Compania Franco–Română de Navigație Aeriană
Compania Franco-Romană de Navigație Aeriană | ||
IATA ' | ICAO ' |
Callsign ' |
Înființare | 1920 | |
---|---|---|
Sediu | 71, Calea Victoriei, Bucharest 22, rue des Pyramides, Paris | |
Baza Operativă | ||
Conducere | Pierre Claret de Fleurieu, Director general | |
Flotă | ||
Destinații | 16[1] | |
Modifică text |
Compania Franco–Română de Navigație Aeriană, cu acronimul CFRNA, a fost prima companie aeriană din România, prima companie aeriană multinațională și prima companie aeriană transcontinentală.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Începutul
[modificare | modificare sursă]CFRNA își are originile în anul 1919. În 1919, în tipul discuțiilor premergătoare Tratatului de pace de la Trianon, ministrul român Nicolae Titulescu, discutând cu reprezentantul Franței însărcinat cu dezarmarea, i-a propus crearea unei companii aeriene comune destinată transportului poștal.[2]
Activitate
[modificare | modificare sursă]În 25 aprilie 1920 lua ființă societatea CFRNA cu capital românesc în valoare de 3 milioane de franci francezi. Consiliul de administrație era compus din: general S. Duval (șef al Marelui Stat Major) - președinte, locotenent aviator Pierre de Fleurieu (cu probleme administrative), aviator Al. Deullin (unul dintre marii piloți francezi însărcinat cu probleme de recrutare și antrenare a personalului de zbor) și ing. I. Bastaki (directorul sucursalei din Paris a Băncii Române „Marmorosch Blank & C-ie”).[3] În 1923, Compania avea deja un capital de 10 milioane de franci.[4] Legea care a permis înființarea societății este Decretul 3742 din 12 noiembrie 1920 prin care se concesiona societății dreptul de transport aerian de mărfuri și pasageri.[5] Investiția inițială, în valoare de 3 milioane de franci, a fost suportată de bancherul român Aristide Blanck codeținător al Băncii Marmorosch Blanck. Statul francez a contribuit la capitalul societății cu avioane și personal.
Societatea a început să opereze de la Paris, prima destinație fiind Strasbourg. Prin aceste prime zboruri compania capătă experiență și se extinde rapid. În 1922 s-a realizat un voiaj test între Paris și București pentru a putea realiza toate lucrările necesare în vederea punerii în funcțiune a acestei rute. S-au amenajat aerogări în Praga, Viena, Budapesta, Belgrad capătul liniei fiind la București.
Pentru a fi și mai profitabilă, ruta a fost prelungită până la Constantinopol. La 1 mai are loc primul zbor pe această rută până la Budapesta, a doua zi continuându-se până la Constantinopol.
Linia spre Constantinopol a fost deschisa la 3 octombrie 1922 iar primul zbor complet de la Paris, prin Bucuresti, pana pe aeroportul San Stefano (Istanbul) a fost facut de pilotul CFRNA - Maurice Nogués in 12 noiembrie 1922. Ocazia completarii liniei aeriene pe intregul traseu a prilejuit o serie de evenimente de celebrare ce au avut loc pe Le Bourget - Paris, Bucuresti, Praga, Belgrad si Constantinopol unde au fost instalate monumente comemorative. In Romania, monumentul este amplasat in fata Aerogarii Baneasa. (44°29′46″N 26°04′52″E / 44.496200°N 26.080990°E
Ruta constituia o alternativă la celebrul Orient Express. Pentru a fi mai eficientă, compania a început să efectueze zboruri de noapte, reducând astfel timpul necesar unei călătorii.
În 1925, orașul Galați a devenit prima destinație internă românească pentru linia aeriană, în urma unui experiment care a durat 62 de zile, pentru a se verifica rentabilitatea liniei. Pe timpul experimentului linia a fost deservită de avioane Potez XV și piloți militari aflați sub comanda Direcției Aviației Civile, subordonate Ministerului de Război. Anul următor, în 24 iunie, are loc prima cursă internă oficială a CIDNA (Compania Internațională de Navigație Aeriană), noua denumire a CFRNA, pe ruta București – Galați – Iași – Chișinău.
Sfârșitul
[modificare | modificare sursă]În 1 ianuarie 1925 CFRNA se reorganizează și devine CIDNA (Compania Internațională de Navigație Aeriană).
Activitatea societății CIDNA s-a încheiat în pe data de 5 august 1933, când a fost înglobată în compania Air France [3].
Ea a lăsat o moștenire ce se continuă în secolul al XXI-lea în Franța prin Air France și în România prin Tarom.
Accidente
[modificare | modificare sursă]Între 1920 și 1930 120 de piloți au lucrat pentru CFRNA, 16 dintre ei plătind cu viața.
- La 30 octombrie 1923 pe aerodromul Băneasa a fost accidentat aparatul Caudron C.61 înmatriculat F-AFCN acesta fiind reparat în atelierele societății de pe aeroport. Nu se cunosc date despre soarta pasagerilor.
- Tot pe aerodromul Băneasa a fost accidentat aparatul Caudron C.61 înmatriculat F-AFCR dar nici despre acest accident nu se cunosc alte date.
- Un accident a avut loc la 3 iulie 1926 în Cehoslovacia. Avionul de tip Caudron C.61 înmatriculat F-AFBT zbura pe traseul Paris - Praga - Budapesta. Acesta zbura la o înălțime mai mică decât cea sigură și a lovit un munte. În urma impactului, toți cei 6 pasageri împreună cu pilotul au murit.
Rute
[modificare | modificare sursă]Iată mai jos rutele de zbor și principalele date de punere în circulație, pe tronsoane, a primelor curse aeriene[3]:
- 20 septembrie 1920: Paris - Strasbourg
- 7 octombrie 1920: Strasbourg - Praga
- Paris-Praga-Varșovia (prima cursă pe relația Praga - Varșovia a avut loc pe data de 12 aprilie 1921)
- Paris-Praga-Viena-Budapesta (prima cursă pe relația Praga - Viena - Budapesta a avut loc pe data de 1 mai 1922)
- 12 septembrie 1922: Budapesta - București
- București-Belgrad
- Paris-Strasbourg-Praga-Viena-Budapesta-Belgrad-București-Constantinopol (prima cursă pe relația București - Constantinopol a avut loc pe data de 12 noiembrie 1922)
Flota
[modificare | modificare sursă]- Caudron C.61
- Caudron C.81
- Bleriot-Spad S.33
- Bleriot-Spad S.46
- Potez XV
- De Havilland DH.9 -modificat la Arsenalul aeronautic
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Orarul CFRNA
- ^ Modelism (1/2005). Revista. București: Modelism. pp. p. 4. Verificați datele pentru:
|date=
(ajutor) - ^ a b c ing. Mihail Popovici (AIJP) (). „Prima linie transcontinentală, internațională din lume pentru pasageri, mărfuri și poștă”. Revista Filatelia (nr. 9): pag. 1.
- ^ Reclamă de promovare - Natura, Revistă științifică de popularizare, 12, nr. 10, august 1923
- ^ Istoria Aviației Române, p. 234
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Nicolae Balotescu, Dumitru Burlacu, Dumitru N. Crăciun, Jean Dăscălescu, Dumitru Dediu, Constantin Gheorghiu, Corneliu Ionescu, Vasile Mocanu, Constantin Nicolau, Ion Popescu-Rosetti, Dumitru Prunariu, Stelian Tudose, Constantin Ucrain, Gheorghe Zărnescu, Istoria Aviației Române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
|