Londra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la London)
Londra
London
—  Capitala Regatului Unit  —
Din stânga sus: City of London, Tower Bridge și Roata din Londra, Palatul Westminster (cu Big Ben în partea dreaptă)
Din stânga sus: City of London, Tower Bridge și Roata din Londra, Palatul Westminster (cu Big Ben în partea dreaptă)
Londra se află în Regatul Unit
Londra
Londra
Londra (Regatul Unit)
Poziția geografică
Coordonate: 51°30′28″N 0°7′41″V ({{PAGENAME}}) / 51.50778°N 0.12806°V

ȚarăRegatul Unit Regatul Unit
Țară constituentăAnglia
RegiuneLondra
Atestare Modificați la Wikidata

SubdiviziuniCity și 32 burguri

Guvernare
 - PrimarSadiq Khan[3] (Partidul Laburist, )

Suprafață
 - Londra1,572 km²
Altitudine11 m.d.m.

Populație (2012)[1][2]
 - Londra8.308.369 locuitori
 - Densitate4.984,2 loc./km²
 - Urbană8.979.158 locuitori
 - Metropolitană15.010.295 locuitori

Fus orarGMT (+0)
 - Ora de vară (DST)BST (+1)
Cod poștalE
Prefix telefonic20

Localități înfrățite
 - 32 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Site oficial
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Londra
Poziția localității Londra
Poziția localității Londra

Londra (în engleză London) este capitala Angliei și a Regatului Unit. Este cel mai important centru politic, financiar (datorită City-ului), cultural și artistic al Regatului Unit, și unul dintre cele mai importante orașe ale lumii, fiind, alături de New York, singurul oraș global Alpha++. Bursa de Valori a Londrei este cea mai mare din Europa, printre cele mai mari din lume și cel mai relevant indicator al pieței monetare la nivel mondial.

Populația Londrei este de 7.421.229 locuitori (la 1 ianuarie 2005) în Londra Mare, cărora li se adaugă alte câteva milioane din zona metropolitană. Există o imensă diversitate de etnii, culturi și religii, Londra fiind unul din cele mai cosmopolite orașe din Europa și din lume. Aici locuiesc, permanent sau temporar, mulți dintre cei mai bogați oameni ai lumii.

În Londra se găsesc sediile a numeroase instituții și corporații de importanță globală; multe clădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, stații de cale ferată, numeroase ambasade și consulate.

Westminster (Palatul și Abația) și Biserica Sf. Margareta din Londra au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Simbolul Londrei este Big Ben-ul, turnul cu ceas al Palatului Parlamentului, construit în secolul al XIX-lea în stil neogotic.

Conform unei analize publicate de Culture Trip în 2016, face parte din primele zece cele mai moderne orașe din lume.[4]

Inițial o așezare întemeiată de celți, a fost capitala provinciei romane Britannia, având numele de Londinium și a devenit capitala Angliei de la sfârșitul secolului al XI-lea. În prima jumătate a secolului XXI, Londra, care adăpostește 12.5% din populația Regatului Unit[5][6], continuă sa fie unul dintre cele mai importante centre mondiale în privința finanțelor, băncilor comerciale și a companiilor de asigurări.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La origine Londra a fost o așezare celtă. În 43 d.Hr. romanii au fondat orașul Londinium, iar numele acestuia se pare că a dat și numele nativ al orașului, London, deși unele date recente arată că London ar putea fi de origine celtă. În 61 d.Hr., noul oraș roman este asediat, prădat și ars pînă la temelii de către răsculații celți conduși de regina Boadicea.

Londinium a fost abandonat după căderea Imperiului Roman. La vest de vechiul oraș a apărut în secolul al VII-lea o așezare saxonă cu numele Lundenwic, pe locul unde azi se află Aldwych. La începutul secolului al X-lea vechea cetate romană a fost reocupată. Inițial Westminster era un oraș distinct, însă în cele din urmă Londra și Westminster s-au integrat și au evoluat împreună, devenind cel mai mare oraș al Angliei, iar din secolul al XII-lea și capitală a regatului.

