Anina
| Anina | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
|
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară | |||
| Județ | Caraș-Severin | ||
|
|
|||
| Localități componente | Steierdorf | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Gheorghe Românu (PNL, ales 2012) | ||
|
|
|||
| Altitudine | 556-800 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 9.167 locuitori | ||
| - Densitate | 62,86 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: http://www.anina.ro/ | |||
|
|
|||
| modifică |
|||
Anina (germană Steierdorf-Anina, maghiară Stájerlakanina) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de 9.172 locuitori. Se situează în inima munților Aninei. Este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de după 1989, a înregistrat un puternic regres economic. După alegerile locale din 2012, primarul orașului este Gheorghe Românu.[2]
A fost declarat oraș în 1952.
În anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina(en), cu o vechime de circa 40.000 ani.[3]
Cuprins |
Demografie [modificare]
Evoluția populației la recensăminte: 
Obiective turistice [modificare]
Deși infrastuctura turistică la standarde acceptabile aproape că lipsește in zonă, în apropiere se află o serie de obiective turistice ce merită atenție:
- Peștera Buhui, cu cel mai lung curs subteran din România, și Lacul Buhui, primul lac artificial din România.
- Cheile Minișului cu Cascada și Izbucul Bigăr
- Calea ferată Oravița-Anina - prima cale ferată montană de pe cuprinsul României, dată în funcțiune în 1863, numită și Semmeringul Bănățean
- Lacul Mărghitaș
Descrierea stemei [modificare]
Stema orașului Anina, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, taiat si despicat.
In prima partitie, in camp albastru, se afla o gura de mina de argint, cu negru, plasata central, in care broseaza doua ciocane de aur.
In camp inferior, pe fond verde, in partea stanga, se afla un cap de cerb privind spre dreapta, de argint.
In camp inferior, pe fond verde, in partea dreapta, se afla un pod de argint cu doua piloane vizibile.
Scutul este trimbrat de o coroana murala de argint cu trei turnuri crenelate.
Semnificatiile elementelor insumate
Mina este simbolul reprezentativ al localitatii, vechi centru minier.
Podul reprezintă un vechi monument istoric al orașului.
Cerbul semnifică bogăția cinegetică a zonei.
Coroana murala cu trei turnuri crenelate semnifica faptul ca localitatea are rangul de oras.
Note [modificare]
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Anina, Caraș-Severin”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=1909&localitate_id=1912.
- ^ http://www.anina.ro/primaria_anina.htm
- ^ Ion din Anina, primul om din Europa. Jurnalul Național. Publicat la 12 iulie 2005. Accesat la 17 aprilie 2013.
Legături externe [modificare]
- Primăria Anina
- Despre Anina pe situl Banaterra
- Pagina germanilor din Anina (germană)
- Imagini vechi din Anina (germană)
- Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- Catastrofe miniere produse în Banat, Mircea Rusnac, banaterra.eu
- Orașul care arde, 13 iulie 2005, Dana Ciobanu, Jurnalul Național
- Stierdorf, inima germana a Aninei, 12 iulie 2005, Carmen Plesa, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național
- Anina, esecul industrial al Epocii De Aur, 11 iulie 2005, Monica Iordache Apostol, Jurnalul Național
- Paradisul pierdut, 11 iulie 2005, Monica Iordache Apostol, Jurnalul Național
- Statiunea Marghitas / Un paradis pierdut, 12 iulie 2005, Carmen Plesa, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național
Imagini