Aeroportul Bruxelles

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Page d'aide sur l'homonymie A nu se confunda cu Aeroportul Bruxelles-Sud din Charleroi.
Brussels Airport

nl Brussel-Nationaal Luchthaven
fr Aéroport de Bruxelles-National
BrusselsAirport.svg
Brussels - National (Zaventem) - Melsbroek (BRU - EBBR - EBMB) AN1788412.jpg
Cod IATA BRU
Cod ICAO EBBR - EBMB
Coordonate Coordonate: 50°54′05″N 004°29′04″E / 50.90139°N 4.48444°E / 50.90139; 4.4844450°54′05″N 004°29′04″E / 50.90139°N 4.48444°E / 50.90139; 4.48444
Date de bază
Proprietar
Operator Brussels Airport Company NV/SA (ex-BIAC);
Componenta aeriană;
Suprafață
Altitudine 56 m.d.m.
Terminale Vechiul terminal;
Terminalul Connector;
Linii aeriene și operatori 78[1]
Destinații 238[1]
Pasageri 21,8 mil. (în 2016)[1][2][3]
Mărfuri 495.000 t[1]
Trafic de avioane 163.921 decolări
163.474 aterizări
(date valabile în 2015)[4]
Capacitate
(Pasageri pe an)
35 mil.
Angajați 60.000 (angajați direct și indirect)[1]
Legături de transport
Distanță până în centrul orașului 12 km[5]
Legături feroviare Gara Brussels Airport
(trenuri IC[6])
Stradă A201 f.n., Zaventem, Belgia
Sistem de piste
Pista 1
Orientarea pistei 07L/25R (doar decolări)
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)
3.638 x 45[7] m
Suprafața pistei Asfalt
Pista 2
Orientarea pistei 07R/25L (doar decolări)
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)
3.211 x 45[7][8] m
Suprafața pistei Asfalt
Pista 3
Orientarea pistei 01/19 (doar aterizări)
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)
2.987 x 50[7] m
Suprafața pistei Asfalt

           

Aeroportul Bruxelles, denumit oficial Brussels Airport (IATA: BRUICAO: EBBR) (anterior numit în neerlandeză Brussel-Nationaal și în franceză Bruxelles-National), denumire colocvială Aeroportul Zaventem, este un aeroport internațional aflat la 12 km nord-est de Bruxelles[9], capitala Belgiei. În 2016, circa 21,7 milioane de pasageri au trecut prin Brussels Airport, poziționându-l ca al 26-lea cel mai aglomerat aeroport european.[3] Brussels Airport este situat parțial în comuna Zaventem, parțial în zona Diegem din comuna Machelen și parțial în Steenokkerzeel,[10][11] localități din Regiunea flamandă a Belgiei. Aeroportul este gazda a circa 260 de companii, care angajează în mod direct 20.000 de persoane, și servește ca bază logistică pentru Brussels Airlines, TUIfly Belgium și Thomas Cook Airlines Belgium. În total, circa 60.000 de persoane sunt angajate în mod direct sau indirect în zona Brussels Airport.[1]

Compania care operează aeroportul se numește Brussels Airport Company N.V./S.A.; înainte de 19 octombrie 2006, numele acesteia era BIAC (Brussels International Airport Company), fiind creată printr-o lege care stabilea fuziunea dintre BATC și departamentele pentru operațiuni terestre ale RLW/RVA. Din 2011, aeroportul este deținut în proporție de 39% de Fondul de Pensii al Profesorilor din Ontario, organizație cu sediul în Toronto, de fondul Macquarie Group (36%) și de Statul belgian (25%).[12]

Pe 22 martie 2016, sala de plecări a aeroportului a fost puternic avariată de explozia a două bombe. Aeroportul a fost închis până pe 3 aprilie 2016, când a fost redeschis cu ajutorul unor structuri de primire temporare care asigurau operarea lui la mai puțin de 20% din capacitatea anterioară.[13] Treptat, aeroportul a redevenit complet operațional, atingând un record de 90.000 de pasageri pe 29 iulie 2016.[14]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Originile aeroportului din Zaventem datează din 1940, când forțele de ocupație germane au confiscat 600 ha de terenuri agricole destinate ca eventual aerodrom de rezervă („Steenokkerzeel”).[15] Acolo, Luftwaffe a instalat baza aeriană Fliegerhorst Melsbroek[15] și a construit 3 piste în formă de triunghi: pista 02/20, pista 07L/25R (ambele în uz și astăzi) și pista 12/30. Clădirile aeroportului au fost construite în municipalitatea Melsbroek din apropiere și nu în Zaventem, de aceea aerodromul a fost denumit de localnici Melsbroek. Conform unei legende urbane, germanii ar fi ales poziția aeroportului după ce au întrebat localnicii, iar aceștia le-au indicat un loc în care se producea adesea ceață.

După eliberarea de la 3 septembrie 1944, infrastructura germană de la Melsbroek a căzut în mâinile britanicilor. Când vechiul aeroport civil din Haren a devenit prea mic, autoritățile belgiene au decis să folosească aerodromul de la Melsbroek pentru dezvoltarea unui nou aeroport național.[15] În 1948 a fost gata noul terminal construit pentru a înlocui clădirea de lemn. În același an, pistele 02/20 și 07L/25R au fost prelungite până la 1.200 m, respectiv 2.450 m, în timp ce pista 12/30 a rămas la 1.300 m. Aerodromul civil de la Melsbroek a fost inaugurat oficial de Prințul regent Carol, Conte de Flandra, pe 20 iulie 1948. Între 1948 și 1956 au fost construite mai multe clădiri și anexe, majoritatea pe teritoriul municipalității Melsbroek.