Între secolele al XVI-lea și al XX-lea, Londra a înflorit, fiind capitală a Imperiului Britanic. Marele incendiu din 1666 a distrus o mare parte a orașului. Reconstrucția a durat peste 10 ani și a fost condusă de Sir Christopher Wren, care, cu acea ocazie, a proiectat și construit multe din clădirile emblematice ale Londrei de astăzi, așa cum ar fi spre exemplu Catedrala Sf. Paul. Creșterea orașului s-a accelerat în secolul al XVIII-lea, astfel că la începtul anilor 1800 Londra era cel mai mare oraș al lumii.

Bombardamentele naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au condus, pe lîngă pierderea a peste 30.000 de vieți, la distrugerea multor clădiri vechi. Reconstrucția din următoarele decenii a dat prilejul folosirii a numeroase stiluri arhitectonice moderne, care dau orașului pe alocuri un caracter eclectic.

Londra a fost o țintă a atacurilor teroriste ale IRA, iar mai recent a suferit o serie de atentate asupra sistemului de transport, soldate cu 52 de morți și atribuite grupării islamiste al-Qaeda.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Londra Mare acoperă o suprafață de 1579 km². Londra este port pe Tamisa, râu navigabil. Râul a avut o influență majoră în dezvoltarea orașului. Orașul a fost fondat pe malul de nord, iar până în secolul al XVIII-lea nu a existat decât un singur pod, Podul Londrei, ceea ce a făcut ca orașul să se dezvolte foarte mult la nord de râu. Câmpia Tamisei a fost un teren propice pentru expansiunea orașului, cele câteva coline (ex. Parliament Hill, Primrose Hill) nu au fost piedici semnificative.

În secolele trecute Tamisa era mult mai largă și mai puțin adâncă. Pe întinderea orașului însă a fost canalizată și îndiguită, și mulți dintre afluenții săi au fost complet canalizați și curg acum subteran. Fluxul și refluxul se fac simțite pe Tamisa. Este unul din motivele pentru care Londra este expusă inundațiilor. Pentru a proteja orașul, în anii 1970 s-a construit la Woolwich, în aval, un sistem de ecluze numit Thames Barrier.

Clima Londrei este temperată, cu veri calde, dar rareori toride, și ierni blânde. Vara, temperatura depășește rareori 33 °C (recordul absolut fiind 37,9 °C, înregistrat în 2003). Iarna, căderile de zăpadă sunt rare, iar stratul de zăpadă nu depășește în general 2 cm. În ciuda reputației de oraș "ploios", Londra primește anual circa 600 mm de precipitații, adică mai puțin decât, de exemplu, Roma sau Sydney. Datorită întinderii zonei construite, Londra este adeseori un microclimat, unde temperaturile sunt cu circa 5 °C mai ridicate decât în exterior, deoarece clădirile și betonul rețin mai bine căldura.

Diviziuni[modificare | modificare sursă]

Orașul[modificare | modificare sursă]

Orașul văzut de pe domul Catedralei Sf. Paul

City of London ("Cetatea Londrei") este centrul istoric al orașului, și în același timp cel mai important cartier financiar al Regatului Unit. Este administrat de către Corporația Londrei, condusă de Lordul Primar al Londrei. City-ul deține propriul corp de poliție, separat de Poliția Metropolitană. Populația permanentă a City-ului este de doar 7000 de locuitori, însă aici lucrează peste 300.000 de persoane. Calitatea de centru financiar a City-ului a început să se dilueze în ultimii ani, o dată cu inaugurarea în Docklands, în estul orașului, a complexului Canary Wharf.

