Comuna Șieu, Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Șieu
—  comună  —
Biserica de lemn (monument istoric)
Biserica de lemn (monument istoric)
Map
Șieu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°42′43″N 24°11′12″E ({{PAGENAME}}) / 47.7118117°N 24.1867051°E

Țară România
Județ Maramureș


ReședințăȘieu
Sate componenteȘieu

Guvernare
 - PrimarIrina Adriana Gabriela Iusco[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total8,11 km²

Populație (2021)
 - Total2.240 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal437320

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea comunei in județul Maramureș
Localizarea comunei in județul Maramureș
Localizarea comunei in județul Maramureș

Șieu este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Comuna Sieu, glie de seamă a lumii românești

Maramureșul, străveche provincie din nordul țării, este o “glie” de seamă a lumii românești, ce oferă o priveliște istorică de un excepțional interes. În acest cadru istoric și deosebit de pitoresc al Maramureșului este cuprinsă așezarea românească ce poarta numele Șieu, localitate situată în partea estică a județului, în Depresiunea Maramureșului, la 83 km de municipiul Baia Mare. Comuna se întinde pe cursul a două râuri care o străbat: Iza, pe o distanță de 3 km, și răul Șieut, afluent al acestuia, ce udă hotarul satului pe o distanță de 7 km.

Scurt istoric

Primele descoperiri arheologice au fost făcute în anul 1913; atunci s-a descoperit un mare depozit de topoare cu disc, vârfuri de lănci, brățări, seceri precum și numeroase obiecte de aur, fapt ce dovedește că localitatea Șieu a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentară a localității a fost făcută în anul 1326, când Carol Robert de Anjou, purtând război cu Dalmația, dăruiește cneazului Stanislau, pentru fidelitatea sa și pentru serviciile sale, pământurile Rozavlei, Strâmturii, Cuhei, Șieului, Botizei, Petrovei, Leordinei și Poienile de Sub Munte, de-a lungul timpului comuna având parte de mulți stăpâni. Șieul a fost prezent în multe evenimente ale istoriei naționale, deoarece locuitorii lui erau cunoscuți pentru hărnicia, curajul și răbdarea lor. De multe ori erau recrutați cei mai buni oameni pentru serviciile străinilor, la curțile acestora, în lupte, în expediții, în ridicarea cetăților și castelelor.

Lăcașuri de cult

Printre lăcașurile de cult cu care se mândrește în lume comuna Șieu demne de amintit sunt< Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”, biserică greco-catolică, care a fost construită în anul 1760 și figurează pe lista monumentelor istorice având codul MM-II-m-A-04756. Picturile murale originale au fost datate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar ele au fost pictate în mare măsura în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ele au fost aplicate pe bucăți de material textil, care au fost atașate pe pereți. Corpul principal al edificiului are forma dreptunghiulara, iar altarul e poligonal. Acoperișul are streșini duble, cu excepția altarului, unde acoperișul este simplu. În dreptul fațadei vestice se afla un mic portal cu arcuri rotunde. De asemenea, ușa de la intrare are o formă rotundă și este gravată cu raze de soare, o cupă și viță de vie cățărătoare, tocul fiind decorat cu o funie răsucită. În pronaos nu mai sunt picturi pe tavan. Pe peretele sudic sunt înfățișați Patriarhii Abraham, Isaac și Iacob în Rai, ținând în mâini sufletele celor salvați. În centrul bolții din naos se află Sfânta Treime, iar în colțuri sunt Evangheliștii Matei, în nord-est, Ioan, în sud-est, Luca, în sud-vest, și Marcu, în nord-vest. Pe părțile bolții sunt scene din Vechiul Testament și Geneza, pereții fiind închinați Ciclului din Viața și Patimile lui Hristos. Pe registrul I al peretelui sudic sunt reprezentate Cina cea de Taină, Arestarea lui Iisus, Procesul în Fața Înalților Preoți Anna și Caiafa și Procesul în fața lui Pilat. Pe peretele vestic se află Căința lui Iuda, iar pe peretele nordic Răstignirea, Înmormântarea și Învierea.

Biserica ortodoxă de zid „Sfânta Treime” din Șieu, Maramureș

Acestui sfânt așezământ, în viața locuitorilor comunei, i se adaugă biserica nouă ortodoxă, lăcaș de cult care a fost construit în anul 1998, pe culmile dealului din apropiere.

Casa tradițională în Șieu

Arhitectura țărăneasca exprimă modul de viață, comportamentele tehnice, sociale și spirituale ale acestora, aceasta fiind cea mai completă și cea mai expresivă creație a vechilor societăți rurale. Constituindu-se ca semn al prezenței omenești în natură, ca expresie a universului interior al omului, arhitectura caracterizează individualitatea comunității, ilustrându-i simultan comanda socială, posibilitățile materiale și tehnice și, nu în ultimul rând, gradul de sensibilitate artistică. Gospodăria țărăneasca din Maramureșul istoric cuprinde mai multe clădiri și anume: casa principală, care este așezată fie în partea opusă porții de la intrare, fie perpendicular cu ea, dar în așa fel încât fațada principală să fie la sud ori la est. Cea mai mare construcție din curte este grajdul, unde stau caii și vacile. Una sau chiar mai multe clădiri mici se găsesc adeseori lângă gardul casei pentru a adăposti animalele mai mici, precum porcii sau păsările.

“Floare mândră de pe Iza”

Cel mai important eveniment local din comuna Șieu este festivalul concurs “Floare mândră de pe Iza”, ce se desfășoară anual în perioada 21-22 mai, acesta însemnând în primul rând respect pentru tradiție și folclor, contribuind totodată la perpetuarea valorilor moștenite de-a lungul generațiilor. În cadrul evenimentului are loc un concurs de interpretare vocala și instrumentala, la care participa atât copii din Maramureșul Istoric, cât și voci din Baia Mare, dar și din județele Cluj și Satu Mare. Cea mai importantă clipă artistică este interpretarea fără acompaniament a unei doine și a unui cântec de joc din zona folclorică de proveniență a fiecărui concurent. După decernarea premiilor, în centrul comunei are loc o paradă a călăreților, precum și o prezentare a portului popular, dat fiind scopul acestui eveniment, și anume acela de a promova și conserva folclorul, dar și costumele populare autentice.

sursa: Istoria românească Ediția a V-a de Ion Bulei ediție 2012

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Șieu

     Români (96,21%)

     Alte etnii (3,79%)



Componența confesională a comunei Șieu

     Ortodocși (88,75%)

     Adventiști (3,93%)

     Greco-catolici (3,26%)

     Alte religii (0,22%)

     Necunoscută (3,84%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Șieu se ridică la 2.240 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.348 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,21%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,75%), cu minorități de adventiști (3,93%) și greco-catolici (3,26%), iar pentru 3,84% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Șieu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Irina Adriana Gabriela Iusco[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal2  
Partidul Ecologist Român2  
Coaliția pentru Maramureș2  
Uniunea Salvați România2  
Partidul Mișcarea Populară1  
Partidul PRO România1  
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1  

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .