Biserica Franciscană din Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica Franciscană din Sibiu
Biserica romano- catolica Sf. Francisc (fosta manastire franciscana) (20).JPG
Poziționare
Localitate municipiul Sibiu
Județ România
Țara  România
Adresa Str. Șelarilor 12-14, Str. Bărbierilor 2 (corpul S+P), Str. Manejului 4
Edificare
Data finalizării sec. XV - XVIII
Clasificare
Cod LMI SB-II-a-A-12175
Cod RAN 143469.66.01, 143469.66.02

Biserica Franciscană din Sibiu este o biserică romano-catolică, situată pe strada Șelarilor (mai demult strada Franciscană) nr. 12-14.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biserica era, la început, în secolul al XV-lea, parte a unei mănăstiri a călugărițelor Clarise, care este ramura feminină a Ordinului Fraților Minori (Franciscani).[1]

În urma Reformei, mănăstirea a fost desființată, iar biserica a fost mult timp folosită ca depozit de cereale, fapt ce a condus la deteriorarea continuă a edificiului.[1][2]

După intrarea Principatului Transilvaniei în componența Imperiului Habsburgic, generalul-comandant, contele Stefan Steinville a obținut, în 1716, de la reprezentanții oficiali ai orașului, permisiunea instalării călugărilor franciscani în orașul Sibiu.[1] Călugării s-au stabilit în vechile așezăminte (mănăstire și biserică) ale Clariselor.[1] La 13 iunie 1716, în vechea biserică a Clariselor, amenajată modest, de sărbătoarea Sfântului Anton de Padova, preotul P. Anton Schirmer, superiorul mănăstirii, a celebrată o primă Sfântă Liturghie de după Reformă.[1]

În perioada interbelică lăcașul a fost folosit și ca biserică parohială de către Parohia Română Unită Sibiu II.[3]

În 1949, după instaurarea regimului comunist, mănăstirea a fost desființată, iar călugării au fost internați în lagăr.[1]

Arhitectură[modificare | modificare sursă]

Biserica a fost construită în stil gotic, ulterior a fost transformată în stil baroc.[1] În biserică se păstrează o statuie a Madonei, în stil gotic, foarte valoroasă,[1][2] iar în cripta bisericii sunt mai multe pietre funerare, printre care și a guvernatorului Transilvaniei, Ioan Haller, decedat în anul 1756.[2]

În interiorul bisericii se află monumentul funerar al generalului Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei și ambasador la Constantinopol.[4]

În cripta bisericii se află mormântul guvernatorului Ioan Haller și al soției acestuia.[5]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]