Borșa

Pentru alte sensuri, vezi Borșa (dezambiguizare).

Borșa
—  Oraș  —
Stemă
Borșa Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 47°39′19″N 24°39′47″E
Țară	România
Județ	Maramureș
Atestare documentară	1365
Localități componente	Băile Borșa
Guvernare
- Primar	Cornel Remus Ștețco (PNL, ales 2004)
Altitudine	660-950 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	26.984 locuitori
Teitoriul administrativ al orașului

Borșa (în maghiarăBorsa, în germanăBorscha) este un oraș din județul Maramureș, Transilvania, România. Are o populație de 26.984 locuitori.

Geografie

Localizare

Borşa în Harta Iosefină a Comitatului Maramureșului, 1782-85

Borșa se află la 47°39′ latitudine nordică și 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localității fiind la Valea Hotarului 617 m, in centrul orașului 673 m., iar în complexul turistic, la Gura Fântânii 823 m.

Într-o descriere a localității din anul 1941 se amintește că această comună răsfirată și risipită are o lungime de 59 km și o lățime de 35 km.
Localitatea Borșa se întinde, azi, pe o suprafață de 47482 ha, având o populație de 29000 locuitori. Întinderea localității de-a lungul șoselei care o străbate de la Valea Hotarului , pe lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi așezări din țară.

Harta Orasului

Harta digitala a orasului Borsa

Relief

Relieful zonei Borșa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi și diferențe mari de nivel. Înălțimile care se întâlnesc în zonă țin de trei formațiuni muntoase: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Țibău. Acești munți înconjoară o depresiune și sunt așezați ca adevărate ziduri naturale de cetate; aici se poate aminti o ramură industrială importantă a regiunii: mineritul din zona Baia Borșa.
Munții Rodnei se intind pe o distanță de 40 km de la est la vest și au două vârfuri principale: Puzdrele (2188m) si Pietrosu (2303m fiind cel mai inalt din Carpații Orientali).
Cel mai inalt vârf din Munții Maramureșului, este vârful Toroiaga (1929,9 m) la poalele căruia este situat cartierul Băile Borșa (aparținând orașului).
La sud, hotarul orașului Borșa este mărginit de culmile Munților Rodnei, cu vf. Pietrosul, vf.Negoiescul Mare si vf. Repezii. Vf. Pietrosul (2303 m) desparte Borșa de județul Bistrița Năsăud.In partea de răsărit se află Carpații Răsăriteni, prin râul Tibou, Borșa are hotar cu Bucovina, mai precis cu județul Suceava.
In partea nordică, dincolo de vf. Toroiaga, Borșa are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vișeu de Sus despărțiț de acesta prin Valea Vaserului - Valea Răului , iar de comuna Moisei o desparte Izvorul lui Dragoș.

Căi de acces

Arterele rutiere –

• DN18 (Baia Mare – Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Moisei – Borșa – Prislop, Maramureș – Șesuri) care face legatura peste Pasul Prislop cu:
• DN17 – Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistrița;
• DN17C care face legatura cu Bistrița, Năsăud și Dej;

- asigură accesul în zona.

În interiorul zonei, există o serie de obiective interesante, care prin folosirea drumurilor forestiere existente sunt accesibile turiștilor. Regiunea Borșei este accesibilă si printr-o o cale ferată linia : Salva – Vișeul de Sus – Sighetu Marmației cu legatură la Borșa. Din păcate de câtiva ani, C.F.R.-ul a sistat transportul de călători pe ruta Vișeu - Borșa, aceasta fiind preluată de transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi, doar pâna în orașul Vișeu de Sus, sau cu autoturismele personale, din lipsă de călători.

Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatările forestiere în zona Vaser – Novat, a devenit și o cale de acces pentru turiști, garniturile de tren fiind prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise).

Istorie

Borşa în anii 40'

Prima atestare documentară a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și Ștefan), această danie fiind întărită în 1373 și 1384- cf. Radu Popa, Biserica de piatră din Cuhea și unele probleme privind istoria Maramureșului în secolul XIV, în SCIV, tom XVII, nr.3/1966, p. 513 . Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduși Nicolae și Luca, fiii lui Ștefan, și Nan, fiul lui Hotiko din Vișeu - cf. I. Mihaly, Diplome maramureșene, Sighet, 1900,p. 350-353. Un eveniment important din istoria localității este victoria obținută de borșeni, sub conducerea protopopului Șandor Lupu, asupra tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureș, în 1717, la locul numit, astăzi, Preluca Tătarilor. Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune și refăcută în anul 1800. Aproape la un secol distanță (1895) a fost construită una nouă, din piatră, existentă și azi. În 1774 Borșa era comună și parohie. Un fapt mai puțin cunoscut este și evenimentul din martie 1945 când borșenii, sub comanda primarului de atunci, au salvat Maramureșul de sovieticii care urmau să instaureze o conducere maghiară în zonă: http://www.eternulmaramures.ro/2010/01/09/cum-a-luptat-primarul-strifunda-din-borsa-ca-maramuresul-istoric-sa-nu-fie-ocupat-de-sovietici-%e2%80%93-5-martie-1945/#comments

Demografie

Evoluția populației la recensăminte:

Economie

Borșa este cunoscuta pentru economia subterana, si pentru o rata a criminalitatii crescute. In mod special datorita muncitorilor cu un nivel scazut de educatie, si a saraciei continue. Gradul de coruptie in cadrul administratiei locale, si a politiei, fiind ridicat.

