Comuna Răcășdia, Caraș-Severin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Răcășdia
—  Comună  —
Răcășdia
Răcășdia
Stema Răcășdia
Stemă
44°59′32″N 21°37′27″E / 44.99222°N 21.62417°E / 44.99222; 21.62417

Țară  România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA 53675
Atestare documentară 1440

Localități componente Răcășdia, Vrăniuț

Guvernare
 - Primar Mirco Leichici (PSD în 2004, PD-L în 2008,02004)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1.976 locuitori

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Răcășdia este o comună în județul Caraș-Severin,regiunea Banat din România.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Răcășdia se învecinează la nord-est cu orașul Oravița, la nord cu comuna Vărădia, la nord-vest cu comuna Vrani, la vest cu comuna Berliște, la sud cu comuna Ciuchici și la est cu comuna Ciclova Română. La intrarea în localitate, în partea sa de est, este străbătută de Paralela 45.

Comuna beneficiază de prima cale ferată construită din țară (Oravița-Baziaș), realizată între anii 1846 și 1854. Localitatea Răcășdia este străbătută și de șoseaua națională 57, Moravița-Orșova. Prin comună trec pârâurile Răcășdiuța, de unde derivă și numele de Răcășdia (de la mulțimea racilor care populau cândva pârâul) și pârâul Valea Mare.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Răcășdia

     Români (71.71%)

     Romi (22.21%)

     Necunoscută (5.51%)

     Altă etnie (0.55%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Răcășdia

     Ortodocși (86.74%)

     Penticostali (1.36%)

     Baptiști (4.7%)

     Necunoscută (5.71%)

     Altă religie (1.46%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răcășdia se ridică la 1.976 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.180 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (71,71%), cu o minoritate de romi (22,22%). Pentru 5,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,74%), dar există și minorități de baptiști (4,71%) și penticostali (1,37%). Pentru 5,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima Răcășdiei este de tip continental-moderat cu influențe submediteraneene.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Răcășdia în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Prima atestare documentară de așezări omenești apare în anul 1440 într-un act de împroprietărire, unde se află mențiunea: “ Nobili de Ciorna, de Dănsuș (Dampsos) și  Bizere, iau asupra lor, supt regele Albert, cetățile amenințate și primesc pentru  această o donație de pământuri în Banatul occidental (și la Răcășdia)“.-Nicolae Iorga, Probleme și observații bănățene, București,1940, p. 35

Apoi se aminteste de localitate în anul 1690, în Istoria județului Caraș a lui Pesty Frigies ,pe atunci localitatea se chema Răcăștia. În data de 3 Iunie 1933,Regele Carol al II-lea,însoțit de Principele Mihai I,a vizitat Răcășdia.Cu acest prilej,s-a început construirea casei culturale,prima cărămidă punând-o chiar regele,care a donat și o sumă mare de bani.

Răcășdenii au fost creștini ortodocși,dar de prin anul 1912 s-a raspândit și cultul baptist,adus din S.U.A..Prima biserică ortodoxă, din lemn a fost ridicată în 1733.Biserica nouă a fost construită între 1770-1778,din piatră și cărămidă.În anul 1904 biserica este îngrădită cu un zid de piatră cioplită peste care s-a montat un gard de fier.Dea-lungul vremii s-au efectuat renovări la fațada și pictura biserici.In 10 ianuarie 2010 a fost sfințit exteriorul bisericii din Racasdia de către PS Lucian Episcopul Caransebeșului.Cu aceasta ocazie Consiliul Local al comunei Racasdia a hotărât sa-i acorde PS Lucian titlul de "Cetățean de Onoare al Comunei Racasdia".Din mila bunului Dumnezeu și din grija PS Lucian fata de comunitatea noastră,începând cu data de 1 februarie 2010 Parohia Racasdia și-a primit noul preot paroh în persoana PC Părinte Gheorghe Țibuleac.Odată cu venirea PC Sale s-au efectuat unele lucrări la biserica și casa parohiala,iar din data de 20 iulie au început lucrările pentru restaurarea picturi biserici din Racasdia,de către pictorul Isac Igor.

În jurul anului 1700 a fost edificată școala.Clădirea veche era din piatră cu acoperișul din șindrilă.La început școala avea duar o sală de învățământ,destul de spațioasă,putând primi până la 100 de elevi.Din 1872,înmulțindu-se numărul copiilor,s-a înființat încă o clasă.În 1879,s-a creat și clasa a III-a ,dar numai pentru un an,reînființându-se în 1906.În anul 1884 s-a construit un nou local,alăturat celui vechi,școala dispunând acum de 4 săli de clasă.Astăzi școala are 8 clase.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Lăcașuri de cult
    • Biserica Ortodoxă
    • Biserica Baptistă
    • Biserica Penticostala
  • Monumente și clădiri
    • Casa de cultură Emilian Novacovici
    • Monumentele eroilor
    • Cabana de vânătoare
    • Moara din sat
    • Moara lu Pătru Luca
    • Muzeul etnografic si de cultura

Galerie fotografică[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]