West End[modificare | modificare sursă]

West End ("Capătul de vest" - al vechiului oraș) este districtul comercial și de divertisment al Londrei. Piața Trafalgar este cel mai important obiectiv. Oxford Street este una dintre cele mai cunoscute străzi pentru cumpărături, pe care se găsesc numeroase supermagazine celebre (Selfridges, John Lewis, Marks and Spencer). Altă stradă cunoscută este Tottenham Court Road, pentru magazine de electronice, calculatoare și instrumente muzicale.

La sud de capătul estic al Oxford Street se găsește Soho, cartierul boem al Londrei, înțesat de cafenele, pub-uri, cluburi și sex shop-uri.

City-ul și West End formează centrul Londrei ("Central London").

Canary Wharf văzut dinspre vest

Vestul orașului a fost centrul industriei londoneze în secolul al XIX-lea. Bombardamentele germane din anii 1940, combinate, începând din anii 1950, cu decăderea Portului londonez și mutarea industriei în afara orașului, au condus la abandonarea a numeroase clădiri și terenuri, și la un aspect al zonei în general dezolant. Organizarea Jocurilor Olimpice din 2012 în estul Londrei va oferi ocazia regenerării și creșterii atractivității zonei. Docklands, zona vechiului Port al Londrei, a fost un experiment reușit de regenerare.

Vestul Londrei[modificare | modificare sursă]

În vestul Londrei se găsesc cartiere rezidențiale de lux, cum ar fi Notting Hill, Kensington, Chelsea, parcuri precum Richmond (cel mai mare din Londra), precum și arene sportive ca Twickenham, stadionul de acasă al echipei naționale engleze de rugby. În White City se găsește cartierul general al BBC, iar mult mai spre vest, în burgul Hillingdon, se află aeroportul Heathrow.

Sudul Londrei[modificare | modificare sursă]

Sudul Londrei găzduiește districte variate, precum Wimbledon, cu parcul și arenele de tenis pe care se organizează Turneul de tenis de la Wimbledon, dar și Brixton, Peckham și Camberwell, unde locuiesc comunități importante de afro-americani care au emigrat în anii '50-'70 din zona Caraibelor.

La extremitatea estică, pe malul Tamisei, se găsește Greenwich, unde se află parcul cu același nume și Observatorul Regal din Greenwich, care marchează meridianul zero al lumii.

Nordul Londrei[modificare | modificare sursă]

Nordul orașului este o regiune mai deluroasă; multe din coline oferă vederi excelente ale orașului. Suburbii celebre sunt Islington, gazdă a clubului de fotbal Arsenal FC, Highgate, Camden, Hampstead, Tottenham, Harringay.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Clădirea Primăriei Londrei, operă a arhitectului Norman Foster

Londra Mare este divizată în 32 "burguri"( "boroughs" în limba engleză ), plus "City"-ul. Burgurile răspund de majoritatea serviciilor comunale în zonele pe care le cuprind. "City"-ul nu este condus de un consiliu local obișnuit, ci de către Corporația Londrei.

Burgurile sunt coordonate de către Autoritatea Londrei Mari (Greater London Authority, GLA); aceasta răspunde de serviciile municipale la scara întregului oraș, cum ar fi poliția, pompierii sau transportul. GLA este reprezentată prin Primarul Londrei și Adunarea Londrei. Primarul este ales prin procedeul de vot suplimentar (fiecare alegător indică doi candidați în ordinea preferinței), iar membrii Adunării sunt aleși printr-un sistem mixt de vot first-past-the-post și de vot pe liste.

Actualul primar al Londrei (ales în mai 2016) este Sadiq Khan, un laburist de 45 de ani, fiu al unor imigranți pakistanezi, primul primar musulman al unei capitale occidentale.

Afaceri[modificare | modificare sursă]

Londra este un motor uriaș al economiei lumii. Londra a produs 365 miliarde $ în 2004 (17% din PIB-ul Regatului Unit), iar întreaga zonă metropolitană londoneză a produs circa 20% din PIB-ul Regatului.

