Spania, Germania[42], Franța[43], Hong Kong[44], Vietnam[45], Thailanda[46], Singapore[47], Japonia, Coreea de Sud[48] și Australia[49]. Decese au fost raportate în China Continentală, în Filipine[50], Hong Kong[51] și Japonia. Începând cu 11 februarie 2020, China Continentală este considerată ca o zonă cunoscută cu transmitere comunitară de SARS-CoV-2[52].

COVID-19 îi afectează mai ales pe cei peste 65 de ani, în special pe cei cu comorbidități.[53]

Semne și simptome

[modificare | modificare sursă]

Persoanele infectate pot fi asimptomatice sau pot prezenta simptome, precum febră, tuse și dificultăți de respirație[54][55][56]. Diareea sau simptome respiratorii superioare (de exemplu: strănut, nas înfundat, dureri în gât) sunt mai puțin frecvente[57]. Infecțiile pot deveni la severe, progresând până la pneumonie, insuficiență multiplă de organe și deces[58][59].

În perioada de incubație, timpul de expunere la debut, este estimat la 2 la 10 zile de către Organizația Mondială a Sănătății și 2 până la 14 zile de Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA[60].

Efecte psihologice

[modificare | modificare sursă]

Efectele psihologice pot fi cauzate de sentimentul situării în carantină, restricțiile de călătorie și de izolare[61]. La sfârșitul lunii ianuarie 2020, Comisia Națională de Sănătate a Chinei a publicat un ghid național de intervenție psihologică pentru această boală, recomandând îngrijirea sănătății mintale a persoanelor afectate, a celor apropiați, a celor izolați la domiciliu, a familiilor și prietenilor persoanelor afectate, a lucrătorilor în sistemul medical și a populației care are nevoie de așa ceva[62][63].

Cauză

[modificare | modificare sursă]

Cauza infecției este coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2), cunoscut și sub numele de coronavirusul 2019-nCoV[26]. Se crede că virusul are origine zoonotică,[64] probabil de la liliecii din familia Rinolofide.[65]

Principalul mod de transmitere este prin picături de secreții respiratorii de la persoane infectate care sunt eliminate prin strănut, tuse sau expirație[29]. Oficiali din Shanghai au confirmat mai multe moduri de transmitere, inclusiv transmiterea directă, transmiterea prin contact și transmiterea prin aerosoli, cele două din urmă implicând atingerea unei suprafețe contaminate cu picături de secreții respiratorii infectate și inhalarea aerului contaminat cu picături de secreții respiratorii infectate[66].

Diagnostic

[modificare | modificare sursă]
Kit de test de laborator CDC pentru coronavirusul 2019-nCoV[67].

OMS a publicat mai multe protocoale de testare pentru boală[68][69]. Testarea folosește transcrierea inversă-reacția în lanț a polimerazei în timp real (rRT-PCR)[70]. Testul poate fi făcut pe mostre respiratorii sau probe de sânge[71]. Rezultatele sunt în general disponibile în termen de câteva ore sau zile[72][73]. Cercetătorii chinezi au reușit să izoleze o tulpină de coronavirus și au publicat secvența genetică, astfel încât laboratoare din întreaga lume ar putea dezvolta în mod independent teste PCR pentru a depista infecția cu acest virus[74][75][76][77].

Recomandările de diagnosticare publicate de Spitalul Zhongnan de la Universitatea Wuhan sugerează metode bazate pe caracteristicile clinice și risc epidemiologic. Acestea implică identificarea pacienților care au avut cel puțin două dintre următoarele simptome, pe lângă o călătorie în Wuhan sau contact cu alți pacienți infectați: febră, imagistică specifică pneumoniei, nivel normal sau redus de celule albe în sânge, sau număr redus de limfocite[78].

Prevenție

[modificare | modificare sursă]

Organizații ale sănătății din întreaga lume au publicat măsuri preventive pentru a reduce șansele de infecție. Recomandările sunt similare cu cele publicate în cazul altor coronavirusuri și includ: spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii cu mâinile nespălate, și practicarea unei bune igiene respiratorii[79][80].

Pentru a preveni transmiterea, CDC recomandă ca persoanele infectate să stea acasă, cu excepția cazului când necesită îngrijiri medicale. Este necesară contactarea furnizorului de servicii medicale înainte de a-i vizita, purtarea unei maști pe față (în special în public), acoperirea gurii la tuse și strănut cu un șervețel, spălarea regulată pe mâini cu apă și săpun și evitarea folosirii la comun a obiectelor de uz personal[81].

