Comuna Secuieni, Harghita

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Secuieni
—  Comună  —
Biserica Reformată din satul Secuieni
Biserica Reformată din satul Secuieni

Țară  România
Județ Actual Harghita county CoA.png Harghita

SIRUTA 85582

Reședință Secuieni
Sate componente Secuieni, Bodogaia, Eliseni

Guvernare
 - Primar Karacsony Sandor (UDMR,02008)

Suprafață
 - Total 40,42  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.644 locuitori
 - Densitate 65.80 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 2.660 locuitori

Site: Primăria Secuieni

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Secuieni (în maghiară Újszékely) este o comună în județul Harghita, Transilvania, România. Are în componență satele: Secuieni (reședință), Bodogaia și Eliseni

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Secuieni este situată în partea sud-vestică a județului Harghita, la limita cu județul Mureș, având ca vecini la est orașul Cristuru Secuiesc, la sud-vest comuna Vânători iar în partea de nord comuna Săcel. Este străbătută de râul Târnava Mare.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Secuieni

     Români (2.57%)

     Maghiari (72.65%)

     Romi (21.29%)

     Necunoscută (3.44%)

     Altă etnie (0.03%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Secuieni

     Ortodocși (4.27%)

     Romano-catolici (6.8%)

     Reformați (57.63%)

     Unitarieni (24.39%)

     Necunoscută (4.04%)

     Altă religie (2.83%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Secuieni se ridică la 2.644 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.660 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (72,66%). Principalele minorități sunt cele de romi (21,29%) și români (2,57%). Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (57,64%), dar există și minorități de unitarieni (24,39%), romano-catolici (6,81%) și ortodocși (4,27%). Pentru 4,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satelor din actuala comună Secuieni aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Eliseni, în locul numit "Öcsvere" s-au descoperit materiale ceramice din eneolitic, preistorice și din secolul al IV-lea. În anul 1973, cu ocazia perieghezei efectuate de Demeter Károli în apropierea pârâului Eliseni s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, unele aparținând culturii Wietenberg, altele din epoca bronzului târziu. Epoca dacică este reprezentată de material ceramic format din fragmente de buze ale unor vase de provizii cu benzi de linii incizate și brâuri, iar epoca bronzului printr-un pumnal și un celt de bronz descoperite pe teritoriul localității.

Materiale formate din fragmente ceramice, fusoiale, așchii de piatră s-au descoperit între pâraiele "Szilas" și "Gyulai" de pe teritoriul satului Secuieni, materiale atribuite neoliticului și aparținând culturilor Criș și Coțofeni. La marginea nord-estică a satului, cu prilejul perieghezei din anul 1987, efectuată de Benkó Elek, s-au găsit un fragment de cahlă și fragmente ceramice din epoca arpadiană, din secolul al XIV-lea și secolul al XVII-lea.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia comunei este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Reformată din satul Secuieni
  • Biserica Reformată din satul Eliseni

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Z. Makfalvi, L. Vifkori. Județul Harghita, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1979
  • V. Cavruc. Repertoriul arheologic al județului Harghita, ISBN 973-99270-2-5
  • I. Pisota, D. Bugă. Județul Harghita, Ed. Academiei RSR, București 1976

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013.