City-ul este cel mai mare centru financiar al Londrei, găzduind bănci, societăți de valori mobiliare, firme de asigurare, avocatură sau contabilitate. Un al doilea district financiar se dezvoltă în Canary Wharf, la est de zona centrală; este mai mic decât City-ul, însă nu mai puțin prestigios, găzduind de exemplu sediul central al HSBC.

Mai mult de jumătate din firmele britanice din top 100 își au sediul central în centrul Londrei și mai mult de 70% în zona metropolitană londoneză. 31% din tranzacțiile monetare ale lumii au loc în Londra; aici se vând și se cumpără mai mulți dolari decât în New York și mai mulți euro decât în toate celelalte orașe europene luate la un loc.

Turismul este una din industriile cele mai importante ale Regatului Unit; peste 350 000 de persoane au lucrat în turism în 2003 doar în Londra.

Deși portul Londrei este acum doar al treilea din Regatul Unit - și nu primul din lume, cum era odată - totuși este tranzitat de 50 de milioane de tone de cargo pe an. Docurile se găsesc acum la Tilbury, în afara limitelor Londrei Mari.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Structura rasială, conform recensământului din 2011

     Britanici Albi (44,89%)

     Alți Albi (14,9%)

     Asiatici (18,49%)

     Negri (13,31%)

     Micști / 2 sau mai multe rase (4,96%)

     Arabi (1,3%)

     Alții (2,14%)

La recensământul din 2021 s-a descoperit faptul că 3.575.739 de persoane, sau 40,6% din populația Londrei, s-a născut în străinătate, ceea ce face ca Londra să fie orașul cu cea de-a doua cea mai mare populație de imigranți, după New York.[7] Aproximativ 69% dintre copiii născuți în Londra în 2015 aveau cel puțin un părinte născut în străinătate.[8]

Populația a crescut apoi cu puțin peste un milion între recensământele din 2001 și 2011, ajungând la 8.173.941 în ultimul recensământ.[9] Zona urbană continuă a Londrei se întinde dincolo de Londra Mare și număra 9.787.426 de persoane în 2011,[10] în timp ce zona metropolitană mai largă avea o populație de 12-14 milioane, în funcție de definiția utilizată.[1] Potrivit Eurostat, Londra este a doua cea mai populată zonă metropolitană din Europa. În perioada 1991-2001, au venit aproximativ 726.000 de imigranți net.[11]

Regiunea acoperă 1.579 km2, cu o densitate a populației de 13.410 locuitori pe milă pătrată (5.177/km2), mai mult de zece ori densitatea oricărei alte regiuni britanice.[12] Din punct de vedere al populației, Londra este al 19-lea cel mai mare oraș și a 18-a cea mai mare regiune metropolitană.[13]

În Zona metropolitană din Londra s-au stabilit aproximativ 500.000 de români, majoritatea stabilindu-se aici pentru a munci.[14][15]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Bishopsgate, vedere din City of London

Londra este un centru internațional al artelor, muzicii, muzeelor, și multor altora.

Londra găzduiește cinci orchestre simfonice: London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra, Philharmonia și BBC Symphony Orchestra. Principalele săli de concerte simfonice sunt Royal Albert Hall, Barbican Centre, Royal Festival Hall și Queen Elizabeth Hall. Royal Opera House din Covent Garden este casa Operei Regale și a Baletului Regal.

În Londra și-au început activitatea trupe rock celebre precum The Clash, Led Zeppelin, Sex Pistols, The Libertines, sau Pink Floyd. Săli de concerte rock celebre sunt Brixton Academy, Astoria sau Hammersmith Apollo.

Londra găzduiește carnavaluri și parade celebre, cum ar fi Carnavalul din Notting Hill, sau paradele de Sfântul Patrick (17 martie) sau Sfântul Gheorghe (23 aprilie).