La nivelul Uniunii Europene, vaccinarea contra COVID se consideră expirată după 270 zile de la ultima vaccinare.[82] Sau după 180 zile de la infectare.[82]

Dezinformare

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: COVID-19 dezinformare.

După izbucnirea inițială a virusului COVID19, dezinformarea cu privire la originea, amploarea, prevenirea, tratamentul și alte aspecte ale bolii s-a răspândit rapid online.[83][84][85]

În septembrie 2020, Centrele americane pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) au publicat estimări preliminare ale riscului de deces pe grupe de vârstă în Statele Unite, dar aceste estimări au fost pe scară largă raportate greșit și interpretate greșit.[34][86]

Management

[modificare | modificare sursă]

În timp ce nu există tratamente eficiente împotriva acestei boli, există necesitatea gestionării manifestărilor clinice și complicațiilor rezultate. OMS a publicat recomandări detaliate de tratament pentru pacienții spitalizați cu forme severe de infecție respiratorie acută (SARI), atunci când este suspectată infecția cu nCoV[87]. OMS a recomandat, de asemenea, crearea de studii controlate randomizate cu voluntari pentru testarea siguranței și eficacității potențialelor tratamente[88].

În ianuarie 2020 au fost inițiate primele cercetări pentru identificarea de potențiale tratamente pentru boală, dar dezvoltarea de terapii noi poate dura până în 2021[89]. Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a început testarea de tratamente existente pneumonie cauzată de coronavirus la sfârșitul lunii ianuarie[90]. Au fost studiate și de inhibitorul de polimerază ARN remdesivir[91][92][93][94] și interferon beta.

La sfârșitul lunii ianuarie 2020, cercetători din China și-au exprimat intenția de a începe teste clinice cu remdesivir, clorochină și lopinavir/ritonavir, toate părând a avea „efecte inhibitoare destul de bune” asupra virusului la nivel celular în cercetare exploratorie[95]. Pe 5 februarie 2020, China a început brevetarea utilizării de remdesivir pentru această boală[96][97][98].

Ministerul Sănătății din Rusia a identificat trei medicamente pentru adulți care pot ajuta la tratarea bolii la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Potrivit acestora, medicamentele ribavirină, lopinavir/ritonavir și interferon beta-1b pot fi folosite pentru a lupta împotriva coronavirusului. Aceste medicamente sunt de obicei folosite pentru a trata hepatita C, HIV și scleroza multiplă. Ministerul Sănătății din Rusia a oferit descrieri și ghiduri despre modul de funcționare al tratamentelor, precum și cantitațile în care trebuie prescrise de medici în spitalele din toată Rusia[99]. În luna februarie, a fost raportat că China a început testarea triazavirin, un medicament anti-viral rus din 2014, în speranța că acesta ar putea fi de ajutor în controlul noului coronavirus. Triazavirin a fost dezvoltat la Ural Federal University în Ekaterinburg, inițial pentru a combate H5N1. Datorită asemănărilor dintre cele două infecții, cercetatorii au văzut potențialul testării, potrivit rapoartelor. Se susține că medicamentul este eficace împotriva febrei Văii Marelui Rift și virusului West Nile, precum și împotriva altor infecții virale[100][101].

Epidemiologie

[modificare | modificare sursă]

Ratele de mortalitate și prevalență din cauza infecției nu sunt bine stabilite. În timp ce în caz rata de fatalitate a suferit modificări de-a lungul timpului, în actuala epidemie, proporția infecțiilor că progresul diagnosable boala rămâne neclar.[102][103] Cu toate acestea, o cercetare preliminară a cedat caz rata de fatalitate numere între 2% și 3%,[104] și în ianuarie 2020, CARE a sugerat că acest caz rata de fatalitate a fost de aproximativ 3%.[105] O unreviewed Imperial College preprint studiu în rândul a 55 de cazuri fatale remarcat faptul că primele estimări de mortalitate ar putea fi prea mare ca infecții asimptomatice sunt pierdute. Ei au estimat o infecție fatalitate (raportul mortalității în rândul infectate) de la 0,8%, atunci când inclusiv purtătorii asimptomatici la 18% când se include numai în cazuri simptomatice din provincia Hubei.[106]

Pe 13 februarie 2020, 60.409 de cazuri au fost confirmate, din care 8.047 sunt severe (13%)[107], iar 1.370 de persoane au decedat și 6.285 s-au recuperat. Proporția decedați/(decedați+recuperați) este de 18,5%[108].

