Compania Franco–Română de Navigație Aeriană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la CFRNA)
Salt la: Navigare, căutare
Compania Franco-Romană de Navigație Aeriană
CFRNA1.JPG
IATA
'
ICAO
'
Callsign
'
Înființare 1920
Sediu Paris
Baza Operativă
Conducere Pierre Claret de Fleurieu Director general
Flotă
Destinații 16[1]

Compania Franco–Română de Navigație Aeriană, cu acronimul CFRNA, a fost prima companie aeriană din România, prima companie aeriană multinațională și prima companie aeriană transcontinentală.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Începutul[modificare | modificare sursă]

CFRNA își are originile în anul 1919. În 1919, în tipul discuțiilor premergătoare Tratatului de pace de la Trianon, ministrul român Nicolae Titulescu, discutând cu reprezentantul Franței însărcinat cu dezarmarea, i-a propus crearea unei companii aeriene comune destinată transportului poștal.[2]

Activitate[modificare | modificare sursă]

În 1920 se crea societatea CFRNA cu capital românesc. Legea care a permis înființarea societății este Decretul 3742 din 12 noiembrie 1920 prin care se concesiona societății dreptul de transport aerian de mărfuri și pasageri.[3] Investiția inițială, în valoare de 3 milioane de franci, a fost suportată de bancherul român Aristide Blanck codeținător al Băncii Marmorosch Blanck. Statul francez a contribuit la capitalul societății cu avioane și personal.

Societatea a început să opereze de la Paris, prima destinație fiind Strasbourg. Prin aceste prime zboruri compania capătă experiență și se extinde rapid. În 1922 s-a realizat un voiaj test între Paris și București pentru a putea realiza toate lucrările necesare în vederea punerii în funcțiune a acestei rute. S-au amenajat aerogări în Praga, Viena, Budapesta, Belgrad capătul liniei fiind la București.
Pentru a fi și mai profitabilă, ruta a fost prelungită până la Constantinopol. La 1 mai are loc primul zbor pe această rută până la Budapesta, a doua zi continuându-se până la Constantinopol.
Ruta constituia o alternativă la celebrul Orient Express. Pentru a fi mai eficientă, compania a început să efectueze zboruri de noapte, reducând astfel timpul necesar unei călătorii.

Farman Goliath

În 1925, orașul Galați a devenit prima destinație internă românească pentru linia aeriană, în urma unui experiment care a durat 62 de zile, pentru a se verifica rentabilitatea liniei. Pe timpul experimentului linia a fost deservită de avioane Potez XV și piloți militari aflați sub comanda Direcției Aviației Civile, subordonate Ministerului de Război. Anul următor, în 24 iunie, are loc prima cursă internă oficială a CIDNA (Compania Internațională de Navigație Aeriană), noua denumire a CFRNA, pe ruta București – GalațiIașiChișinău.

Sfârșitul[modificare | modificare sursă]

În 1 ianuarie 1925 CFRNA își schimba denumirea în CIDNA (Compania Internațională de Navigație Aeriană).
Activitatea societății CIDNA s-a încheiat în 1930, ea lăsând o moștenire ce se continuă în secolul al XXI-lea în Franța prin Air France și în România prin Tarom.

Accidente[modificare | modificare sursă]

Între 1920 și 1930 120 de piloți au lucrat pentru CFRNA, 16 dintre ei plătind cu viața.

  • La 30 octombrie 1923 pe aerodromul Băneasa a fost accidentat aparatul Caudron C.61 înmatriculat F-AFCN acesta fiind reparat în atelierele societății de pe aeroport. Nu se cunosc date despre soarta pasagerilor.
  • Tot pe aerodromul Băneasa a fost accidentat aparatul Caudron C.61 înmatriculat F-AFCR dar nici despre acest accident nu se cunosc alte date.
  • Un accident a avut loc la 3 iulie 1926 în Cehoslovacia. Avionul de tip Caudron C.61 înmatriculat F-AFBT zbura pe traseul Paris - Praga - Budapesta. Acesta zbura la o înălțime mai mică decât cea sigură și a lovit un munte. În urma impactului, toți cei 6 pasageri împreună cu pilotul au murit.

Rute[modificare | modificare sursă]

Destinațiile CFRNA

Flota[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Orarul CFRNA
  2. ^ Modelism (1/2005). Revista. București: Modelism. pp. p. 4 
  3. ^ Istoria Aviației Române, p. 234

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Nicolae Balotescu, Dumitru Burlacu, Dumitru N. Crăciun, Jean Dăscălescu, Dumitru Dediu, Constantin Gheorghiu, Corneliu Ionescu, Vasile Mocanu, Constantin Nicolau, Ion Popescu-Rosetti, Dumitru Prunariu, Stelian Tudose, Constantin Ucrain, Gheorghe Zărnescu, Istoria Aviației Române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984

Legături externe[modificare | modificare sursă]