Ștevie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ștevie
Rumex X patientia Sturm55.jpg
Patience Dock
Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperms
(neclasificat): Eudicots
(neclasificat): Core eudicots
Ordin: Caryophyllales
Familie: Polygonaceae
Gen: Rumex
Specie: R. patientia
Nume binomial
Rumex patientia
L.

Sources: ING,[1] UniProt,[2] ITIS,[3] IPNI[4]

Ștevie (Rumex patientia) este o plantă din genul Rumex, familia Polygonaceae. Alte denumiri populare ale șteviei sunt: dragomir, măcrișul-cucului, etc., este originară din America de Sud, unde se și cultivă în scopuri culinare, este o plantă perenă, foarte răspândită în țara noastă, crește spontan primăvara, pe pășunile din zonele de deal și de munte, în jurul stânelor, în grădinile necultivate etc.

Morfologia[modificare | modificare sursă]

Rădăcina șteviei este groasă, târâtoare, cu multe terminații, în tradiția populară era folosită la vopsit în diferite culori - verde, galben, albastru -.

Tulpina este dreaptă, puternică, înaltă până la doi metri, în partea superioară, tulpina de ștevie este ramificată, purtând pe ea frunze mari, cu pețiolul consistent.

Florile sunt verzui, fiind grupate purtând pe ele un cerc roșu-palid sau roșu-vișiniu.

Principii active[modificare | modificare sursă]

Ștevia conține în cantitate mare vitamina C, A, E și K, dar și săruri minerale - potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc -, proteine, fibre ,oxalați, acid tartric, în scopuri medicinale se recoltează semințele și toamna rădăcinile.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Din frunzele proaspete se poate prepara ciorbă de ştevie

Rădăcina plantei era folosită în tradiția populară la vopsitul în diferite culori (galben, verde, albastru). Tot rădăcina era folosită pentru ungerea pielii. Rizomii conțin tanin, crizofaneină, gluco-emodină, reocrizină și gluco-reină. Ștevia se poate folosi la mai multe afecțiuni: constipație, atonie digestivă, hepatită, răni.

Frunzele de ștevie sunt cunoscute și foarte apreciate în bucătăria tradițională - se consumă crude în salate, dar și gătite în ciorbe, mâncăruri scăzute cu carne, sarmalele se împăturesc în frunze de ștevie, care dau preparatului un gust deosebit, însă calitățile ei medicinale sunt mai puțin cunoscute.

Consumul de ștevie stimulează energia mentală și fizică, fiind totodată o barieră împotriva bacteriilor care provoacă cariile dentare, aceste calități sunt susținute de cercetări și studii științifice, dar ștevia rămâne cunoscuta și apreciată pentru faptul ca este o minunată plantă de consum după perioada de iarna, cu efecte importante în cura de detoxifiere de primăvara și revigorarea organismului.

Ștevia este o plantă mai dulce decât zaharul - este clasificată ca fiind un supraaliment, care are capacitatea de a regla glicemia, de a reduce pofta de dulciuri și senzația de foame, ea nu conține calorii, fiind benefică pentru persoanele care suferă de diabet sau hipoglicemie, sau pentru cei care luptă cu kilogramele în plus.

Ștevia are foarte multe beneficii pentru sănătate:[modificare | modificare sursă]

Previne și combate astenia de primăvara, este detoxifiantă, reglează nivelul zaharului din sânge, reduce tensiunea arterială, combate obezitatea, este diuretică, stimulează și fortifică sistemului imunitar, grație conținutului bogat de minerale și vitamine, combate constipația, ajută la combaterea tusei, pneumoniei, tuberculozei, datorită proprietăților antibacteriene, previne și tratează - acneea, ridurile, eczemele, dermatita.

Contraindicații[modificare | modificare sursă]

Datorită conținutului de antrachinonici, substanțe care ajung în sânge și în lapte, și care pot cauza diaree bebelușului, ștevia nu este recomandată mamelor care alăptează.

Ștevia și rădăcina de ștevie sunt contraindicate celor suferinzi de afecțiuni pulmonare și ale căilor respiratorii, celor cu stomac sensibil, reumaticilor și bolnavilor cu suferințe articulare, celor cu pietre la ficat sau la rinichi.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rumex”. Index Nominum Genericorum. International Association for Plant Taxonomy. 20 februarie 2006. http://botany.si.edu/ing/INGsearch.cfm?searchword=Rumex. Accesat la 1 iulie 2008. 
  2. ^ Format:UniProt Taxonomy
  3. ^ Rumex patientia (TSN 20970). Integrated Taxonomic Information System.
  4. ^ en Lista plantelor atribuite lui Ștevie la IPNI

Legături externe[modificare | modificare sursă]