În 1955 a fost realizată o cale ferată din centrul orașului Bruxelles și până la aeroport. Linia a fost inaugurată oficial de Regele Baudouin, pe 15 mai 1955.[15]

În 1956 a a fost construită o nouă pistă de 2.300 m, 07R/25L, poziționată aproape paralel cu 07L/25R. Ea se află și astăzi în folosință și a fost ulterior extinsă la 3.200 m. În aprilie 1956, guvernul belgian a decis construirea unui nou aeroport,[16] folosind aceleași piste, dar cu clădirile ridicate la celălalt capăt, în municipalitatea Zaventem. În aprilie 1957 au început lucrările la noul terminal, pregătind aeroportul pentru Expoziția Universală din 1958. Pista înierbată 12/30 a fost desființată pentru a face loc noului terminal de pasageri. Noul aeroport a fost inaugurat pe 5 iulie 1958, la timp pentru Expo 1958. Clădirile din partea din Melsbroek sunt încă folosite de Forțele Aeriene Belgiene (Escadrila 15 Transport Aerian), iar locul este cunoscut încă drept aerodromul Melsbroek. Atât aeroportul civil Brussels Airport cât și Baza Aeriană Melsbroek folosesc în comun aceleași piste.[17]

După 1960[modificare | modificare sursă]

Boeing 707-300 al Sabena pe Aeroportul Bruxelles în 1966

În timpul exploziei aviației comerciale din anii 1960 și 1970 au fost construite mai multe hangare. Un nou terminal de containere a fost realizat în 1976. În 1994, un terminal de pasageri a fost ridicat adiacent clădirii din 1958. Două vechi dane de pasageri au fost demolate și înlocuite de unele moderne. În 2002, în mijlocul scandalului din jurul falimentul companiei naționale Sabena, a fost inaugurată o nouă dană.

În 2005, aeroportul a primit premiul „Best Airport in Europe” de la Consiliul Aeroportuar Internațional/Asociația Internațională de Transport Aerian (ACI/IATA), pe baza unui sondaj la nivel mondial realizat pe un eșantion de 100.000 de pasageri. Brussels Airport a continuat să apară anual pe lista aeroporturilor de top. Pe 12 decembrie 2005 a fost deschisă o legătură feroviară directă cu Leuven și Liège, după realizarea racordului Nossegem.

În 2007, aeroportul a deservit 17,8 milioane de pasageri, o creștere cu 7% față de 2006. Volumul de marfă manipulat în același an a urcat la 780.000 de tone, o creștere cu 8,9% față de 2006. În 2008, aeroportul a deservit 18,5 milioane de pasageri, adică o creștere cu 3.7% față de anul anterior.[18]

În martie 2009, vechile tablouri mecanice de afișare a zborurilor au fost înlocuite cu unele electronice.[19] În septembrie 2009, CEO Wilfried Van Assche a demisionat. Unul din motivele neoficiale a fost întârzierea construcției terminalului low-cost și un posibil proces intentat de 52 de linii aeriene active în Brussels Airport, pe motivul de taxare discriminatorie. Van Assche fusese cel care inițiase extinderea rețelei Long-Haul (Jet Airways, Hainan Airlines, Etihad Airways și US Airways) la Brussels Airport. În februarie 2010, Arnaud Feist a fost numit noul CEO. Președintele Comitetului de Acționari este Marc Descheemaecker.

Falimentul Sabena, pronunțat oficial pe 7 noiembrie 2011, a însemnat o scădere abruptă a traficului de pasageri și o lovitură din care aeroportul și-a revenit cu greutate.[20][21]

Viitorul aeroportului este amenințat în ultimii ani și de divergențele dintre guvernele regiunilor Flamandă și Bruxelles referitoare la rutele aeriene nocturne și zgomotul produs de avioane în aceste perioade.[22] Conform unui studiu neoficial, în materie de niveluri ale zgomotului creat și al numărului de persoane afectate de operațiunile de decolare și aterizare Brussels Airport este cel mai mare poluator fonic din cele 30 de aeroporturi europene investigate.[23]

Pentru a-și proteja locuitorii, Regiunea Bruxelles a introdus, de la 1 ianuarie 2017, norme de zgomot stricte pentru avioanele care o survolează, provocând îngrijorare printre firmele și angajații Brussels Airport, din cauza temerii că unele companii și-ar putea muta operațiunile pe alte aeroporturi.[24][25][26] Cu toate că nivelul zgomotului este permanent supravegheat[27][28][29] și multe zboruri de noapte au fost desființate, unele societăți, printre care și Ryanair, și-au transferat deja o parte din cursele de la Zaventem la Charleroi sau în alte orașe.

Atentatele din 2016[modificare | modificare sursă]

Pe 22 martie 2016, două explozii au avut loc în Aeroportul Bruxelles, la ora locală 07:58. Una a fost localizată lângă birourile de check-in ale American Airlines și Brussels Airlines, iar cealaltă lângă o cafenea Starbucks. O a treia bombă a fost găsită în aeroport și ulterior detonată controlat. În consecință, aeroportul a fost închis după atac până pe 3 aprilie, când a fost redeschis cu ajutorul unor structuri de primire temporare care asigurau operarea lui la mai puțin de 20% din capacitatea anterioară.[13] Zborurile către Brussels Airport au fost ori anulate, ori redirecționate către cele mai apropiate aeroporturi, spre exemplu Aeroportul Bruxelles-Sud din Charleroi, Aeroportul Internațional Oostende-Bruges și Aeroportul Amsterdam Schiphol. La ora 09:11 CET, o altă explozie a avut loc la stația de metrou Maelbeek/Maalbeek. Organizația teroristă Statul Islamic a revendicat responsabilitatea atacurilor, considerându-le o pedeapsă pentru implicarea Belgiei în campania militară împotriva sa.[30]

