Comuna Rusca Montană, Caraș-Severin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Rusca Montană
—  Comună  —
Stema Rusca Montană
Stemă

Țară  România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA 53728
Atestare documentară 1803

Localități componente Rusca Montană, Rușchița

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1.834 locuitori

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Rusca Montană este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România.[modificare | modificare sursă]

Despre[modificare | modificare sursă]

Comuna Rusca Montana este situată la poalele Munţilor Poiana Ruscă, la graniţă cu judeţul Hunedoara şi cu judeţul Timiş. Economia comunei este specifică zonei de munte, în sensul preponderenţei activităţilor extractive faţă de cele agricole. Resursele naturale au determinat de-a lungul timpului caracterul ecomoniei locale, care a fost bazat pe industria extractivă de marmură, fier, argint, plumb şi zinc dar şi pe industria prelucrătoare a lemnului. De altfel, investitorii cei mai importanţi activează în aceste domenii: exploatare marmură, prelucrare marmură, exploatarea şi prelucrarea lemnului.

Acces rutier[modificare | modificare sursă]

Drumul judeţean DJ 684 face legătură între comună şi restul localităţilor din judeţul Carş-Severin. 

Scurta istorie[modificare | modificare sursă]

Denumirea comunei vine de la munţii Poiana Ruscă, prin rusca înţelegându-se “satul de sub munte”. Înainte de începerea exploatării miniere şi a pădurilor, această zonă era nelocuită. În secolul al XVIII-lea au fost aduşi aici colonişti care au început exploatarea pădurii sau a minelor de fier, argint, plumb şi zinc, dar şi a marmurei. Satul Ruschiţa a luat naştere ca o colonie de mineri, care ia naştere odată cu aşezarea Rusca Montana. 


Ape[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată la poalele munţilor Poiana Ruscă, pe ambele părţi ale râului Bistricioara ce izvorăşte de sub Vf. Padeş.


Relief[modificare | modificare sursă]

Relieful zonei în care este situată comuna Rusca Montană este foarte variat ca înfăţişare, având între lunci, în zona Geamană şi Ciotorogu, dealuri şi piscuri muntoase, cumpene de ape, şei înguste şi zone depresionare.  În general relieful de aici este accidentat datorită, pe de o parte a climatului cu regim muntos pluviometric, care a favorizat dezvoltarea unei reţele hidrografice ramificate, pe de altă parte alcătuirii petrografice. 

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Rusca Montană se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie lată albastră, în care se află un bloc de marmură de argint spart spre dreapta. În șef, în câmp roșu, se află trei brazi dezrădăcinați, de argint. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o intrare de mină de argint cu negru, pe care broșează două ciocane de mină, încrucișate. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Blocul de marmură reprezintă sursa economică a acestei zone. Brazii simbolizează bogăția silvică a zonei, unde se află și o rezervație naturală. Gura de mină cu cele două ciocane face trimitere la activitatea locuitorilor zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.)

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Rusca Montană

     Români (91.6%)

     Germani (2.61%)

     Necunoscută (4.96%)

     Altă etnie (0.81%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Rusca Montană

     Ortodocși (81.46%)

     Romano-catolici (4.58%)

     Penticostali (2.83%)

     Baptiști (5.5%)

     Necunoscută (5.01%)

     Altă religie (0.59%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rusca Montană se ridică la 1.834 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.095 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%), cu o minoritate de germani (2,62%). Pentru 4,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,46%), dar există și minorități de baptiști (5,51%), romano-catolici (4,58%) și penticostali (2,84%). Pentru 5,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]