Sari la conținut

Cronologia anulării alegerilor prezidențiale în România, 2024

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

La 24 noiembrie 2024 au avut loc alegeri prezidențiale în România, turul I. Un al doilea tur trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024. La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele întregului prim tur și a dispus reorganizarea procesului electoral, invocând multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale care au compromis integritatea procesului.[1]

Aceasta este o cronologie a anulării / amânării alegerilor prezidențiale în România din 2024:

Duminică, 24 noiembrie

[modificare | modificare sursă]

Au avut loc alegerile prezidențiale, turul I. Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc, urmat de Elena Lasconi.[2]

Luni, 25 noiembrie

[modificare | modificare sursă]

Marcel Ciolacu a demisionat din funcția de președinte al PSD după obținerea locului al treilea. Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea PNL, partidul înregistrând cel mai slab scor la prezidențiale din ultimii 34 de ani: 8,79% (811.952 voturi din 9.242.198 valabil exprimate).[3]

Klaus Iohannis a declarat că nu a primit informări despre ingerințe externe în procesul electoral.[4]

Marți, 26 noiembrie

[modificare | modificare sursă]

Rezultatul primului tur a stârnit reacții internaționale din partea aliaților NATO, unii analiști exprimând îngrijorări privind orientarea geopolitică a României. Elena Lasconi a pledat pentru o alianță pro-UE și pro-NATO. Călin Georgescu a susținut prima sa declarație publică, fără a răspunde întrebărilor presei.[5]

Miercuri, 27 noiembrie

[modificare | modificare sursă]

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință CSAT pentru data de 28 noiembrie, la Palatul Cotroceni.[6]

Joi, 28 noiembrie

[modificare | modificare sursă]

CCR a dispus renumărarea voturilor din secțiile de votare, în urma unei contestații depuse de Cristian Terheș.[7]

Ședința CSAT a evidențiat un „tratament preferențial” acordat de TikTok candidatului Călin Georgescu, pe baza informațiilor furnizate de SRI, SIE, STS și MAI.[8]

AEP a sesizat Parchetul și Poliția pentru verificarea finanțării campaniei lui Călin Georgescu, care raportase zero cheltuieli electorale.[9][10]

Vineri, 29 noiembrie

[modificare | modificare sursă]

Mai multe organizații de afaceri (Camera de Comerț Americană, Camera de Comerț Româno-Germană, Confederația Patronală Concordia etc.) au emis un comunicat prin care au îndemnat la menținerea traiectoriei pro-UE și pro-NATO a României.[11]

A început votul în diaspora pentru alegerile parlamentare.[12]

Sâmbătă, 30 noiembrie

[modificare | modificare sursă]

Nu sunt înregistrate evenimente majore specifice legate de procesul electoral.

Duminică, 1 decembrie

[modificare | modificare sursă]

Au loc alegeri parlamentare în România.

Luni, 2 decembrie

[modificare | modificare sursă]

Curtea Constituțională a României (CCR) a validat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, după renumărarea voturilor, respingând contestația lui Cristian Terheș și confirmând turul al doilea pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi.[13]

Marți, 3 decembrie

[modificare | modificare sursă]

Nu sunt înregistrate evenimente majore specifice legate de procesul electoral.

Miercuri, 4 decembrie

[modificare | modificare sursă]

CCR a respins sesizări pentru anularea primului tur, invocând depășirea termenului legal de 3 zile de la votare (conform art. 133 din HG 1061/2024).[14]

După desecretizarea documentelor CSAT, au fost depuse 4 sesizări la CCR privind influențe externe, formulate de Calea Europeană, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (Academia Română) și SNSPA.[15]

Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a exprimat îngrijorări privind raportul CSAT despre activități cibernetice rusești menite să influențeze scrutinul, subliniind importanța integrității electorale și a ancorării României în alianțele occidentale.[16]

Joi, 5 decembrie

[modificare | modificare sursă]

Sondajele preelectorale indicau o competiție strânsă în turul al doilea.[17]

A avut loc un protest pro-european în Piața Universității, cu mii de participanți.[18]

Vineri, 6 decembrie

[modificare | modificare sursă]