Linii aeriene și destinații[modificare | modificare sursă]

Pasageri[modificare | modificare sursă]

Următoarele linii aeriene operează zboruri regulate și charter spre și dinspre Bruxelles:[31]

Companii aeriene Destinații
Adria Airways Ljubljana
Aegean Airlines Atena
Sezonier: Corfu, Heraklion, Rhodos, Salonic
Aer Lingus Dublin
Aeroflot Moscova–Șeremetievo
Air Algérie Alger, Oran
Air Arabia Maroc Fez,[32] Casablanca, Nador, Tanger
airBaltic Riga
Air Canada Montréal–Trudeau
Air Europa Madrid
Air France
operate de HOP!
Lyon
Air Malta Malta
Air Moldova Chișinău
Air Serbia Belgrad
Air Transat Sezonier: Montréal–Trudeau
Alitalia Milano–Linate, Roma–Fiumicino
Alitalia
operate de Alitalia CityLiner
Milano–Linate
All Nippon Airways Tokyo–Narita
Austrian Airlines Viena
Blue Air Bacău, București, Iași
Sezonier: Constanța
BMI Regional East Midlands, Newcastle upon Tyne
British Airways Londra–Heathrow
Brussels Airlines Abidjan, Accra, Agadir, Alicante, Atena, Banjul, Barcelona, Basel/Mulhouse, Berlin-Tegel, Bilbao, Birmingham, Bologna, Budapesta, Bujumbura, Conakry, Copenhaga, Cotonou, Cracovia, Dakar, Douala, Edinburgh, Entebbe, Faro, Freetown, Geneva, Göteborg, Gran Canaria, Hamburg, Kigali, Kinshasa-N'djili, Lisabona, Lomé, Londra–Heathrow, Luanda, Lyon, Madrid, Málaga, Manchester, Marrakech, Marsilia, Milano–Linate, Milano–Malpensa, Monrovia, Moscova–Domodedovo, Mumbai, Napoli, New York–JFK, Nisa, Oslo–Gardermoen, Ouagadougou, Paris–Charles de Gaulle, Praga, Roma–Fiumicino, Stockholm-Bromma, Strasbourg, Tel Aviv–Ben Gurion, Tenerife–Sud, Toronto–Pearson, Toulouse, Torino, Varșovia–Chopin, Veneția, Viena, Vilnius, Yaoundé, Erevan, Zagreb
Sezonier: Ajaccio, Bastia, Bordeaux, Calvi, Catania, Comiso, Dubrovnik, Figari, Florența, Funchal, Heraklion, Ibiza, Jerez de la Frontera, Lourdes, Olbia, Palermo, Palma de Mallorca, Porto, Rodos, Sevilla, Sankt Petersburg, Salonic, Washington–Dulles
Brussels Airlines
operate de ASL Airlines France
Paris–Charles de Gaulle
Brussels Airlines
operated by BMI Regional
Bremen, Bristol, Hanovra, Nürnberg, Strasbourg, Torino (până pe 10 martie 2018)
Brussels Airlines
operated by CityJet
Basel/Mulhouse, Billund (începând din 1 noiembrie 2017), Berlin-Tegel, Birmingham, Bologna, Bordeaux, Copenhaga, Edinburgh, Geneva, Göteborg, Hamburg, Hanovra (începând din 1 noiembrie 2017), Cracovia, Milano–Linate, Milano–Malpensa, Nantes (începând din 1 noiembrie 2017), Nisa, Praga, Torino (începând din 11 martie 2018)[33] Veneția, Viena, Varșovia–Chopin
Brussels Airlines
operate de Flybe
Billund, Birmingham, Hanovra, Nantes (până pe 31 octombrie 2017)
Bulgaria Air Sofia
Cobalt Air Larnaca
Corendon Airlines Antalya, Bodrum, Burgas[34] Dalaman, Faro[35]
Corendon Dutch Airlines Sezonier: Heraklion
Croatia Airlines Zagreb
Czech Airlines Praga
Delta Air Lines Atlanta, New York–JFK
easyJet Bordeaux,[36] Napoli (până pe 27 octombrie 2017), Nisa
easyJet Switzerland Basel/Mulhouse, Geneva
EgyptAir Cairo
El Al Tel Aviv–Ben Gurion
Emirates Dubai–International
Ethiopian Airlines Addis Abeba[1]
Etihad Airways Abu Dhabi
Eurowings
operated by Air Berlin
Stuttgart
Eurowings
operate de Eurowings Europe
Salzburg
Eurowings
operate de Germanwings
Stuttgart
Finnair Helsinki
Finnair
operated by Nordic Regional Airlines
Helsinki
Freebird Airlines Charter sezonier: Antalya, Bodrum
Hainan Airlines Beijing–Capitală, Shanghai–Pudong (reluate pe 25 octombrie 2017)[37]
Iberia Madrid
Icelandair Reykjavík–Keflavík
KLM Amsterdam
KLM
operate de KLM Cityhopper
Amsterdam
LOT Varșovia–Chopin
Lufthansa Frankfurt, München
Lufthansa Regional
operated by Lufthansa CityLine
Frankfurt, München
Middle East Airlines Beirut
Nordica
operate de LOT
Tallinn
Nouvelair Charter sezonier: Djerba, Monastir
Onur Air Antalya
Pegasus Airlines Sezonier: Antalya
Qatar Airways Doha
Qeshm Air Teheran–Imam Khomeini[38]
Royal Wings Charter sezonier: Aqaba
Royal Air Maroc Casablanca, Nador, Rabat, Tanger
Sezonier: Al Hoceima, Oujda
RwandAir Kigali[2][39]
Ryanair Alicante, Barcelona, Berlin-Schönefeld, Dublin, Larnaca, Lisabona, Madrid, Málaga, Malta, Milano–Malpensa, Porto, Roma–Fiumicino, Treviso, Valencia
Sezonier: Grenoble, Hamburg, Ibiza, Palma de Mallorca
Scandinavian Airlines Copenhaga, Oslo–Gardermoen, Stockholm–Arlanda
Sezonier: Göteborg
SunExpress Sezonier: Ankara,[40] Izmir
Swiss International Air Lines Zürich
Swiss International Air Lines
operate de Swiss Global Air Lines
Zürich
Tailwind Airlines Charter: Antalya, Eskișehir
TAP Portugal Lisabona
TAROM București
Thai Airways Bangkok–Suvarnabhumi
Thomas Cook Airlines Belgium Agadir (până pe 26 octombrie 2017), Almería, Boa Vista, Fuerteventura, Funchal, Gran Canaria, Hurghada, Lanzarote, Marrakesh, Palma de Mallorca, Sal, Sharm el-Sheikh, Tenerife–Sud (toate până pe 31 octombrie 2017)[41]
Sezonier: Burgas, Chania, Corfu, Djerba, Dubrovnik, Girona, Heraklion, Ibiza, Kos, La Palma, Málaga, Marsa Alam, Menorca, Mykonos, Ohrid, Paphos, Reus, Rodos, Santorini, Split, Tivat, Varna, Zakynthos (toate până pe 31 octombrie 2017)[41]
TUI fly Belgium Agadir, Alicante, Almería, Antalya, Banjul, Boa Vista, Cancún, Fuerteventura, Funchal, Gran Canaria, Hurghada, La Palma, Lanzarote, Málaga, Marrakesh, Marsa Alam, Miami, Montego Bay, Priștina, Punta Cana, Rabat, Sal, Santo Domingo, Sharm el-Sheikh, St. Maarten (începând din 30 octombrie 2017),[42] Tenerife–Sud, Tirana, Varadero
Sezonier: Ajaccio, Atena, Bastia, Bodrum, Brač,[43] Brindisi, Burgas, Catania, Chania, Corfu, Dalaman, Dubrovnik, Faro, Girona, Heraklion, Ibiza, Izmir, Jerez de la Frontera, Kittilä, Kos, Lamezia Terme, Lourdes, Menorca, Mykonos, Napoli, Olbia, Orlando/Sanford, Palermo, Palma de Mallorca, Paphos, Patras, Ponta Delgada, Reus, Rodos, Salonic, Samos, Santorini, Tivat, Varna, Volos, Zakynthos, Zanzibar
Tunisair Djerba, Enfidha, Monastir, Tunis
Turkish Airlines Istanbul–Atatürk, Istanbul–Sabiha Gökçen
Ukraine International Airlines Kiev–Boryspil
United Airlines Chicago–O'Hare, Newark, Washington–Dulles
Vueling Alicante, Barcelona, Málaga, Valencia
Sezonier: Ibiza, Palma de Mallorca, Santiago de Compostela
WOW air Reykjavík–Keflavík