În Londra se găsesc peste 30 de teatre, majoritatea concentrate în West End. Cele mai multe sunt comerciale și pun în scenă musical-uri și alte piese populare. Teatre "ne-comerciale" sunt National Theatre, The Globe (reconstrucție fidelă a vechiului teatru al lui Shakespeare), Old Vic și Young Vic.

Colecția națională britanică de artă occidentală veche (dinainte de 1900) este găzduită de National Gallery. Tate Modern conține colecții de artă occidentală de după 1900, iar Tate Britain găzduiește colecția națională de artă britanică. National Portrait Gallery are o colecție de portrete de personalități britanice renumite din toate timpurile.

Londra găzduiește nu mai puțin de 240 de muzee. Cele mai cunoscute sunt British Museum (antichități din toată lumea), Victoria and Albert Museum (arte decorative și aplicate), Imperial War Museum, precum și Muzeul de Istorie Naturală și Muzeul de Știință, ambele din Kensington, sau Muzeul Londrei.

Mass-media națională britanică este concentrată în Londra, și este deseori acuzată că acoperă mai bine Londra decât restul țării. Aici sunt editate toate ziarele naționale, care, până în anii 1970, își aveau sediile pe Fleet Street, rămasă celebră ca stradă a jurnaliștilor. Există trei ziare locale în Londra: Evening Standard, Metro și Standard Lite, ultimele două distribuite gratuit în fiecare dimineață în stațiile de metrou și cale ferată.

Londra este una din cele patru mari capitale ale modei, alături de Paris, Milano și New York. Supermagazine celebre ca Harrods, Selfridges sau Harvey Nichols, sunt prezente aici, alături de o mulțime de boutique-uri și magazine ale designerilor de top.

Londra a fost din evul mediu centrul vieții religioase a Regatului Unit, în ciuda faptului că primatul bisericii naționale, Biserica Anglicană, își are sediul la Canterbury. Cei doi episcopi anglicani ai Londrei sunt Episcopul Londrei, al cărui scaun este impozanta Catedrală Sf. Paul, și episcopul de Southwark, sub a cărui ascultare se află credincioșii de la sud de Tamisa. Evenimentele religioase importante au loc fie în Catedrala Sf. Paul, fie în Westminster Abbey. Catedrala catolicilor din Londra este Westminster Cathedral. Arhiepiscopul de Westminster este conducătorul catolicilor britanici. De asemenea, Londra este cel mai mare centru al Islamului în Regatul Unit. Aici există moschei celebre precum Moscheea Centrală din Londra, aflată la marginea parcului Regents Park și Moscheea East London. Templul hindus din Neasden este cel mai mare templu hindus din afara Indiei și un exemplu remarcabil de clădire modernă construită în stil tradițional. Peste două treimi din evreii din Marea Britanie locuiesc în Londra.

Educație[modificare | modificare sursă]

Cu o serie de universități, colegii și școli, Londra are o populație de aproximativ 378.000 de studenți, fiind un important centru de cercetare și dezvoltare. Cele mai multe școli primare și secundare din Londra urmează același sistem de școlarizare cuprinzător, ca restul din Anglia.Cu 125 000 de studenți, Universitatea din Londra este cea mai mare universitate cu contact de profesori care predau în Regatul Unit și în Europa. Este alcătuită din 20 de colegii, precum și mai multe instituții mici, fiecare cu un grad ridicat de autonomie.

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Transport[modificare | modificare sursă]

Gara Paddington, una dintre cele mai vechi din Londra

Transportul este unul dintre cele patru domenii ale politicii, fiind administrat de primarul Londrei. Cu toate acestea, controlul financiar al primarului este limitat, iar el nu controlează rețeaua grea de cale ferată, cu toate că, în noiembrie 2007, el și-a asumat responsabilitatea pentru Calea ferată de Nord a Londrei, precum și pentru multe alte linii, pentru a forma London Overground. Rețeaua de transport public, administrată de Transportul pentru Londra (TfL), este una dintre cele mai extinse din lume, dar se confruntă cu probleme de congestie și fiabilitate. Un program mare de investiții de 7 miliarde de lire sterline (10 miliarde de euro) vizează îmbunătățirea acestei situații. Londra a fost apreciată ca orașul cu cel mai bun transport public. Ciclismul este un mod din ce în ce mai popular pentru a te plimba în jurul Londrei.

