Arhitectură

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Arhitectura)
Jump to navigation Jump to search
Strada Iuliu Maniu din Cluj-Napoca. Construcție demarată în secolul al XIX-lea, cu o arhitectură simetrică de o parte și de alta, caracteristică marilor orașe europene, după moda urbanistică haussmanniană

Arhitectura este știința și arta de a proiecta și construi clădiri și ansambluri de clădiri potrivit anumitor proporții și reguli, în funcție de caracterul și destinația construcțiilor. Știința ei constă în rezolvarea funcțională și tehnică a clădirilor. Arta arhitecturii este o componentă mai specială a artelor în general, care are un caracter mai deosebit, deoarece cu elemente reale, utile, se creează și se compun imagini plastice nonfigurative, de esență abstractă, fară să imite deci modele ale naturii.

Arhitectura nu poate fi comparată cu natura înconjurătoare decât prin aceea ca este un organism artificial implantat într-un mediu natural cu care trebuie să se armonizeze atât funcțional cât și estetic.

Arhitectura forma cea mai cuprinzătoare de organizare a spațiului, urmărind rezolvarea echilibrată, armonioasă, a funcțiunilor complexe, multilaterale. Arta se știe este un fenomen conștient, arhitectura, pe lângă această calitate mai este cognitivă și ontologică. Până la sfârșitul secolului trecut arhitectura era considerată "o decorație a structurii" (John Ruskin), iar în secolul nostru Frank Lloyd Wright redefinește arhitectura prin stilul său de integrare armonioasă a structurilor în natură, fiind exponentul cel mai de seamă al arhitecturii organice.

Definiție și etimologie[modificare | modificare sursă]

Arhitectura (din latină: architectura , din greacă ἀρχιτέκτων arkhitekton „arhitect”, din ἀρχι, arché- „bătrân”, „șef" și τέκτων, tekton - „creator", „făuritor”[1][2]) este atât procesul, cât și produsul de planificare, proiectare și construire a clădirilor și a altor structuri fizice. Arhitectura este arta și știința de proiectare a clădirilor și a unor structuri de construcție.[3]

Arhitector[modificare | modificare sursă]

Profesia de arhitector (în sens larg) include:

  • arhitect (în sens restrâns), dezvoltă secțiunea arhitecturală a documentației de proiect pentru construcții, asigură și efectuează controlul documentației de proiect pe tot parcursul implementării proiectului arhitectural;
  • arhitect principal al proiectului, organizează și coordonează procesul de elaborare a tuturor secțiunilor documentației de proiect și a seturilor de desene de lucru;
  • arhitect-planificator urban, elaborează planurile generale ale localităților și documentații de planificare urbană;
  • arhitect principal al orașului, asigură controlul implementării și executării prevederilor actelor legislative de reglementare ale administrațiilor locale în domeniul urbanismului;
  • istoric și teoretician de arhitectură, implicat în activități de cercetare și de predare în domeniul arhitecturii;
  • arhitect-restaurator, restaurarea monumentelor arhitecturale;
  • arhitect-expert, efectuează examinarea documentației de proiect.

Teoria arhitecturii[modificare | modificare sursă]

Istorii[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche lucrare scrisă de pe tema arhitecturii este De arhitectura , de către arhitectul roman Vitruviu la începutul sec. I e.n.[4] Potrivit lui Vitruviu, o clădire bună ar trebui să satisfacă cele trei principii: firmitas, utilitas, venustas.[5] Echivalența modernă ar fi:

  • durabilitate - o clădire trebuie să fie în stare bună;
  • utilitate - trebuie să fie adecvată scopurilor pentru care este utilizată;
  • frumusețe - trebuie să fie plăcut din punct de vedere estetic.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Deyan Sudjic – Der Architekturkomplex. Monumente der Macht, Düsseldorf: Patmos 2006, ISBN 3-538-07224-8
  • Liviu Stoica, Rasvan Dobos – Desenul in arhitectura, Bucuresti 2010, ISBN 978-973-0-08380-4
  • Liviu Stoica– Desenul perspectivei in arhitectura, Bucuresti 2011, ISBN 978-973-0-09587-6
  • Liviu Stoica– Desenul digital in arhitectura, Bucuresti 2011, ISBN 978-973-0-10574-2
  • Liviu Stoica– Arhitectura locuintei, Bucuresti 2012, ISBN 978-973-0-13583-1
  • Paul Constantin– „Mică enciclopedie de arhitectură, arte decorative și aplicate moderne”, Editura Științifică și Enciclopedică, 1977, ISBN PPMICST1977AD

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Архитектура // Энциклопедический словарь Брокгауза и Ефрона : в 86 т. (82 т. и 4 доп.). — СПб., 1890—1907.
  2. ^ Ernout A., Meillet A. Dictionnaire etymologique de la langue latine. — 3. — Paris, 1951. — P. 78.
  3. ^ Shorter Oxford English Dictionary (1993), Oxford, ISBN 0 19 860575 7
  4. ^ D. Rowland – T.N. Howe: Vitruvius. Ten Books on Architecture. Cambridge University Press, Cambridge 1999, ISBN 0-521-00292-3
  5. ^ „LacusCurtius • Vitruvius de Architectura”, Penelope.uchicago.edu/thayer/l/roman/texts/vitruvius/home.html, accesat în  
Cele șapte arte
ArhitecturăMuzicăPicturăSculpturăPoezieDansFilm