^1 Zborurile Ethiopian Airlines de la Bruxelles către Addis Abeba fac o escală în Paris. Totuși, compania nu deține drepturi de trafic pentru transportul pasagerilor doar între Bruxelles și Paris.
^2 Zborurile RwandAir de la Bruxelles către Kigali fac o escală în Londra. Totuși, compania nu deține drepturi de trafic pentru transportul pasagerilor doar între Bruxelles și Londra.

Marfă[modificare | modificare sursă]

Companii aeriene Destinații
Air Algérie Cargo Alger, Casablanca
Asiana Cargo Anchorage, Halifax, Londra–Stansted, New York–JFK, Seul–Incheon
ASL Airlines Belgium Helsinki
DHL Aviation
operate de AeroLogic
Bahrein, Leipzig/Halle
DHL Aviation
operate de DHL Air UK
Cincinnati, Lagos, Leipzig/Halle
DHL Aviation
operate de European Air Transport Leipzig
Bergamo, Budapesta, Copenhaga, East Midlands, Leipzig/Halle, Lisabona, Londra–Heathrow, Vitoria
DHL Aviation
operate de Kalitta Air
Bahrein, Cincinnati, Leipzig/Halle
DHL Aviation
operate de Swiftair
Barcelona, Bratislava, Madrid
Emirates SkyCargo Chicago–O'Hare, Dubai–Al Maktoum
Ethiopian Airlines Cargo Addis Abeba, Dubai–Al Maktoum, Guangzhou, Hong Kong, New York–JFK, Shanghai[44]
Etihad Cargo Abu Dhabi
Finnair Cargo
operate de European Air Transport Leipzig
Helsinki
Qatar Airways Cargo Doha, Entebbe, Nairobi, Oslo–Gardermoen, Stavanger
Royal Air Maroc Casablanca
Saudia Cargo Dammam, Jedda, Milano–Malpensa, Riad, Viena
Singapore Airlines Cargo Bangalore, Chennai, Chicago–O'Hare, Copenhaga, Dallas/Fort Worth, Los Angeles, Mumbai, Sharjah, Singapore

Statistici[modificare | modificare sursă]

Trafic[modificare | modificare sursă]