CCR a anulat în unanimitate întregul proces electoral prezidențial, invocând neregularități multiple care au afectat libertatea votului, egalitatea de șanse și finanțarea campaniei, dispunând reluarea de la zero; Motivarea CCR a detaliat vicii sistemice în toate etapele, inclusiv distorsionarea votului și nerespectarea legislației electorale.[19][20][21]

Votul din diaspora pentru turul al doilea, început anterior, a continuat temporar pentru peste 15.000 de persoane, dar a fost oprit ulterior.[22]

Elena Lasconi (USR) a declarat pe Facebook că va continua să apere democrația împotriva sistemului corupt.[23]

Călin Georgescu a cerut BEC și AEP să respecte votul popular, notând lipsa sancțiunilor imediate pentru neaplicarea deciziei CCR.[24]

Reacții și urmări

[modificare | modificare sursă]

Până la acel moment, autoritățile nu publicaseră probe detaliate privind implicarea unui stat străin, fapt semnalat de mai multe organizații civice și comentatori.[25]

 România: Președintele interimar Ilie Bolojan a solicitat, la 28 februarie 2025, informații instituțiilor despre motivele anulării; doar Ministerul Public a răspuns, menționând dosare în curs.[26]

Traian Băsescu a criticat anularea ca fiind nejustificată, sugerând un plan intern pentru invalidare fără probe și riscând nerecunoașterea alegerilor din mai 2025 de către state străine.[27][28]

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a contestat decizia CEDO din 6 martie 2025 (cauza nr. 37327/24), care a respins ca inadmisibilă o cerere legată de anulare.[29]

Sondaj IRES

[modificare | modificare sursă]

Un sondaj IRES (17-20 decembrie 2024, 964 respondenți, marjă eroare 3,2%)[30] indică 60% dintre respondenți considerând decizia CCR greșită;[30] dintre potențialii votanți din turul 2, 37% pentru Lasconi, 63% pentru Georgescu.[30][31]

Reacții internaționale

[modificare | modificare sursă]

 UE: Comisia Europeană a reacționat la anularea alegerilor prezidențiale din România prin susținerea integrității procesului electoral și inițierea unor acțiuni împotriva platformelor implicate.[32]

 Polonia: Președintele Poloniei Andrzej Duda a declarat la 5 februarie 2025 că ar apăra rezultatul scrutinului prin proteste dacă Polonia ar urma scenariul românesc, sugerând intervenții ale Comisiei Europene.[33]

 Rusia: Ambasadorul rus Vladimir Lipaev a negat influența Rusiei în februarie 2025, afirmând că dovezile implicării SUA sunt evidente.[34][35]

 SUA: J.D. Vance a criticat la München (februarie 2025) anularea ca bazată pe suspiciuni slabe de dezinformare rusă, subliniind fragilitatea democrației afectate de campanii online ieftine; declarația a provocat reacții în Europa,[36][37] iar Ambasada SUA la București a repostat-o după amânarea Visa Waiver.[38][39] Directorul DNI Tulsi Gabbard a reiterat critici similare, acuzând partenerii europeni de subminarea democrației în cazuri ca România.[40]

 SUA: Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.[41] Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune.[42] În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-a prezentat nicio dovadă a unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” - principala acuzație a autorităților de informații.[43][44]