Feroviar[modificare | modificare sursă]

Piesa centrală a transportului public este London Underground—denumit în mod obișnuit de localnici "Tube", care prezintă doisprezece linii interconectate. Este unul dintre cele mai vechi, cele mai lungi, precum și cele mai întinse (vaste) sisteme de metrou din lume, datând din anul 1863. Sistemul înglobează prima linie electrică de metrou din lume, City & South London Feroviar, care și-a început serviciile în anul 1890. Metroul londonez transportă peste trei milioane de călători pe zi și peste 1 miliard de călători în fiecare an. Este cel mai lung sistem de metrou din lume, el rulând 244 mile pe sub străzile din Londra. Capitala britanică este primul oraș din lume cu cale ferată subterană, aceasta fiind deschisă în 1863. Metroul londonez are în componență 500 de trenuri și traseul său conține 275 stații. Stația de metrou cea mai aglomerată este Victoria, care deservește aproximativ 46000 navetiști în timpul "avalanșei" de dimineață. De-a lungul sistemului de metrou, se găsesc 412 scări rulante și 112 ascensoare care sunt în continuă mișcare datorită aglomerărilor din stații. Underground deservește zona centrală și cele mai multe suburbii la nord de Tamisa, în timp ce cele de la sud sunt deservite de o rețea extinsă feroviară suburbană de suprafață, datorită terenului nefavorabil pentru realizarea liniilor de metrou subterane la sud de fluviu. Docklands Light Railway este un al doilea sistem de metrou, utilizând trenuri mai mici și mai ușoare. Acest sistem a fost deschis în 1987, deservind estul Londrei și Greenwich pe ambele părți ale Tamisei. Căile ferate intercity, în general, nu traversează orașul, ci sunt "împrăștiate" în paisprezece stații terminus, în jurul centrului său istoric; excepția este ruta Thameslink exploatată de către First Capital Connect, care este de la Bedford la Brighton și de la Luton la Sutton.

Londra dispune de trenurile de mare viteză Eurostar, care pornesc din gara St Pancras Internațional, având legături directe cu Lille și Paris în Franța și Bruxelles în Belgia. Durata unei călătorii către Paris și Bruxelles este de 2h 15 min. și, respectiv 1h 51 min. Cu ajutorul serviciilor Eurostar, Londra devine „mai aproape” de Europa continentală decât de restul Marii Britanii, datorită magistralei High Speed 1 care realizează legătura feroviară cu Tunelul Canalului Mânecii. Începând din Iunie 2009, această linie permite traficul feroviar intern de mare viteză, de la Kent la Londra.

Autobuze[modificare | modificare sursă]

Un autobuz "tipic" londonez

Rețeaua de autobuze din Londra este una dintre cele mai mari din lume, care funcționează 24 de ore pe zi, cu 8000 de autobuze, 700 de trasee pentru autobuze, precum și peste 6 milioane de pasageri care folosesc acest mijloc de transport în fiecare zi lucrătoare a săptămânii. În 2003, venitul rețelei a fost estimat la peste 1,5 miliarde de euro pe an, mai mult decât la metrou. Un venit în jur de £ 850 milioane este încasat în fiecare an. (urmează o frază stâlcită) Londra are cea mai mare rețea accesibilă pentru scaunul cu rotile din lume și, începând cu trimestrul al 3-lea din 2007, au devenit mai accesibile pentru audiere și pasagerilor cu deficiențe de vedere și semnal audio-vizual, inclusiv anunțuri au fost introduse.(până aici) Autobuzele roșii cu etaj sunt recunoscute pe plan internațional, și sunt o marcă de transport din Londra, împreună cu taxiurile negre și "Tube".