Trafic pe ani calendaristici[45][46]
An Volum pasageri Modificare față de anul precedent Zboruri Modificare față de anul precedent Marfă (tone) Modificare față de anul precedent
2016 21.818.418 07,00% 223.688 06,50% 494.637 01,10%
2015 23.460.018 06,96% 239.349 03,38% 489.303 07,79%
2014 21.933.190 014,60% 231.528 06,90% 453.954 05,60%
2013 19.133.222 00,90% 216.678 03,00% 429.938 06,40%
2012 18.971.332 01,00% 223.431 04,40% 459.265 03,30%
2011 18.786.034 09,30% 233.758 03,60% 475.124 00,20%
2010 17.180.606 01,10% 225.682 02,60% 476.135 06,00%
2009 16.999.154 08,20% 231.668 010,50% 449.132 032,1%
2008 18.515.730 03,40% 258.795 02,10% 661.143 015,60%
2007 17.900.000 07,10% 264.366 03,80% 783.727 08,90%
2006 16.707.892 03,30% 254.772 00,60% 719.561 02,40%
2005 16.179.733 03,50% 253.255 00,30% 702.819 05,80%
2004 15.632.773 02,90% 254.070 00,70% 664.375 09,40%
2003 15.194.097 05,40% 252.249 01,80% 607.136 013,1%
2002 14.410.555 026,8% 256.889 015,9% 536.826 08,00%
2001 19.684.867 09,00% 305.532 06,30% 583.729 015,1%
2000 21.637.003 07,90% 352.972 04,20% 687.385 01,90%
1999 20.048.532 015,7% 312.892 04,30% 674.837
1998 18.400.000 015,7% 300.000 08,30%
1997 15.900.000 018,7% 277.000 04,90%
1996 13.400.000 07,20% 264.000
1995 12.500.000 011,6%
1994 11.200.000
1993 10.000.000+
1950 240.000+
  • Contracțiile din 2001 și 2002 se datorează efectelor combinate ale atentatelor de la 11 septembrie și falimentului companiei naționale de la acea vreme, Sabena.
  • Scăderea traficului de marfă în 2008 și 2009 se datorează efectelor combinate ale crizei financiare, care a afectat și volumul de pasageri în 2009, precum și relocării DHL Aviation pe Aeroportul Leipzig/Halle. DHL a părăsit Brussels Airport după ce guvernul belgian a decis să restricționeze numărul de zboruri de marfă pe timpul nopții din cauza zgomotului produs de operațiuni, care afecta locuitorii din vecinătatea aeroportului.
  • Scăderea numărului de zboruri și pasageri din 2016 a fost un efect al atentatelor teroriste, care au cauzat închiderea timp de 11 zile a aeroportului, urmată de redeschiderea la o capacitate de trafic redusă sever.

Rute[modificare | modificare sursă]

Transport la sol[modificare | modificare sursă]

Rutier[modificare | modificare sursă]

Autobuz De Lijn în zona Brucargo a Brussels Airport.

La Brussels Airport se poate ajunge cu mașina pe A201, care este conectată direct cu inelul de ocolire a Bruxelles-ului.[48] De acolo se poate continua pe majoritatea autostrăzilor principale din Belgia. Trei mari parcări supraetajate au fost construite de parteneri privați ai aeroportului, iar acestea oferă în total 10.800 de locuri de parcare în vecinătatea terminalului.[49] În ultimii ani, după demolarea unor vechi corpuri de clădiri-anexă din apropiere, au fost realizate la sol și alte parcări mai mici, rezultând un total de circa 20.000 de locuri de parcare.[49] Există și parcări pe termen lung aflate la distanțe mai mari, spre exemplu în Zaventem sau Machelen. De acolo, pasagerii sunt transportați la aeroport cu microbuze ale parcării.

Shell operează o benzinărie deservită de personal chiar la ieșirea din complexul aeroportului și alta cu autoservire, mai mică, pe o stradă din Zaventem aflată în apropiere.

În aeroport sunt prezente mai multe societăți internaționale de închirieri de mașini precum Avis, Enterprise, Europcar, Hertz, Sixt și Thrifty. Taxi2Share asigură servicii de taximetrie partajată de la aeroport.

În cadrul Inițiativei START, De Lijn operează numeroase servicii de autobuz dinspre și către Bruxelles și diverse orașe din Flandra, majoritatea traseelor traversând zona Brucargo. Autobuzele De Lijn opresc la peroanele A și B ale autogării din aeroport. De la peronul C, compania bruxelleză MIVB/STIB asigură legătura cu centrul capitalei și gara Bruxelles-Luxembourg prin intermediul liniilor 12 (în zilele lucrătoare până la ora 20:00) sau 21 (la sfârșit de săptămână și după ora 20:00 în zilele lucrătoare). De Decker en Van Riet realizează curse directe la fiecare oră către Antwerpen cu autocarele proprii.[50] Peronul E este folosit de microbuzele sau autobuzele hoteliere, care oferă navete către mai multe hoteluri din zonă.

Taxiurile sunt disponibile permanent în fața terminalului de sosiri. Vehiculele licențiate pot fi recunoscute după emblema colorată în albastru-galben.

Feroviar[modificare | modificare sursă]

Gara feroviară este situată sub clădirea aeroportului, la etajul −1. Gara asigură legături directe cu Antwerpen, Bruxelles, De Panne, Ghent, Hasselt, Landen, Leuven, Mechelen, Nivelles și Quévy.[51] Cel puțin patru trenuri pe oră deservesc traseul cel mai folosit, către Gara Bruxelles-Sud, unde călătorii au acces la conexiuni internaționale prin intermediul serviciilor feroviare de mare viteză: Eurostar (spre Londra), Thalys (spre Amsterdam, Avignon, Köln, Essen, Lille, Marseille, Paris și Valence), ICE (spre Köln și Frankfurt) și Eurocity (spre Basel, Berna, Chur, Luxembourg și Zürich).

