Județul Vaslui

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Vaslui)
Salt la: Navigare, căutare
Vaslui
—  Județ  —
Colaj, judetul Vaslui
Colaj, judetul Vaslui
Stema Vaslui
Stemă

Țară Flag of Romania.svg România
Regiune Moldova

SIRUTA 378[1]
Atestarea județului 1968
Numit după Râul Vasluieț

resedință Vaslui
Localități componente

Guvernare
 - Președinte Dumitru Buzatu (PSD,02012)
 - Prefect Radu Renga

Suprafață
 - Județ 5318  km²
Altitudine maximă 485 m.d.m.
Altitudine minimă 10 m.d.m.

Populație (2011)
 - Județ 375,148 locuitori
 - Densitate 70.5 loc./km² 
 - Urbană 185.916

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x35 [ib 1]
Indicativ auto VS
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru RCS&RDS

Site: Consiliul Județean Vaslui

Poziția georgafică a Județul Vaslui
Poziția georgafică a Județul Vaslui

Județul Vaslui este un județ situat în partea de est a țării, în regiunea istorică Moldova, România. Este principala poartă de est a României. Județul face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru din 2002. Reședința de județ este municipiul Vaslui.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Existența celor mai vechi așezări pe teritoriul județului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localități au apărut în 1375 și în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidența Țării de Jos și era considerat a doua citadelă a Moldovei. De Vaslui scrie și Grigore Ureche în Letopisețul său următoarele: „[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează”.

În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul și patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câștigată de Ștefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria României și cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe așezări vasluiene au fost prădate și incendiate de invaziile tătare și otomane, unele dintre ele fiind complet distruse cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858, 1877 și 1918 fiind recunoscuți pentru vitejia și curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneș Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de județul Botoșani, pe teritoriul județului a izbucnit Răscoala țărănească din 1907, care a antrenat mai multe localități printre care Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de Jos ș.a.

Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire administrativ-teritorială, fiind astfel reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în prezent din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).

Stema județului[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 2006, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004 de către un specialist în heraldică de la București care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. (Hotărârea nr. 60 din 19.01.2006 privind aprobarea stemei județului Vaslui)

Stema județului Vaslui, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond roșu, despicat în partea superioară, cele trei cartiere fiind delimitate de un firet de aur. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, se află un stup de nuiele, de argint, încadrat de trei albine de aur. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, se află trei pești suprapuși, de argint, redați spre dreapta. În partea inferioară, în al treilea cartier, în câmp roșu, se află un bour de elan (moldovenesc), de argint, mergând spre dreapta.

Geografia[modificare | modificare sursă]

Județul este situat pe râul Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podișului Bârladului — parte a Podișului Moldovei. Face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485 m – Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri:

  • lacuri de luncă:lacul Grosu, lacul Balta Mare, lacul Hârseții;
  • lacuri de acumulare: Solești, Cuibul Vulturilor, lacul Mânjești, lacul Tungujei, lacul Căzănești, Râpa Albastră, lacul Pușcași, lacul Vulturești, Poșta Elan;
  • iazuri piscicole: Cârja, Negrești, Tăcuta, Rediu-Galian.

Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate, etc.).

Localitățile extreme ale județului sunt: Protopopești din comuna Tăcuta la nord, Pochidia din comuna Tutova la sud, Săratu din comuna Stănilești la est și Vladia din comuna Dragomirești la vest.

Județe vecine

Localități

  • Sate: 449

Clima[modificare | modificare sursă]

Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952 de 40,6°C, iar cea minimă la Negrești la 20 februarie 1954 de -32° C fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400-500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru județul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, așa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s.

Vegetația[modificare | modificare sursă]

Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice, prin prezența mai multor rezervații naturale, a podgoriilor.

Populația[modificare | modificare sursă]

Evoluția populație[2] la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002:

  • 1830: |||||||| 321.936 locuitori
  • 1948: ||||||||| 344.917 locuitori
  • 1956: ||||||||||| 401.626 locuitori
  • 1966: |||||||||||| 431.555 locuitori
  • 1977: ||||||||||||| 437.251 locuitori
  • 1992: ||||||||||||||| 461.374 locuitori
  • 2002: |||||||||||||| 455.049 locuitori
Evoluția demografică

Evoluția populației pe medii:

  • 1830: |||||||| 58.644 loc. în urban și |||||||||||||||||||| 263.292 loc. în rural
  • 1948: ||||||||| 59.502 loc. în urban și |||||||||||||||||||| 285.415 loc. în rural
  • 1956: ||||||||||| 64.945 loc. în urban și ||||||||||||||||||||||| 336.681 loc. în rural
  • 1966: |||||||||||| 79.735 loc. în urban și |||||||||||||||||||||||| 351.820 loc. în rural
  • 1977: |||||||||||||||| 124.773 loc. în urban și ||||||||||||||||||||||| 312.478 loc. în rural
  • 1992: ||||||||||||||||| 200.549 loc. în urban și |||||||||||||||||| 260.825 loc. în rural
  • 2002: |||||||||||||||| 179.001 loc. în urban si ||||||||||||||||||| 276.048 loc. în rural.