 Franța,  Italia: Franța și Italia au reacționat oficial la anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024 prin îngrijorări privind ingerințele rusești și susținerea măsurilor UE.[45][46]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Costiță, George; Vulcan, Dora (), „Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate"”, Europa Liberă România, accesat în
  2. ↑ Sorin Negru (), Rezultate oficiale alegeri prezidențiale 2024. Călin Georgescu, pe primul loc cu peste 2 milioane de voturi, după numărarea a 99,9% din procesele verbale. Elena Lasconi îl depășește pe Marcel Ciolacu în lupta pentru locul 2 - HARTA votului, Stirile Kanal D
  3. ↑ BURSA (), Marcel și Nicu pleacă de la șefia PSD și PNL, Georgescu și Lasconi rămân în prim-planul politic, www.bursa.ro
  4. ↑ „Administraţia Prezidenţială: Preşedintele Klaus Iohannis nu a primit informări cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral”. www.digi24.ro. . Accesat în .
  5. ↑ Alessandra Stoicescu (), Știrile zilei, 26 noiembrie 2024. Victoria lui Georgescu în primul tur al alegerilor a trimis o undă de șoc spre aliații din NATO, Observator News
  6. ↑ Vulcan, Dora (), „Președintele României a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Tema: „Posibile riscuri la adresa securității naționale"”, Europa Liberă România, accesat în
  7. ↑ Ardelean, Adrian (), „CCR a decis să ceară BEC renumărarea voturilor și amână pentru vineri validarea primului tur al prezidențialelor”, Europa Liberă România, accesat în
  8. ↑ Ana Petrescu (), Klaus Iohannis a desecretizat documentele CSAT privind alegerile. Ce spun analizele SRI, SIE, MAI și STS despre Călin Georgescu, www.digi24.ro
  9. ↑ Mona Hera (), Autoritatea Electorală sesizează Parchetul în cazul finanțării campaniei electorale a lui Călin Georgescu - HotNews.ro, HotNews.ro
  10. ↑ David Leonard Bularca (), OFICIAL Cât spune că a cheltuit fiecare candidat la prezidențiale pentru alegerile care în final au fost anulate de CCR / Georgescu declară în continuare zero lei pentru campanie, Ciolacu a dat peste 11 milioane de euro - HotNews.ro, HotNews.ro
  11. ↑ Știrile zilei – 29 noiembrie 2024 - West City Radio, West City Radio - Un radio pentru Timișoara,
  12. ↑ A început votul în diapora pentru alegerile parlamentare (în Romanian), jurnalul.ro
  13. ↑ Vulcan, Dora; Grădinaru, Anca (), „CCR a validat primul tur al prezidențialelor. Turul doi, pe 8 decembrie. Ce spun cei doi candidați. Pregătiri pentru viitoarea guvernare”, Europa Liberă România, accesat în
  14. ↑ Narcis Ghiurca (), CCR a înregistrat sesizările primite drept „petiții” și dă asigurări că le va examina, adevarul.ro
  15. ↑ Documente CSAT privind alegerile prezidențiale, declasificate: „Donații de peste un milion de euro, conturi afiliate Sputnik”, Știrile ProTV
  16. ↑ Romania, U. S. Mission (), Declarație privind alegerile prezidențiale din România, Ambasada SUA în România
  17. ↑ Alex Vlaicu (), Luptă strânsă între Elena Lasconi și Călin Georgescu, cu două zile înainte de alegeri. Anunțul făcut de conducerea USR, adevarul.ro
  18. ↑ Protest cu mii de oameni în Piața Universități: Victor Rebengiuc spune că a fost amenințat cu moartea de susținătorii lui Georgescu, adevarul.ro,
  19. ↑ Mona Hera (), Alegeri prezidențiale anulate, a decis Curtea Constituțională / Probleme la închiderea secțiilor de vot din diaspora / Noua dată a alegerilor / Calcule pentru un nou candidat surpriză din partea unei coaliții democratice - HotNews.ro, HotNews.ro
  20. ↑ „COMUNICAT DE PRESĂ, 6 decembrie 2024 – Curtea Constituțională a României”. www.ccr.ro. Accesat în .
  21. ↑ Andreea Traicu (), Cum explică CCR decizia de anulare a alegerilor prezidențiale: "Trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale" | DOCUMENT, adevarul.ro
  22. ↑ Florentina Grigore (), Procesul electoral a fost întrerupt în diaspora. Peste 15.000 de persoane au votat după anunțul CCR, adevarul.ro