O legătură feroviară directă spre Leuven a fost inaugurată pe 12 decembrie 2005. O altă legătură directă, spre Antwerpen și Mechelen, prin intermediul proiectului Diabolo, a fost deschisă publicului pe 10 iunie 2012. Deoarece proiectul Diabolo este un parteneriat public-privat, toți călătorii care folosesc gara aeroportului plătesc o taxă suplimentară numită „redevența Diabolo”,[52] care permite finanțarea mentenanței și operării infrastructurii construite prin acest proiect, precum și recuperarea de către partenerul privat a părții sale de investiție și profit.

Pe 15 decembrie 2014 a fost dată în folosință o linie directă între Bruges și aeroport,[53][54][55] precum și servicii InterCity către Schiphol și Amsterdam.[56]

Prin finalizarea tunelului Schuman-Josaphat[57] a fost realizată o nouă legătură, care asigură conectarea directă a aeroportului cu cartierul european prin trenuri către gările Bruxelles-Schuman și Bruxelles-Luxembourg. Această legătură permite reducerea timpului călătoriei între aeroport și cartierul european la doar 15 minute. Inițial, NMBS/SNCB a anunțat că linia va fi deservită de un tren pe oră,[58][59] însă în prezent pe linie circulă în zilele lucrătoare un tren la fiecare 30 de minute.[60]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Brussels Airport: Belgium's economic power house”. Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/en/corporate/bru. Accesat la 9 iulie 2017. 
  2. ^ Brussels Airport welcomed 21.8 million passengers in 2016”. Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/pressroom/brussels-airport-welcomed-21-8-million-passengers-in-2016/. Accesat la 16 iulie 2017. 
  3. ^ a b Nombre de passagers: Bruxelles 26e aéroport européen; Charleroi 63e” (în franceză). lavenir.net. http://www.lavenir.net/cnt/dmf20170217_00961363/nombre-de-passagers-bruxelles-26e-aeroport-europeen-charleroi-63e. Accesat la 9 iulie 2017. 
  4. ^ Transport aérien” (în franceză). fgov.be. Serviciul public federal belgian pentru Economie. http://statbel.fgov.be/fr/statistiques/chiffres/circulation_et_transport/transport/aerien/. Accesat la 9 iulie 2017. 
  5. ^ Raphaël Meulders (9 mai 2014). „Pourquoi l’aéroport de Zaventem est si mal placé”. La Libre.be. http://www.lalibre.be/actu/belgique/pourquoi-l-aeroport-de-zaventem-est-si-mal-place-536d189b3570102383c34358. Accesat la 9 iulie 2017. 
  6. ^ Timetable: Brussels Airport - Zaventem - Departure”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. http://www.belgianrail.be/jp/sncb-nmbs-routeplanner/stboard.exe/en?ld=std&#focus. Accesat la 9 iulie 2017. 
  7. ^ a b c Runway Info”. batc.be. Pagina oficială a controlului de trafic al Aeroportului Zaventem. 17 februarie 2017. http://www.batc.be/en/runway-info. Accesat la 9 iulie 2017. 
  8. ^ Piste de décollage 25L/07R - Brussels Airport” (în franceză). willemen.be. http://www.willemen.be/fr/project/renovatie-startbaan-brussels-airport. Accesat la 9 iulie 2017. 
  9. ^ EBBR — BRUSSELS / Brussels-National”. belgocontrol.be. https://www.belgocontrol.be/opersite/eaip/eAIP_Main/html/eAIP/EB-AD-2.EBBR-en-GB.html#AD-2.EBBR. Accesat la 9 iulie 2017. 
  10. ^ runwayconfig.png” (în neerlandeză). vernieuwing.org. 28 mai 2015. http://vernieuwing.org/wp-content/uploads/2015/06/runwayconfig.png. Accesat la 9 iulie 2017. 
  11. ^ Zaventem-Luchthaven, Zaventem” (în neerlandeză). ngi.be. Institutul Național de Geografie a Belgiei. http://www.ngi.be/topomapviewer/public?lang=nl&. Accesat la 9 iulie 2017. 
  12. ^ Moody's assigns (P)Baa1 rating to Brussels Airport Holding SA/NV's senior secured debt; stable outlook”. Moodys.com. 13 iunie 2013. https://www.moodys.com/research/Moodys-assigns-PBaa1-rating-to-Brussels-Airport-Holding-SANVs-senior--PR_273301. Accesat la 9 iulie 2017. 
  13. ^ a b John Martens (3 aprilie 2016). „Brussels Reconnects With NYC, Africa as Airport Shifts Gear”. Bloomberg.com. https://www.bloomberg.com/news/articles/2016-04-03/brussels-reconnects-with-nyc-africa-as-bombed-airport-recovers. Accesat la 9 iulie 2017. 
  14. ^ Record day at Brussels Airport with 90,000 passengers expected”. 28 iulie 2016. https://www.brusselsairport.be/pressroom/record-day-at-brussels-airport-with-90000-passengers-expected/. Accesat la 9 iulie 2017. 
  15. ^ a b c d From Haren to Melsbroek”. Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/en/corporate/history/melsbroek. Accesat la 10 iulie 2017. 
  16. ^ From Melsbroek to Zaventem”. Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/en/corporate/history/zaventem1. Accesat la 10 iulie 2017. 
  17. ^ Melsbroek EBMB”. ailes-militaires-belges.be. http://www.ailes-militaires-belges.be/index.php?option=com_content&view=article&id=325&Itemid=557&lang=fr. Accesat la 10 iulie 2017. 