Structura etnică[3] a populației județului Vaslui la recensământul din anul 2002:

Structura religioasă[4] a populației județului Vaslui la recensământul din 2002:

Administrație[modificare | modificare sursă]

Președintele Consiliului Județean Vaslui este Dumitru Buzatu de la PSD. Componența Consiliului Județean Vaslui este de 32 de consilieri:

 % Partid Consilieri Componența Consiliului
57,15% Uniunea Social Liberala 20                                        
22,98% Partidul Democrat Liberal 8                                        
9,8% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 3                                        

Cultura și educație[modificare | modificare sursă]

Instituții de învățământ[modificare | modificare sursă]

Sistemul de învățământ din județul Vaslui se desfășoară în toate formele: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și universitar. Rețeaua sistemului educațional vasluian cuprinde în componența sa:

  • 21 de grădinițe;
  • 76 de școli din învățământul primar și gimnazial;
  • 21 de licee și o școală post liceală.

În total, sistemul educațional din județ este format din 119 unități de învățământ, din care 74 unități sunt concentrate în mediul urban (62,2%).

Cultura[modificare | modificare sursă]

Biblioteci[modificare | modificare sursă]

Cluburi ale elevilor[modificare | modificare sursă]

Formații și ansambluri muzicale[modificare | modificare sursă]

Teatru și filme[modificare | modificare sursă]

Muzee[modificare | modificare sursă]

Instituții de cultură[modificare | modificare sursă]

Festivaluri, expoziții și evenimente culturale[modificare | modificare sursă]

Lista evenimentelor culturale publicată de Direcția județeana pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vaslui

Sport[modificare | modificare sursă]

Mass-Media[modificare | modificare sursă]

Ziare și reviste:

Televiziuni:

Posturi de Radio:

Turism și agrement[modificare | modificare sursă]

Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea demn de menționat faptul că cele mai importante orașe din acest județ, Vaslui și Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Huși, al treilea ca mărime în județ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita.

Alte clădiri și monumente[modificare | modificare sursă]

Biserici și mănăstiri[modificare | modificare sursă]

Din patrimoniul județului fac parte și grupa de aproximativ 70 de biserici de lemn, Vasluiul fiind județul cu cel mai mare număr de astfel de construcții din Moldova.

Parcuri și rezervații naturale[modificare | modificare sursă]

  • Grădina Zoologică din Bârlad;
  • Rezervația forestieră și botanică Bălteni;
  • Rezervația forestieră și botanică Bădeana comuna Tutova;
  • Rezervația forestieră și botanică Seaca-Movileni;
  • Rezervația botanică Movila lui Burcel comuna Miclești;
  • Rezervația forestieră și botanică Hârboanca;
  • Rezervația botanică Coasta Rupturilor – Tanacu;
  • Rezervația botanică Fânațul de la Glodeni - în apropierea localității Glodeni-Negrești;
  • Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăț;
  • Punct fosilifer Mălușteni Localitatea Mălușteni.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Podgoria Husi - 1415. Cele mai importante vinuri traditionale produse la Huți sunt: Busuioacă de Bohotin de Husi, Fetească Neagră, Fetească Albă;
  • Catedrala Episcopală din Huși;
  • Mănăstirea Moreni;
  • Mănăstirea Florești din comuna Poienești;
  • Lacul de acumulare Solesti;
  • Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Vaslui.

Turism și agrement[modificare | modificare sursă]

Structuri turistice[modificare | modificare sursă]

Numărul de locuri în structurile de primire turistică existinte în 2010 a fost de 773 locuri, iar numărul de înnoptări a fost de 48.803, ceea ce înseamnă că gradul de ocupare în structurile de cazare a fost de 17.29%.[5]

Infrastructura[modificare | modificare sursă]

Trasnport rutier[modificare | modificare sursă]

Tabliczka E581.svg

Teritoriul județului Vaslui însumează 2.173 km de drumuri publice, cu o densitate de 40,9 km la 100 km²:

  • 8 trasee de drumuri naționale, din care:
  • 52 trasee de drumuri județene;
  • 197 trasee de drumuri comunale.

Transport feroviar[modificare | modificare sursă]

Lungimea totală a căilor ferate din județului Vaslui este de 249 Km de retea, din care 192 Km de cale ferată simplă și 57 Km de cale ferată dublă, cu o densitate de 46,8 km linie/1000km² teritoriu. Județul nu dispune de căi ferate electrificate.

Punctele de control și trecere a frontierei[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul judetului Vasluie exista 2 puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova:

  • Albița (România) / Leușeni (Republica Moldova) - trafic rutier;
  • Fălciu (România) / Stoianovca (Republica Moldova) - trafic feroviar.

Retele de localități conectate la utilități[modificare | modificare sursă]

  • Apă - 56 de localități (65,1%);
  • Canalizare - 9 localități (10,47);
  • Gaz - 6 localități (6,98%);
  • Energie termică - 4 localtăți (4,65%);
  • Nicio rețea - 27 localități (31,4%).

Economie[modificare | modificare sursă]

În județul Vaslui jumatate din firme activează în comerț (46,8%), unități industriale (12,2%), sectorul construcțiilor, (10%), firme din domeniul agricol (4,4%).

  • Industria componentelor mecanice
  • Industria aparatelor de măsură și control
  • Industria materialelor abrazive
  • Industria producătoare de rulmenți
  • Industria chimică
  • Industria textilă
  • Industria alimentară

Evenimente, târguri și expoziții[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.dpfbl.mai.gov.ro/cod_siruta_uat-uri.html
  2. ^ RPL 2002, Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002 - județe și medii.
  3. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002, Populația după etnie.
  4. ^ RPL 2002, Populația după religie.
  5. ^ nuarul Statistic al județului Vaslui, 2011

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Vaslui, Ion Gugiuman, V. Cîrcotă, V. Bâican, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Vaslui

Economie

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

VS
Județele României