  23. ↑ Andrei Stan (), Elena Lasconi, mesaj adresat susținătorilor ei: „Sunt aici să apăr democrația. Nu renunț la lupta cea dreaptă pentru a îndrepta ce a distrus un sistem corupt în 35 de ani!” - HotNews.ro, HotNews.ro
  24. ↑ Nicoleta Onofrei (), Călin Georgescu face apel la BEC și AEP să nu respecte decizia CCR și să deruleze alegerile prezidențiale cum era programat - HotNews.ro, HotNews.ro
  25. ↑ Roman, Mihai (). „Ce știm până acum despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale: SIE a lansat tema, SRI nu are date certe cu privire la atacatorul care a vizat sistemele IT, parchetele nu au lansat public nici o informație, MAE nu a convocat ambasadorul rus”. G4Media.ro. Accesat în .
  26. ↑ Sebastian Pricop (), VIDEO Ilie Bolojan spune că a cerut informații despre anularea alegerilor: „A venit doar o înștiințare de la Ministerul Public” / HotNews: Credeți că Putin e un dictator? „Cred că Rusia e un agresor” - HotNews.ro, HotNews.ro
  27. ↑ „Anularea alegerilor din Romania, motivul problemelor in relatia cu SUA. Basescu: Singura solicitare este alegeri corecte”, Realitatea.NET, accesat în
  28. ↑ „Traian Băsescu avertizează că există riscul ca unele state să nu recunoască rezultatul alegerilor prezidențiale din mai”. www.digi24.ro. . Accesat în .
  29. ↑ Alegerile trebuie să fie libere, doar dacă sunt parlamentare, zice CEDO, APADOR-CH,
  30. 1 2 3 Manea, Magda (). „Sondaj IRES: Care sunt îngrijorările românilor. Ce părere au despre anularea alegerilor. Cu cine ar fi votat în turul doi”. tvrinfo.ro. Accesat în .
  31. ↑ „ROMÂNII ÎN ANUL 2024”. ires.ro. Accesat în .
  32. ↑ „Cazul TikTok și alegerile din România. Comisia Europeană a deschis o anchetă împotriva platformei”. euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews. . Accesat în .
  33. ↑ Președintele Poloniei îndeamnă la proteste, dacă votul va fi anulat ca în România
  34. ↑ Mona Hera (), INTERVIU EXCLUSIV Ambasadorul Rusiei la București, întrebat dacă Putin poate fi numit patriot și dacă au intervenit în alegerile din România. „Am fi curioși să știm cum am procedat. Povestiți-ne!” - VIDEO - HotNews.ro, HotNews.ro
  35. ↑ „Ambasadorul Rusiei la București: „Nu există dovezi ale implicării Rusiei în alegerile României, dar există cele ale SUA"”. adevarul.ro. . Accesat în .
  36. ↑ Florentina Grigore (), Reacții vehemente din Europa după discursul lui Vance: „Dădea vina pe victimă”/ „A răstălmăcit în mod pervers limbajul democrației”, adevarul.ro
  37. ↑ Narcis Ghiurca (), Olaf Scholz vede afirmațiile făcute de JD Vance la Munchen ca pe un sprijin pentru extremiștii germani, adevarul.ro
  38. ↑ Vicepreședintele SUA transmite Europei un mesaj dur: ”Planeta are un nou șerif”. România, dată ca exemplu al ”degradării” UE, Știrile ProTV
  39. ↑ Alex Vlaicu (), Ambasada SUA repostează discursul vicepreședintelui JD Vance cu privire la anularea alegerilor. „Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan, SUA vă transmit un mesaj”, adevarul.ro
  40. ↑ Ștefan Borcea (), Șefa Serviciului Național de Informații din SUA a dat ca exemplu negativ alegerile din România, într-un interviu, adevarul.ro
  41. ↑ See Thomas Grove & Alan Cullison, Romania Scraps Election After Russian Influence Allegations, WALL. ST. J. (Dec. 6, 2024).
  42. ↑ See, e.g., TikTok Response to Commission RFI (Dec. 13, 2024), Ex. 268; TikTok Response to Commission RFI (Dec. 7, 2024), Ex. 266.
  43. ↑ TikTok Response to Commission RFI (Dec. 7, 2024), see Ex. 266.
  44. ↑ AMENINȚAREA CENZURII STRĂINE, PARTEA A II-A: CAMPANIA EUROPEI DE CENZURĂ A INTERNETULUI GLOBAL
  45. ↑ „Reacții din Franța, Italia și Polonia, după anularea alegerilor prezidențiale din România: „Democrația a prevalat"”. www.digi24.ro. . Accesat în .
  46. ↑ „Franța confirmă manipularea alegerilor prezidențiale din România. Călin Georgescu s-a folosit de mii de conturi de TikTok pentru a câștiga primul tur”. adevarul.ro. . Accesat în .

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cronologia_anulării_alegerilor_prezidențiale_în_România,_2024&oldid=17467644