Drumuri[modificare | modificare sursă]

Deși majoritatea călătoriilor care implică centrul Londrei sunt efectuate cu transportul public, iar exteriorul Londrei este dominat de către mașină, inelul interior (în jurul centrului orașului), drumul Circular de Sud și Nord (în suburbii), și autostrada din exteriorul orbital (M25, în afara intravilanului) încercuiesc orașul și sunt intersectate de o serie aglomerate de rute radial autostrăzi, dar foarte puține pătrund în interiorul Londrei. M25 este cel mai lung inel-autostradă din lume de 121.5 mile (195,5 km) lungime. Un plan pentru o rețea de autostrăzi pe întreg teritoriul orașului (Planul de Ringways) a fost pregătit în anii 1960, dar a fost în cea mai mare parte anulat la începutul anilor 1970. În 2003, o taxă de congestie a fost introdusă pentru a reduce volumul de trafic, în centrul orașului. Cu câteva excepții, șoferilor li se cere să plătească £ 8 pe zi, pentru a conduce într-o zonă definită, care cuprinde cea mai aglomerată zonă din centrul Londrei. Posesorii de automobile care sunt rezidenți ai zonei definite pot cumpăra un abonament pe sezon cu preț redus, care este reînnoit lunar și este mai ieftin decât un tarif corespunzător pentru autobuz. Londra este faimoasă pentru congestionarea traficului ei, cu autostrada M25, fiind cea mai aglomerată din țară.

Aerian[modificare | modificare sursă]

Londra este un nod major de transport aerian internațional cu spațiul aerian cel mai mare din lume pentru un oraș. Aproximativ 157 milioane pasageri au folosit aeroporturile din jurul Londrei în 2016 și 171 milioane în 2017.[16] Opt aeroporturi folosesc cuvintele „Aeroportul Londra” în numele lor, dar cel mai mult trafic trece prin șase mari aeroporturi. Aeroportul Londra Heathrow este cel mai aglomerat aeroport din lume, pentru traficul internațional, și este principalul nod al transportatorului-fanion al țării, British Airways. În martie 2008, a fost deschis terminalul al cincilea și se ia în calcul deschiderea unui al șaselea terminal. Un tip de trafic similar, cu adaosul unor zboruri low-cost și zboruri pe distanțe scurte, este manipulat la Aeroportul Londra Gatwick. Londra Stansted Airport, punctul principal de acces pentru Ryanair și Aeroportul Londra Luton deservesc mai ales zborurile low-cost, pe distanțe scurte. London City Airport, aeroportul cel mai mic și cel mai central, este axat pe călătorii de afaceri, cu un amestec de servicii regulate pe distanțe scurte și trafic business. Aeroportul Londra Southend este în curs de dezvoltare pentru servicii noi în 2009, pentru extinderea traficului business și a serviciilor de marfă. Au existat controverse despre extinderea capacității, cum ar fi construirea unei a treia piste la Aeroportul Heathrow și construirea unui nou aeroport.

2,7 milioane pasageri din/spre România și 143 de mii din/spre Republica Moldova au utilizat aeroporturile din jurul Londrei în 2017.[16]

Aeroport Cod IATA Distanță centrul Londrei Pasageri [16] Cargo (tone) [16] Număr aterizări/decolări [16]
Aeroportul Londra City LCY 11km/7mi 4,5 milioane (2017) - 80.449 (2016)
Aeroportul Londra Heathrow LHR 23km/14mi 78 milioane(2017) 1,5 milioane (2015) 473.199 (2016)
Aeroportul Londra Gatwick LGW 48 km / 30 mi 45,5 milioane(2017) 78.000 (2016) 280.089 (2016)
Aeroportul Londra Luton LTN 46 km / 29 mi 15.99 milioane (2017) 27,905 (2015) 114,083 (2015)
Aeroportul Londra Stansted STN 48 km / 30 mi 25,9 milioane (2017) 202,593 (2015) 143,511 (2015)
Aeroportul Londra Southend SEN 68km/42 mi 1,09 milioane (2017) 6 (2015) 27,715 (2015)