  18. ^ Record number of passengers at Brussels airport”. Expatica. 22 ianuarie 2009. http://www.expatica.com/be/news/local_news/Record-number-of-passengers-at-Brussels-airport_48886.html. Accesat la 15 iulie 2017. 
  19. ^ Brussels Airport vervangt borden met vluchtinformatie” (în neerlandeză). HLN. 20 martie 2009. http://www.hln.be/hln/nl/942/Economie/article/detail/782602/2009/03/20/Brussels-Airport-vervangt-borden-met-vluchtinformatie.dhtml. Accesat la 15 iulie 2017. 
  20. ^ Lode Vanoost (5 septembrie 2011). „Het failliet van Sabena, 10 jaar later. Deel II: 1975-2001” (în neerlandeză). dewereldmorgen.be. http://www.dewereldmorgen.be/artikel/2011/09/05/het-failliet-van-sabena-10-jaar-later-deel-ii-1975-2001. Accesat la 15 iulie 2017. 
  21. ^ Christophe Degreef (9 noiembrie 2011). „Uitgelicht: Op 7 november 2001 ging Sabena failliet” (în neerlandeză). bruzz.be. http://www.bruzz.be/nl/nieuws/uitgelicht-op-7-november-2001-ging-sabena-failliet. Accesat la 15 iulie 2017. 
  22. ^ Normes anti-bruit à Brussels Airport: vives tensions entre la Flandre et Bruxelles”. Le Soir. 25 ianuarie 2017. http://plus.lesoir.be/79235/article/2017-01-25/normes-anti-bruit-brussels-airport-vives-tensions-entre-la-flandre-et-bruxelles. Accesat la 15 iulie 2017. 
  23. ^ Pierre Vassart (23 iulie 2014). „L’aéroport de Bruxelles est le plus polluant” (în franceză). lesoir.be. Le Soir. http://www.lesoir.be/606334/article/actualite/regions/2014-07-23/l-aeroport-bruxelles-est-plus-polluant. Accesat la 15 iulie 2017. 
  24. ^ Survol de Bruxelles: fin de la tolérance pour le bruit excessif des avions” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. 19 octombrie 2016. https://www.rtbf.be/info/regions/bruxelles/detail_survol-de-bruxelles-fin-de-la-tolerance-pour-les-compagnies-aeriennes?id=9433487. Accesat la 15 iulie 2017. 
  25. ^ Jérôme Durant (4 ianuarie 2017). „Brussels Airport: normes de bruit plus strictes et inquiétudes pour l'emploi” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. https://www.rtbf.be/info/regions/bruxelles/detail_brussels-airport-normes-de-bruit-plus-strictes-et-inquietudes-pour-l-emploi?id=9494607. Accesat la 15 iulie 2017. 
  26. ^ Céline Biourge (8 februarie 2017). „Brussels Airport: la législation sur les normes de bruit menace-t-elle réellement l'emploi?” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. https://www.rtbf.be/info/economie/detail_brussels-airport-la-legislation-sur-les-normes-de-bruit-menace-t-elle-reellement-l-emploi?id=9524443. Accesat la 15 iulie 2017. 
  27. ^ Contours de bruit” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/fr/env/noise-contours. Accesat la 15 iulie 2017. 
  28. ^ Rapports de bruit” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/fr/env/noisemonitoring. Accesat la 15 iulie 2017. 
  29. ^ Mesure du bruit” (în franceză). Pagina oficială a controlului de trafic al Aeroportului Zaventem. http://www.batc.be/fr/mesure-du-bruit. Accesat la 15 iulie 2017. 
  30. ^ Lizzie Dearden (22 martie 2016). „Isis claims responsibility for Brussels attacks”. The Independent. http://www.independent.co.uk/news/world/europe/isis-claims-responsibility-for-brussels-attacks-explosions-bombings-at-airport-and-maalbeek-maelbeek-a6946136.html. Accesat la 15 iulie 2017. 
  31. ^ Route Map - Brussels Airport (BRU)”. Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/en/passngr/schedules. Accesat la 15 iulie 2017. 
  32. ^ Jim Liu (27 februarie 2017). „Air Arabia Maroc expands Fez routes from June 2017”. routesonline.com. http://www.routesonline.com/news/38/airlineroute/271587/air-arabia-maroc-expands-fez-routes-from-june-2017/. Accesat la 15 iulie 2017. 
  33. ^ Jim Liu (30 mai 2017). „brussels airlines March 2018 Turin aircraft changes”. routesonline.com. http://www.routesonline.com/news/38/airlineroute/273061/brussels-airlines-march-2018-turin-aircraft-changes/?highlight=brussels%20airlines. Accesat la 15 iulie 2017. 
  34. ^ BOEK UW VLUCHT” (în neerlandeză). corendon.com. http://www.corendon.com/FlightSearchResult.aspx?DepApId=14&ArrApId=28&FlightDate=05-05-2017&FlightType=RT&FlightRetDate=12-05-2017&AltDepApId=&AltArrApId=&Adult=1&Baby=0&siteLang=Nedd. Accesat la 15 iulie 2017. 
  35. ^ BOEK UW VLUCHT” (în neerlandeză). corendon.com. http://www.corendon.com/FlightSearchResult.aspx?DepApId=14&ArrApId=69&FlightDate=22-04-2017&FlightType=RT&FlightRetDate=06-05-2017&AltDepApId=&AltArrApId=&Adult=1&Baby=0&siteLang=Ned. Accesat la 15 iulie 2017. 
  36. ^ Cheap flights from Brussels Intl to Bordeaux”. easyjet.com. http://www.easyjet.com/en/cheap-flights/brussels-intl/bordeaux. Accesat la 15 iulie 2017. 
