Moisei, Maramureş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Moisei)
Salt la: Navigare, căutare
Moisei
—  Comună  —
Moisei, Maramureş (Romania)
Moisei, Maramureş
Localizarea în România
Coordonate: 47°38′57″N 24°31′23″E / 47.64917, 24.52306Coordonate: 47°38′57″N 24°31′23″E / 47.64917, 24.52306
Ţară România
Judeţ Maramureş
Statut Centru de comună
Atestare 2 februarie 1365, Diplomele Maramureşene
Sate componente Moisei
Guvernare
 - Primar Toader Şteţcu (PSD în 2004, PD-L în 2008, ales 2004)
Suprafaţă
 - Total 113  km²
Populaţie (2002)
 - Total 9,023 locuitori
Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x59 [1]
Site: Pagina Primăriei (ro)

Moisei este o localitate în judeţul Maramureş, Transilvania, România .

Cuprins

[modifică] Aşezare

Comuna Moisei este situată în partea de sud-est a judeţului Maramureş, la 136 de km faţă de Baia Mare, la 5 km de Borşa şi la 7 km de oraşul Vişeu de Sus. Este traversată de două artere principale, DN17 şi DN18.

Moiseiul se află în Depresiunea Maramureşului, pe valea Vişeului, la poalele Munţilor Rodnei, având Pietrosu, la sud, şi Munţilor Maramureşului la nord. Tot aici se varsă Izvorul lui Dragoş şi Izvorului Negru în râul Vişeu.

[modifică] Demografie

Conform recensământului din 1910 populaţia comunei Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani şi 35 de unguri.

La recensământul din 1992 au fost consemnaţi 8.961 de locuitori, dintre care 8.956 români, 2 germani, 2 unguri şi un ucrainean.

În 2002, din 9.023 de locuitori erau:

  • 9.011 români,
  • 7 germani, 4 maghiari şi un ucrainean.

Sub aspect confesional au fost 8.331 ortodocşi, adventişti de ziua a şaptea 491, penticostali 148, greco-catolici 30, romano-catolici 12 şi 2 reformaţi.

Natalitatea în Moisei a cunoscut variaţii importante, urmând tendinţa naţională. În prezent, din 2832 de familii, majoritatea au doi sau trei copii şi numai 17 familii sunt fără copii. Au existat familii care au avut peste 10 copii, cum ar fi: Coman Gheorghe Ceapă a avut 10 fete şi 10 băieţi, Tomoiagă Nistor Oacălă, 14 copii, toţi în viaţă, Coman Ioan Birăiţa a avut 12 copii.

[modifică] Istoric

Moiseiul este o comună foarte veche. A făcut parte din cnezatul lui Bogdan, înainte de 1353. La 1365, "Moyse" se află printre cele opt villae ţinând de Cuhea, confiscate de la Bogdan şi dăruite Drăgoşeştilor.

Localitatea este atestată documentar din 1213, fiind menţionată în acel an sub numele de Moyzun.

Se aminteşte de o episcopie a a Maramureşului cu reşedinţa la Moisei între anii 1391-1734, consemnându-se, la 1637, episcopul Dumitru Pop. Moiseiul a fost trecut la uniaţie în anul 1780.

Mănăstirea Moisei este atestată de la anul 1599, an în care s-a ridicat biserica de lemn, fiind târnosită mai târziu, în 1672, de Mitropolitul Sava Brancovici, şi închinată Mănăstirii Putna pentru aproape 200 de ani. Pictura din interior s-a făcut la 1699, iar cea de pe iconostas în 1792, fiind scrisă cu litere chirilice. Mănăstirea mai are patru icoane cu pictura pe lemn din secolul al XVIII-lea. Biserica cea mare a fost construită la 1910, din piatră. Aici a fost unul din ultimele centre de rezistenţă a ortodoxiei maramureşene, Mănăstirea Moisei supravieţuind ca metoc al Mănăstirii Putna până spre anul 1900.

Pe 14 octombrie 1944 a avut loc Masacrul din Moisei, unul dintre cele mai violente masacre antiromâneşti în Transilvania de Nord.

În toamna anului 1948 călugării greco-catolici de la Mănăstirea Moisei, împreună cu stareţul Lucian Pop, au fost arestaţi. În locul lor a fost instalat un călugăr ortodox, mănăstirea căpătând statut de parohie. În prezent, mănăstirea este revendicată de Episcopia Greco-Catolică a Maramureşului.

Biserica din centrul comunei este de zid, construită între anii 1840-1848, pe locul celei vechi din lemn din secolul al XIV-lea, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”. În anul 1912, i s-a adăugat tinda cu turnul-clopotniţă sub păstorirea Preotului Alexandru Coman (m. 1922). În anul 1964, a fost zugrăvită în interior şi exterior prin grija Preotului Mihai Oprişan. După venirea preotului Toma Păunescu, în anul 1972, s-a vopsit acoperişul de tablă, s-a completat pictura de pe bolţi, s-a zidit Sfânta Masă, s-a recondiţionat iconostasul şi a fost târnosită de Prea Sfinţia Sa Teofil, Episcopul Clujului, în data de 14 octombrie 1972, la 124 de ani de la zidire. În anul 974, preotul paroh Toma Păunescu a realizat o poartă maramureşeană la intrarea în biserică, sculptată în lemn de stejar masiv, de Gheorghe Popilean şi de dulgherul Vasile Tomoiagă.


[modifică] Învăţământul

Prima şcoală a fost înfiinţată în Moisei pe lângă mănăstirea din localitate, în anul 1694. Învăţământul preşcolar a existat înaintea primului război mondial, educatoare fiind Andoroaie şi Luci Drăgan. La Moisei apare şcoală la 1781, pe baza edictului de toleranţă Norma Regia, dat de Iosif al II-lea. În anul 1856 s-a înfiinţat şcoala confesională greco-catolică pentru fiii de poporeni, iar în 1866 s-a construit şcoala de pe uliţa bisericii. Şcoala de la Mocirău a fost construită înaintea primului război mondial şi a fost incendiată de horthyşti în anul 1944.

Dascălii care i-au învăţat carte pe moiseieni până în 1921 au fost:

  • 1856-1860 - Dan Laurenţiu
  • 1860-1873 - Alexa, zis Bulbuc
  • 1874-1875 - Georgie Vlonga
  • 1875-1876 - Augustin Ivaşcu
  • 1876-1877 - Găvrilă Rakoczi
  • 1877-1880 - Ilie Grad
  • 1880-1921 - Coman Andrei (Andor)

[modifică] Bibliografie

1. Gheorghe Coman, Moisei-străveche vatră românească, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, cu un cuvânt înainte de Mircea Petean, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2004.

2. Gheorghe Coman, Pe urmele eroilor de la Moisei, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2000

3. Preot Toma Păunescu, Viaţa unui misionar în slove şi imagini, Alba Iulia, Reîntregirea , 2001, p. 86-98

[modifică] Obiective turistice

  • Rezervaţia naturală “Izvorul Bătrâna” (0,5 ha).
  • Rezervatia naturala "Muntii Rodnei" cu Varful "Pietrosul" (2303m)
  • Monumentul Eroilor

[modifică] Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă

[modifică] Legături externe

[modifică] Vezi şi

[modifică] Galerie de imagini