Sport[modificare | modificare sursă]

Stadionul Wembley

Londra a găzduit două Jocuri Olimpice, pe cele din 1908 și pe cele din 1948. În iulie 2005 Londra a fost aleasă să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 2012, devenind astfel primul oraș care găzduiește trei ediții ale Jocurilor.

În Londra se desfășoară anual cel mai mare și mai vechi turneu de tenis al tuturor timpurilor, Wimbledon. În istoria acestui turneu au rămas nume precum Rod Laver, Bjorn Borg, Boris Becker, Pete Sampras iar în zilele noastre istoria o scrie Roger Federer.

Unul din cele mai populare maratonuri ale lumii este Maratonul Londrei, care are loc în fiecare primăvară.

Cel mai popular sport în Londra, ca număr de spectatori, este fotbalul; cinci dintre cluburile de fotbal faimoase ale Angliei se găsesc în Londra: Arsenal FC, Chelsea FC (în Fulham), Tottenham Hotspur FC (în Tottenham), Fulham FC (în Fulham) și West Ham United FC.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Obiective importante[modificare | modificare sursă]

Palatul Westminster, sediul Parlamentului
Magazinul Harrods
Un autobuz Routemaster în Piccadilly Circus

Locuri de interes[modificare | modificare sursă]

Clădiri și monumente[modificare | modificare sursă]

Parcuri și grădini[modificare | modificare sursă]

Muzee, expoziții, galerii[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Londra

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „The Principal Agglomerations of the World”. City Population. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Southest England Population by Area from 1891”. Demographia. Accesat în . 
  3. ^ https://www.london.gov.uk/people/mayoral/sadiq-khan  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ The 10 Most Modern Cities in the World
  5. ^ „Focus on London – Population and Migration | London DataStore”. Greater London Authority. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ London.gov.uk: Focus on London - Population and Migration. Accesat 26 aprilie 2016.
  7. ^ „International migration, England and Wales: Census 2021”. ONS. Accesat în . 
  8. ^ "Most London babies have foreign-born parent Arhivat în , la Wayback Machine.". Financial Times. 1 decembrie 2016.
  9. ^ "2011 Census. London population". Office for National Statistics
  10. ^ „2011 Census – Built-up areas”. nomisweb.co.uk. ONS. . Accesat în . 
  11. ^ Leppard, David (). „Immigration Rise Increases Segregation in British Cities”. The Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Population density of London: by London borough, 2006” (PDF). UK Statistics Authority. Arhivat din original (PDF) la . 
  13. ^ 'Rich List' counts more than 100 UK billionaires”. BBC News. . Accesat în . 
  14. ^ „Londra, orașul anului 2023. Comunitatea de români este a doua ca mărime din Marea Britanie”, euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews, accesat în  
  15. ^ „Locuri de Munca Anglia - Marea Britanie”, eJobs, , accesat în  
  16. ^ a b c d e „Airport data”. Accesat în . 
  17. ^ a b „Interesting Facts About London”. insideguide to London. Arhivat din original la . Accesat în .  Vezi Fact 2 de lângă fotografia cu Big Ben.
  18. ^ „Friendship agreement to be signed between London and Delhi”. Mayor of London. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Twinning agreements”. Making Joburg an entry point into Africa. City of Johannesburg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Barfield, M (martie 2001). „The New York City-London sister city partnership”. Greater London Authority. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  21. ^ „Shanghai Foreign Affairs”. Shfao.gov.cn. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Londra