Oțelu Roșu
| Oțelu Roșu | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
|
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară | |||
| Județ | Caraș-Severin | ||
|
|
|||
| Localități componente | Cireșa, Mal | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Luca Mălăiescu (PSD, ales 2012) | ||
|
|
|||
| Altitudine | 268 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2012)[1] | |||
| - Total | 9,260 locuitori | ||
| - Densitate | 184 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Site-ul primăriei | |||
|
|
|||
| modifică |
|||
Oțelu Roșu (1924: Ferdinandsberg) este un oraș din Județul Caraș-Severin, Banat, România. Oțelu Roșu este amplasat pe o terasă aluvională, la 268 m altitudine, de-a lungul faliei tectonice, prin care râul Bistra, după confluența cu Bistra Mărului, se îndreaptă spre Timiș. Oțelu Roșu are în subordine administrativă localitatea Cireșa și satul Mal.
Cuprins |
Geografie[modificare]
Munții Poiana Ruscă se află la nord de albia Bistrei, iar la sud sunt Munții Țarcu care coboară prin Muntele Mic spre oraș.
Orașul se găsește în partea de nord-est a județului Caraș-Severin, fiind situat pe DN 68 Hațeg – Caransebeș, față de care se află la 50 și, respectiv, 20 km depărtare.
Valea Bistrei conectează depresiunile Caransebeș și Hațeg. Este fragmentată înspre NNE de pantele line ale munților împăduriți ai Poienii Ruscă, chiar dacă aceștia nu depășesc o înălțime de 500 m.
Istorie[modificare]
Localitatea contemporană Oțelu Roșu încorporează fostele localități bănățene Ohaba Bistra, Mal și Cireșa.
Demografie[modificare]
Evoluția populației la recensăminte: 
Economie[modificare]
Principalul agent economic al orașului Oțelul Roșu a fost, pentru o lungă perioadă de timp, Intreprinderea Oțelul Rosu, având un număr de angajați care a fluctuat între 3500 si 5500. Aceasta avea în componență, până în anul 2002 următoarele secții: Oțelăria Electrică, Laminorul de 550 mm, vechea turnătorie, apoi noua turnătorie cu inducție, Laminorul de tablă, secția de platine, Laminorul de Benzi la Rece vechi, Oțelaria Siemens Martin, secția Bare Trase,Laminorul nou de Benzi la Rece(LBR), fabrica de dolomită și var, fabrica de oxigen, Atelierul Mecanic central, centrala termică, laboratorul central și cladirea administrativa (Casa Albă). Intreprinderea a fost privatizată succesiv către diverși investitori străini, printre aceștia fiind și Gavazzi Steel. În anul 2002, datorită incapacității acestora de a administra eficient societatea, a fost declarat falimentul, marea majoritate a celor peste 3000 de angajați din acel moment pierzându-și locurile de muncă. În acest moment, septembrie 2012, noul investitor, concernul rus MECHEL derulează la Oțelu Roșu doar activitatea de turnarea continuă a oțelului, la Oțelăria Electrică, având un numar de aproximativ 500 de angajați.
Note[modificare]
Legături externe[modificare]
- Portal Caransebeș
- Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.