Prognostic

[modificare | modificare sursă]

Din primele 41 de cazuri care au fost internate în spitalele în Wuhan, 13 (32%) persoane au necesitat de terapie intensivă, iar 6 (15%) persoane au murit[57]. Dintre cei care au murit, mulți aveau deja o stare de sănătate precară, suferind de boli, precum hipertensiune arterială, diabet zaharat sau boli cardiovasculare, care le-au afectat sistemul imunitar[109].O ipoteză posibilă ar putea fi faptul că persoanele care se incadreaza in aceste condiții au o alimentație fără NaCl, iar o completare a alimentației cu NaCl în limitele de a nu înrăutăți parametrii bolilor cronice a dus la cel puțin o evoluție favorabilă sesizabilă.

În primele cazuri care au avut ca rezultat decesul, timpul median al sindromului a fost calculat la zile, cu o amplitudine totală de la 6 la 41 de zile[110].

Conform https://www.worldometers.info/coronavirus/, la data de 9 aprilie 2020, ora 00:00, erau 1.508.224 cazuri confirmate, dintre care 88.280 decedați și 329.542 vindecați, urcând rata de fatalitate la 5.85% la nivel mondial.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://www.cdc.gov.tw/Category/Page/vleOMKqwuEbIMgqaTeXG8A, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavirus in Wuhan, China, accesat în  
  3. ^ a b https://www.cdc.gov.tw/Disease/SubIndex/N6XvFa1YP9CXYdB0kNSA9A, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d e f g h i https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30183-5/fulltext, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30183-5/fulltext  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.webmd.com/lung/covid19-digestive-symptoms#1  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b https://www.the-scientist.com/news-opinion/lost-smell-and-taste-hint-covid-19-can-target-the-nervous-system-67312  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ https://www.livescience.com/silent-hypoxia-killing-covid-19-coronavirus-patients.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/clinical-criteria.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ https://www.businessinsider.com/covid-19-symptoms-cdc-list-2020-4  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ a b https://www.healthline.com/health-news/the-covid-19-symptoms-most-people-could-miss  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ a b https://www.bloomberg.com/news/features/2020-05-11/all-the-covid-19-symptoms-you-didn-t-know-about?srnd=premium&sref=IjU66rxU  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ https://www.forbes.com/sites/alexandrasternlicht/2020/04/22/covid-toes-doctors-identify-newest-symptom-of-coronavirus/#46005a491048  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ a b c d https://www.nbcnews.com/health/health-news/scientists-warn-potential-wave-covid-linked-brain-damage-n1233150  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  15. ^ https://www.usnews.com/news/health-news/articles/2020-07-15/another-covid-19-symptom-joins-the-list-mouth-rash  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ^ https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33988001/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  17. ^ https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33742540/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  18. ^ a b Fibrin drives thromboinflammation and neuropathology in COVID-19[*][[Fibrin drives thromboinflammation and neuropathology in COVID-19 (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  19. ^ Coronavirus biology and replication: implications for SARS-CoV-2[*][[Coronavirus biology and replication: implications for SARS-CoV-2 (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  20. ^ https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technical-guidance/naming-the-coronavirus-disease-(covid-2019)-and-the-virus-that-causes-it, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  21. ^ a b c https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8142517/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  22. ^ https://journal.chestnet.org/article/S0012-3692(21)00689-9/fulltext, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  23. ^ https://www.who.int/classifications/icd/covid19/en/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  24. ^ https://icd.who.int/browse10/2019/en#/U07.1  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  25. ^ „国家卫生健康委关于新型冠状病毒肺炎暂命名事宜的通知”. . Accesat în . 
