Cimitirul Vesel din Săpânța

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Coordonate: 47°58′17″N 23°41′44″E / 47.97139°N 23.69556°E / 47.97139; 23.69556Sâmbătă dimineață am ajuns în Baia Mare (10 ore cu trenul de la Brașov) și, imediat după ce mi-am aruncat bagajul în 

camera

de hotel, am plecat spre Săpânța. Pentru că nu există o cursă directă, am fost nevoit sa caut una spre Sighetu Marmației. Spre norocul meu, un microbuz tocmai pleca spre Iași și în mai puțin de două ore deja eram liber să-mi continui căutarea. Cea mai bună opțiune (dacă nu dispuneți de auto, bineînțeles), este să faceți autostopul în fața Spitalului Municipal Sighetu Marmației (harta). Săpânța este la 18  km depărtare. Înapoi, asemenea.

Ajuns în Săpânța, totul a fost simplu: 300 de metri pe un drum lăturalnic și eram în fața celei mai vizitate destinații funerare europene. Taxa intrare – 4 lei (adulți). Taxa foto – 0 (zero). N-am mai stat să întreb dacă e vreo promoție sau altceva, am zis și eu săru’ mâna și gata.

Mai întâi am fost impresionat de dimensiunile reduse ale cimitirului. Pentru că nu știam prea multe despre el, îl comparam în mintea mea cu celelalte cimitire pe care le-am ”vizitat”. Acesta era junior. Totuși, între gardurile sale sunt peste 800 de morminte și o biserică (în renovare).

Prima cruce din cele care au consacrat acest cimitir pitoresc a fost realizată în anul 1935 de către Stan Ioan Pătraș. Aceasta a fost urmată de multe, multe altele până la moartea fondatorului, în 1977. Sunt confecționate din stejar, inscripționate cu o poezioară fără mari pretenții literare dar nostimă și care surprinde în câteva cuvinte elemente esențiale din viața răposatului și o pictură în ton cu poezia. De asemenea, coloritul vesel este într-un contrast puternic cu atmosfera specifică unui asemenea loc.

În cadrul cimitirului sunt câteva mini-puncte de atracție. De exemplu, un indicator-săgeată ne îndrumă spre mormântul unei doamne cunoscute drept ”Soacra”. Pur și simplu alt nume nu e trecut pe cruce. V-am spus că un cimitir original? Acesta este mesajul pe care ginerele răposatei a ținut să ni-l transmită:

”Sub această cruce grea Zace biata soacră-mea Trei zile de mai trăia Zăceam eu și citea ea. Voi care treceți pe-aici Încercați să n-o treziți Că acasă dacă vine Iară-i cu gura pe mine. Dar așa eu m-oi purta Ca n-apoi n-a înturna. Cei care citiți pe-aici Ca mine să nu pățiți Soacră bună să găsiți Cu ea bine să trăiți.”

De înțeles, oarecum, de ce ginerele a ținut să răsufle ușurat în public: soacra a decedat la vârsta de 82 de ani, ceea ce e un record local dacă judecăm după informațiile furnizate de celelalte cruci.

Alt punct de atracție este, bineînțeles, mormântul lui Stan Ioan Pătraș, aflat în imediata vecinătate. Cu un epitaf mai anemic decât ale celorlalte, crucea are în schimb o fotografie cu cel fără de care Săpânța ar fi fost cunoscută mai ales pentru mânăstirea Săpânța-Peri, cu cea mai înaltă biserică de lemn din lume (78 de metri).

Pe strada cimitirului se află o mulțime de magazine cu produse de artizanat locale, pentru aprovizionarea cu suveniruri si cadouri: ii, oale, cuverturi. Asta spre deosebire de Castelul Bran, unde predominau brichetele cu lanternă, seturile de ping pong si cutiile de domino.

Acum, poze! (pentru a le vedea la rezoluție mare, clic stânga pe poză—>clic dreapta și alegeți Deschide imaginea într-o filă nouă. așa veți putea citi inscripțiile mai ușor)

Citeste articolul original pe: http://facutdemana.com/muzee/cimitirul-vesel-de-la-sapanta/#ixzz3HM7Ao5AG

Imagine din Cimitirul Vesel
Cimitirul Vesel de la Sapanta3.jpg

Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. În anul 1935, la sugestia preotului greco-catolic Grigore Rițiu, care era și profesor de română și latină, Stan Ioan Pătraș a realizat partea verticală a crucilor ceva mai lat, cu loc pentru epitaf. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.

Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cimitirul Vesel din Săpânța

Imagini