  37. ^ Jim Liu (29 mai 2017). „Hainan Airlines plans Shanghai – Brussels resumption in Sep 2017”. routesonline.com. http://www.routesonline.com/news/38/airlineroute/273035/hainan-airlines-plans-shanghai-brussels-resumption-in-sep-2017/. Accesat la 15 iulie 2017. 
  38. ^ André Orban (21 iunie 2017). „Qeshm Air will commence weekly flights between Brussels and Tehran on 27 June”. Luchtzak. http://www.luchtzak.be/airlines/qeshm-air/qeshm-air-will-commence-weekly-flights-brussels-tehran-27-june/. Accesat la 15 iulie 2017. 
  39. ^ Sharon Evers (16 iunie 2017). „RwandAir start vlucht: Brussel – Kigali” (în neerlandeză). travelpro.nl. https://www.travelpro.nl/rwandair-start-vlucht-brussel-kigali/. Accesat la 16 iulie 2017. 
  40. ^ BRU Summer 2017: news, new routes, airlines”. Luchtzak. http://www.luchtzak.be/forums/viewtopic.php?t=58705&start=240. Accesat la 15 iulie 2017. 
  41. ^ a b Brussels Airlines to absorb Thomas Cook Airlines Belgium”. ch-aviation.com. 30 martie 2017. https://www.ch-aviation.com/portal/news/54704-brussels-airlines-to-absorb-thomas-cook-airlines-belgium. Accesat la 15 iulie 2017. 
  42. ^ TUI adds weekly flight Brussels-St. Maarten”. thedailyherald.sx. 26 aprilie 2017. https://www.thedailyherald.sx/islands/65491-tui-adds-weekly-flight-brussels-st-maarten. Accesat la 15 iulie 2017. 
  43. ^ Tuifly. „Promotions”. tuifly.be. https://www.tuifly.be/en/last-minute/all-airports/brac. Accesat la 15 iulie 2017. 
  44. ^ Ethiopian Airlines Cargo relaunches cargo flights at Brussels Airport from 26 March”. Luchtzak Aviation. http://www.luchtzak.be/airlines/ethiopian-airlines/ethiopian-airlines-cargo-relaunches-cargo-flights-brussels-airport-26-march/. 
  45. ^ Statistics”. Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/en/corporate/statistics. Accesat la 16 iulie 2017. 
  46. ^ European Airport Traffic Trends 2017: Passenger numbers”. anna.aero. http://www.anna.aero/wp-content/uploads/european-airports.xls. Accesat la 16 iulie 2017. 
  47. ^ a b BRUtrends 2016” (.pdf). Pagina oficială a Brussels Airport. http://www.brusselsairport.be/uploads/media/default/0001/12/bed35081f331c65d88ffe43346fb1c785c26b1a5.pdf. Accesat la 16 iulie 2017. 
  48. ^ Voiture / Moto” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/fr/passngr/to-from-brussels-airport/car. Accesat la 16 iulie 2017. 
  49. ^ a b Parkings & tarifs” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. https://www.brusselsairport.be/fr/passngr/parking/carparks-rates. Accesat la 16 iulie 2017. 
  50. ^ Brussels Airport-Antwerpen”. Pagina oficială a De Decker en Van Riet. http://www.airportexpress.be/page?page=home_airport&lng=2. Accesat la 16 iulie 2017. 
  51. ^ Met de trein van en naar Brussels Airport” (în neerlandeză). Pagina oficială a NMBS/SNCB. p. 3. http://www.belgianrail.be/nl/stations-en-trein/~/media/DA2AF397D59A4459B392268B051F2597.ashx. Accesat la 16 iulie 2017. 
  52. ^ Redevance Diabolo (Brussels Airport)” (în franceză). Pagina oficială a NMBS/SNCB. http://www.belgianrail.be/fr/titres-de-transport/billets/redevance-diabolo-de-aeroport.aspxx. Accesat la 16 iulie 2017. 
  53. ^ Benelux: Bruges Adds Direct Train Connection With Brussels Airport”. International Meetings Review. 6 noiembrie 2014. http://www.internationalmeetingsreview.com/benelux/benelux-bruges-adds-direct-train-connection-brussels-airport-97346. Accesat la 16 iulie 2017. 
  54. ^ Rechtstreekse trein naar Zaventem vanaf december” (în neerlandeză). nieuwsblad.be. 21 octombrie 2010. http://www.nieuwsblad.be/cnt/dmf20131020_00800000. Accesat la 16 iulie 2017. 
  55. ^ Rechtstreeks met trein van Brugge naar luchthaven” (în neerlandeză). focus-wtv.be. 14 decembrie 2014. http://www.focus-wtv.be/nieuws/rechtstreeks-met-trein-van-brugge-naar-luchthaven. Accesat la 16 iulie 2017. 
  56. ^ b-europe. „Hop on and head for the Netherlands”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. http://www.b-europe.com/Travel/Trains/InterCity/IC%20Brussels-Amsterdam. Accesat la 16 iulie 2017. 
  57. ^ Brochure Schuman-Josafat (2008)”. Pagina oficială a Infrabel. http://www.infrabel.be/en/documents/brochures/brochure-schuman-josafat. Accesat la 16 iulie 2017. 
  58. ^ A Regional Express Network in Brussels”. Pagina oficială a Infrabel. http://www.infrabel.be/en/residents/projects/regional-express-network. Accesat la 16 iulie 2017. 
  59. ^ De erg bescheiden start van stations Mouterij en Thurn & Taxis | Brusselnieuws” (în neerlandeză). Brusselnieuws.be. 11 decembrie 2015. http://www.brusselnieuws.be/nl/video/tvbrussel/de-erg-bescheiden-start-van-stations-mouterij-en-thurn-taxis. Accesat la 16 iulie 2017. 
  60. ^ NMBS/SNCB - Timetable & buy tickets”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. http://www.belgianrail.be/jp/sncb-nmbs-routeplanner/query.exe/en. Accesat la 16 iulie 2017.