  26. ^ a b Gorbalenya, Alexander E. (). „Severe acute respiratory syndrome-related coronavirus – The species and its viruses, a statement of the Coronavirus Study Group”. bioRxiv (în engleză): 2020.02.07.937862. doi:10.1101/2020.02.07.937862. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Coronavirus disease named Covid-19”. BBC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Q&A on coronaviruses”. World Health Organization (WHO). Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ a b „Q & A on novel coronavirus”. European Centre for Disease Prevention and Control (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Symptoms of Novel Coronavirus (2019-nCoV) | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Research shows 3-day median incubation period for coronavirus, 24 days in rare cases”. The Straits Times. . 
  32. ^ „Do you need to wear a mask to protect yourself from the coronavirus?”. The Feed (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „MOH | Updates on 2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV) Local Situation”. www.moh.gov.sg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ a b Health, Australian Government Department of (). „Novel coronavirus (2019-nCoV)”. Australian Government Department of Health (în engleză). Accesat în . 
  35. ^ „Clinical Characteristics of 138 Hospitalized Patients With 2019 Novel Coronavirus-Infected Pneumonia in Wuhan, China”. JAMA. februarie 2020. doi:10.1001/jama.2020.1585. PMID 32031570. 
  36. ^ „Prevention and Treatment”. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Travelers from China asked to check for flu-like symptoms”. BusinessWorld. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ Deerwester, Jayme; Gilbertson, Dawn. „Coronavirus: US says 'do not travel' to Wuhan, China, as airlines issue waivers, add safeguards”. USA Today. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „Updates on Novel Coronavirus”. Ministry of Health, Goverment of Singapore. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ „Disease background of 2019-nCoV”. European Centre for Disease Prevention and Control (în engleză). Accesat în . 
  41. ^ „Statement on the second meeting of the International Health Regulations (2005) Emergency Committee regarding the outbreak of novel coronavirus (2019-nCoV)”. www.who.int (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ Boseley, Sarah (). „Germany confirms first human coronavirus transmission in Europe”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ Specia, Megan; Méheut, Constant (). „U.K. Declares Coronavirus 'Imminent Threat' as Europe Scrambles”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ hermesauto (). „Coronavirus: Hong Kong to evacuate residential building after suspected environmental transmission”. The Straits Times (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „The Coronavirus Is Now Infecting People Who Haven't Traveled to China”. Wired (în engleză). ISSN 1059-1028. Accesat în . 
  46. ^ Feb 04, Lisa Schnirring | News Editor | CIDRAP News |; 2020. „nCoV total tops 20,000 as officials probe spread from nations outside of China”. CIDRAP (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ „Singapore announces first local coronavirus transmissions”. France 24 (în engleză). . Accesat în . 
  48. ^ „South Korea reports first local human-to-human transmission of coronavirus | The Star Online”. www.thestar.com.my. Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „Hundreds of evacuees to be held on bases in California; Hong Kong and Taiwan restrict travel from mainland China - The Washington Post”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ Ramzy, Austin; May, Tiffany (). „Philippines Reports First Coronavirus Death Outside China”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ Hui, Mary. „Hong Kong has reported its first coronavirus death”. Quartz (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ „Areas with presumed ongoing community transmission of 2019-nCoV”. European Centre for Disease Prevention and Control (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ Liang ST, Liang LT, Rosen JM (mai 2021). „COVID-19: a comparison to the 1918 influenza and how we can defeat it”. Postgraduate Medical Journal. 97 (1147): 273–274. doi:10.1136/postgradmedj-2020-139070. PMC 8108277 Accesibil gratuit. PMID 33563705. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ Chen, Nanshan; Zhou, Min; Dong, Xuan; Qu, Jieming; Gong, Fengyun; Han, Yang; Qiu, Yang; Wang, Jingli; Liu, Ying (). „Epidemiological and clinical characteristics of 99 cases of 2019 novel coronavirus pneumonia in Wuhan, China: a descriptive study”. The Lancet (în English). 0. doi:10.1016/S0140-6736(20)30211-7. ISSN 0140-6736. PMID 32007143. 