Turism

Turismul în zonă este dezvoltat, cu precădere iarna, datorită condițiilor existente pentru practicarea sporturilor de iarnă. În Complexul turistic au aparut un număr însemnat de locuri de cazare, în mod deosebit private. Pentru cei interesați de ski, acesta poate fi practicat pe două pârtii pentru avansați (Telescaun și Pătrat) și una pentru începători, numită "Pârtia proștilor". În perioada de vară, foarte scurtă, de altfel, se recomandă drumețiile. Punctele de interes: Cascada cailor, cariera de piatră, în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologică și Puzdrele. În Moisei poate fi vizitat Monumentul eroilor căzuți în al doilea război mondial. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau Fântâna Stanchii. Se poate ajunge relativ ușor la Sighetul Marmației, Valea Izei cu toate bisericuțele și porțile sale din lemn prin care este celebru Maramureșul, sau la Săpânța.

Rezervații naturale din regiunea Borșa

Borşa

• Printre acțiunile de protejare a mediului inconjurător in zona Borșa, remarcăm delimitarea și stabilirea unui regim de protecție pentru această regiune datorită unicității, autenticității și specificul valorilor naturale aflate aici.
• În Zona Borșa au fost delimitate șase perimetre care se bucură de statutul de rezervații naturale.

Rezervația Pietrosu Rodnei

Rezervația naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în imediata vecinătate a orașului Borșa; este cea mai mare rezervație naturală complexă (geomorfologică, floristică și faunistică) din nordul țării. Din 1979 ea a fost inclusă in rețeaua mondială de rezervații ale biosferei.

Pietrosu Mare văzut din Borșa

In perimetrul de protecție a fost inclus golul de munte cu vegetație alpină și subalpină, precum și bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2303 m) și vârful Piatra Albă (2061 m) – adăpostește pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpații Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adapostește Căldarea Buhăescu – Rebra, in care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. In rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea de deal până la cea alpină, incluzând un număr de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi intâlnite numeroase specii de mamifere si păsări periclitate de dispariție.

Rezervația Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsînii

Rezervația Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii a fost inființată pentru ocrotirea cocoșului de mesteacăn și a mediului său favorit – jnepenișul.

Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute in România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Aceasta rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocoșul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populație din țară.

Rezervatia Salhoi – Zambroslaviile

Rezervația Salhoi – Zambroslăviile din Munții Maramureșului are statutul de rezervație, geologică și botanică, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existența condițiilor de mlastină eutrofă. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru.

Rezervația mixtă Peștera și Izvorul Albastru al Izei

Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul.

Peștera de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologică.

Rezervația Piatra Rea

Cascada cailor din (Cea mai înaltă cascadă din România) Rezervația naturală Piatra Rea

Rezervația naturală Piatra Rea este situată la nord de creasta principală a Munților Rodnei protejează – intr-un perimetru de cca. 70 ha – formațiuni geologice spectaculoase, o floră rară și un peisaj alpin deosebit.

De asemenea, sunt puse sub protecția legii o serie de specii de plante și animale declarate monumente ale naturii.

Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra și Taxus baccata.

Din fauna ocrotită fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina.

Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) – specie endemică bazinului dunărean, relict al apelor glaciare – sunt puse sub protecție cursurile de apă în care ea este cantonată (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluența cu Vișeul).

Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a Teritoriului Național au selectat intregul masiv al Munților Rodnei in cazul zonelor cu valoare deosebită,

Patrimoniu natural

Lista de valori din patrimoniul natural de interes național din zona Borșa cuprinde rezervații ale biosferei și parcuri naționale cu valoare exceptională:

• Parcul Național Munții Rodnei

Rezervații și monumente ale naturii

• Rezervația Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii
• Izvorul Albastru al Izei
• Zone cu complexitate mare și resurse naturale (păduri, ape minerale, resurse balneoclimatice, agro-pedologice și mineral

Criminalitate

În anul 2008, orașul era considerat unul dintre cele mai periculoase din nordul țării. În 2008, membrii unei grupări mafiote au fost lăsați în libertate de magistrați, deși într-un conflict pe care l-au provocat i-au amenințat cu arma pe polițiștii de la Serviciul de Intervenție Rapidă și le-au lovit mașina cu un camion Tatra. Cinci polițiști au fost răniți și, totuși, în opinia magistraților, membrii grupării nu reprezentau un pericol social. La începutul anului 2007 un polițist a fost strivit cu mașina de un interlop. Polițistul a rămas infirm, iar agresorul a fost pus în libertate.

Legături externe

• Borsa vazuta de pe munte
• Primăria Orașului Borșa
• [Peisaj Borșa]