  55. ^ Hessen, Margaret Trexler (). „Novel Coronavirus Information Center: Expert guidance and commentary”. Elsevier Connect. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ „Coronavirus About Symptoms and Diagnosis”. Centers for Disease Control and Prevention. United States. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ a b Huang, Chaolin; Wang, Yeming; Li, Xingwang; Ren, Lili; Zhao, Jianping; Hu, Yi; Zhang, Li; Fan, Guohui; Xu, Jiuyang (). „Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavirus in Wuhan, China”. Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(20)30183-5. ISSN 0140-6736. PMID 31986264. 
  58. ^ The continuing 2019-nCoV epidemic threat of novel coronaviruses to global health – The latest 2019 novel coronavirus outbreak in Wuhan, China.open access publication - free to read
  59. ^ „Q&A on coronaviruses”. who.int. Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ „Symptoms of Novel Coronavirus (2019-nCoV)”. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  61. ^ „Coronavirus: The psychological effects of quarantining a city”. The British Medical Journal (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ Xiang, Yu-Tao; Yang, Yuan; Li, Wen; Zhang, Ling; Zhang, Qinge; Cheung, Teris; Ng, Chee H (). „Timely mental health care for the 2019 novel coronavirus outbreak is urgently needed”. The Lancet Psychiatry (în engleză): S2215036620300468. doi:10.1016/S2215-0366(20)30046-8. 
  63. ^ Kang, Lijun; Li, Yi; Hu, Shaohua; Chen, Min; Yang, Can; Yang, Bing Xiang; Wang, Ying; Hu, Jianbo; Lai, Jianbo (). „The mental health of medical workers in Wuhan, China dealing with the 2019 novel coronavirus”. The Lancet Psychiatry (în engleză): S221503662030047X. doi:10.1016/S2215-0366(20)30047-X. 
  64. ^ Zhou, Peng; Yang, Xing-Lou; Wang, Xian-Guang; Hu, Ben; Zhang, Lei; Zhang, Wei; Si, Hao-Rui; Zhu, Yan; Li, Bei (). „Discovery of a novel coronavirus associated with the recent pneumonia outbreak in humans and its potential bat origin”. bioRxiv (în engleză): 2020.01.22.914952. doi:10.1101/2020.01.22.914952. Arhivat din original la . Accesat în . 
  65. ^ By Helen Briggs (), Coronavirus: Bat scientists find new evidence (în engleză), BBC News 
  66. ^ 江巍. „Shanghai officials reveal novel coronavirus transmission modes - Chinadaily.com.cn”. www.chinadaily.com.cn. Accesat în . 
  67. ^ CDC (). „CDC Tests for 2019-nCoV”. Centers for Disease Control and Prevention (în engleză). Accesat în . 
  68. ^ Schirring, Lisa; 2020 (). „Japan has 1st novel coronavirus case; China reports another death”. CIDRAP. Arhivat din original la . Accesat în . 
  69. ^ „Laboratory testing for 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) in suspected human cases: Interim guidance”. World Health Organization. Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ „2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV) Situation Summary”. Centers for Disease Control and Prevention. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  71. ^ „Real-Time RT-PCR Panel for Detection 2019-nCoV”. Centers for Disease Control and Prevention. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  72. ^ Brueck, Hilary (). „There's only one way to know if you have the coronavirus, and it involves machines full of spit and mucus”. Business Insider. Arhivat din original la . Accesat în . 
  73. ^ „Curetis Group Company Ares Genetics and BGI Group Collaborate to Offer Next-Generation Sequencing and PCR-based Coronavirus (2019-nCoV) Testing in Europe”. GlobeNewswire News Room. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  74. ^ „Undiagnosed pneumonia – China (HU) (01): wildlife sales, market closed, RFI Archive Number: 20200102.6866757”. Pro-MED-mail. International Society for Infectious Diseases. Arhivat din original la . Accesat în . 
  75. ^ Cohen, Jon; Normile, Dennis (). „New SARS-like virus in China triggers alarm” (PDF). Science. 367 (6475): 234–235. doi:10.1126/science.367.6475.234. ISSN 0036-8075. PMID 31949058. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  76. ^ Parry, Jane (ianuarie 2020). „China coronavirus: cases surge as official admits human to human transmission”. British Medical Journal. 368: m236. doi:10.1136/bmj.m236. ISSN 1756-1833. PMID 31959587. 
  77. ^ Voytko, Lisette. „WHO Declares Coronavirus A Global Health Emergency, Praises China's 'Extraordinary Measures'”. Forbes. Arhivat din original la . Accesat în . 
  78. ^ Jin, Ying-Hui; Cai, Lin; Cheng, Zhen-Shun; Cheng, Hong; Deng, Tong; Fan, Yi-Pin; Fang, Cheng; Huang, Di; Huang, Lu-Qi (). „A rapid advice guideline for the diagnosis and treatment of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) infected pneumonia (standard version)”. Military Medical Research. 7 (1): 4. doi:10.1186/s40779-020-0233-6. ISSN 2054-9369. PMID 32029004. 
  79. ^ „Coronavirus | About | Prevention and Treatment | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  80. ^ „Advice for public”. www.who.int (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  81. ^ CDC (). „What to do if you are sick with 2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)”. Centers for Disease Control and Prevention (în engleză). Accesat în . 
  82. ^ a b „Coronapas van half miljoen ongeboosterden vervalt vrijdag”. NOS (în neerlandeză). . Accesat în . 
  83. ^ Eroare în script: Nu există modulul „cite news”.
  84. ^ Eroare în script: Nu există modulul „cite news”.
  85. ^ Eroare în script: Nu există modulul „Cite web”.
  86. ^ Eroare în script: Nu există modulul „Cite web”.
  87. ^ „Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected”. www.who.int (în engleză). Accesat în . 
  88. ^ Nebehay, Stephanie; Kelland, Kate; Liu, Roxanne (). „WHO: 'no known effective' treatments for new coronavirus”. Thomson Reuters. Arhivat din original la . Accesat în . 
  89. ^ Lu H. Drug treatment options for the 2019-new coronavirus (2019-nCoV). Biosci Trends. 28 Jan 2020. doi:10.5582/bst.2020.01020
  90. ^ „China CDC developing novel coronavirus vaccine”. Xinhua. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  91. ^ Holshue, Michelle L.; DeBolt, Chas; Lindquist, Scott; Lofy, Kathy H.; Wiesman, John; Bruce, Hollianne; Spitters, Christopher; Ericson, Keith; Wilkerson, Sara (). „First Case of 2019 Novel Coronavirus in the United States”. New England Journal of Medicine (în engleză): NEJMoa2001191. doi:10.1056/NEJMoa2001191. ISSN 0028-4793. PMID 32004427. 
  92. ^ „Anti-novel coronavirus drug under clinical trial: official”. Xinhuanet. Arhivat din original la . Accesat în . 
  93. ^ Xu, Zhijian; Peng, Cheng; Shi, Yulong; Zhu, Zhengdan; Mu, Kaijie; Wang, Xiaoyu; Zhu, Weiliang (). „Nelfinavir was predicted to be a potential inhibitor of 2019 nCov main protease by an integrative approach combining homology modelling, molecular docking and binding free energy calculation”. bioRxiv: 2020.01.27.921627. doi:10.1101/2020.01.27.921627. 
  94. ^ Paules, Catharine I.; Marston, Hilary D.; Fauci, Anthony S. (). „Coronavirus Infections—More Than Just the Common Cold”. JAMA. doi:10.1001/jama.2020.0757. PMID 31971553. 
  95. ^ Wang M, et al. Remdesivir and chloroquine effectively inhibit the recently emerged novel coronavirus (2019-nCoV) in vitro. Cell Res (2020). doi:10.1038/s41422-020-0282-0
  96. ^ „China Applies for Patent for Potential Coronavirus Drug”. Time. Arhivat din original la . Accesat în . 
  97. ^ Feb 5, Reuters |; 2020 (). „China lab seeks patent on use of Gilead's coronavirus treatment”. Physician's Weekly. Arhivat din original la . Accesat în . 
  98. ^ „我国学者在抗2019新型冠状病毒药物筛选方面取得重要进展”. whiov.ac.cn. Arhivat din original la . Accesat în . 
  99. ^ „Russia's Ministry of Health names three drugs that can treat new Chinese coronavirus”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  100. ^ „China tests Russian anti-viral drug which might treat coronavirus as Moscow warns of possible 'mass outbreak'”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  101. ^ „China Tests Russian Antiviral Drug Which Might Treat Coronavirus As Moscow Warns Of Possible 'Mass Outbreak'”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  102. ^ „Limited data on coronavirus may be skewing assumptions about severity”. STAT (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  103. ^ Sparrow, Annie. „How China's Coronavirus Is Spreading—and How to Stop It”. Foreign Policy (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  104. ^ „Wuhan Coronavirus Death Rate - Worldometer”. www.worldometers.info (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  105. ^ „WHOが"致死率３％程度" 専門家「今後 注意が必要」”. NHK. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  106. ^ „Report 4: Severity of 2019-novel coronavirus (nCoV)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  107. ^ „Coronavirus cases”. Worldometers. Arhivat din original la . Accesat în . 
  108. ^ „Tracking coronavirus: Map, data and timeline”. BNO News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  109. ^ „WHO Director-General's statement on the advice of the IHR Emergency Committee on Novel Coronavirus”. who.int. 
  110. ^ Wang, Weier; Tang, Jianming; Wei, Fangqiang (). „Updated understanding of the outbreak of 2019 novel coronavirus (2019‐nCoV) in Wuhan, China”. Journal of Medical Virology. doi:10.1002/jmv.25689. PMID 31994742. 
v • d • m
Pandemia de coronaviroză (SARS-CoV-2 - virus, COVID-19 - boală)
Răspândire
Asia
America
Oceania
Ape internaționale
SARS-CoV-2
Tratament
Diverse
Date
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=COVID-19&oldid=16695782