Azerbaidjan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Azerbaijan)
Sari la navigare Sari la căutare
Azerbaidjan
Azərbaycan Respublikası (azeră)
Azərbaycan (azeră)
Drapelul AzerbaidjanuluiStema Azerbaidjanului
Drapelul Azerbaidjanului Stema Azerbaidjanului
DevizăBir dəfə yüksələn bayraq bir daha enməz!
Localizarea Azerbaijanului
Localizarea Azerbaijanului
Geografie
Suprafață 
 - totală86 600 km² (locul 114)
Apă (%)1,6
Cel mai înalt punctBazardüzü (4.466 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctMarea Caspică (−28 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașBaku
VeciniArmenia
Iran
Turcia
Rusia
Georgia
Arțah Modificați la Wikidata
Fus orarAZT (UTC+4)
Populație
Densitate105,8 loc/km²
 - Estimare 20149 494 600[1] (locul 89)
 - Estimare 201910.127.874
Limbi oficialelimba azeră
Etnonimazeri
Guvernare
Sistem politicRepublică semiprezidențială, Dictatură ereditară,
Totalitarism
PreședinteIlham Aliyev Modificați la Wikidata
Prim-ministru⁠(d)Ali Asadov Modificați la Wikidata
LegislativAdunarea Națională a Azerbaidjanului Modificați la Wikidata
CapitalaBaku
Istorie
Independență
față de URSS18 octombrie 1991
Economie
PIB (PPC)2012
 - Total97,172 miliarde $[2]
 - Pe cap de locuitor$10.568[2]
PIB (nominal)2012
 - Total72,182 miliarde $[2]
 - Pe cap de locuitor7.850 $[2]
Gini (2008)33,7[4] (mediu)
IDU (2011)0,731[3] (ridicat) (locul 76)
MonedăManat (AZN)
Coduri și identificatori
Cod CIOAZE Modificați la Wikidata
Cod mobil400 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic994
ISO 3166-2AZ Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.az
Prezență online
site web oficial
cont Twitter

Azerbaidjan (pronunțat în română [azerbajˈd͡ʒan][6]; în azeră Azərbaycan; pronunție azeră: Pronunție audio /ɑːzæɾbɑjˈd͡ʒɑn/), oficial Republica Azerbaidjan (în azeră Azərbaycan Respublikası),[7] este cea mai mare țară din Caucaz, situată între Asia și Europa.[8] Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Țara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia (mai precis Republica Daghestan) la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia națiunilor turcice. Majoritatea populației este de religie musulmană. Azerbaidjanul, o națiune în care majoritatea populației este formată din musulmani, este o republică laică și unitară. Azerbaidjan a fost prima încercare reușită de a stabili o republică democratică și seculară în lumea musulmană. Azerbaidjanul este unul dintre membrii fondatori ai GUAM, precum și ai Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, iar în septembrie 1993 a aderat la Comunitatea Statelor Independente.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Azernaija este o țară foarte tânără care a fost fondată în 1918 din motive politice. În prezent, Azerbaidjanul are un conflict militar cu Armenia, care a ocupat 20% din teritoriul Azerbaidjanului Karabahul și în urma căruia aproape 800.000 persoane au fost obligate să se refugieze, trăind până în prezent fără locuință.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Harta topografică a Azerbaidjanului

Azerbaidjanul este caracterizat de o varietate peisagistică impresionantă. Peste 40% din teritoriul său este ocupat de șesuri și câmpii, jumătatea cărora aflându-se la cote de 400-1500 metri deasupra nivelului mării. Teritoriile așezate la cote de peste 1500 de metri constituie puțin mai mult de 10 procente din totalul teritoriului țării. Cel mai renumit platou este Kura. Pantele munților sunt acoperite de fagi, stejari și brazi. Clima subtropicală uscată, predominantă în partea estică, respectiv centrală a Azerbaidjanului, este caracterizată de o iarnă blândă și îndelungată - patru până la cinci luni - și foarte caldă vara.

Acest mediu a fost extrem de favorabil dezvoltării economice a Azerbaidjanului din moment ce agricultura primitivă i-a făcut loc folosirii mai adecvate a solului.

Azerbaidjanul are munți foarte înalți (până la 4466 m), păduri și mare. Azerbaidjanul atrage din ce în mai mulți turiști în fiecare an.

Clima[modificare | modificare sursă]

În Azerbaidjan se regăsesc aproape toate tipurile de climă. Când într-o parte a țării este prea cald, în altă parte poate să fie foarte frig. Clima este favorabilă pentru agricultură. Aici se cultivă diferite soiuri de pomi fructiferi.

Amplasarea Azerbaidjanului în zona climaterică care cuprinde 9 din cele 11 zone climaterice ale globului pământesc, de la subtropice până la pajiștile alpine, existența pământurilor roditoare, a multor zăcăminte naturale, o lume bogată și variată de plante și animale – toate acestea au favorizat dezvoltarea economiei și vieții culturale.

Economie[modificare | modificare sursă]

În perioada comunistă i-a fost acordată o atenție deosebită industriei de petrol și de gaze naturale, precum și industriei de mașini și echipamente, industriei textile și celei alimentare.

În secolul al XX-lea, zăcămintele Azerbaidjanului furnizau cea mai mare parte a petrolului, necesară Imperiului Rus, respectiv fostei URSS. În prezent (anul 2009) Azerbaidjanul este un furnizor important de petrol al țărilor occidentale, de care este legat prin oleoductul BTC (Baku-Tbilisi-Ceyhan)[9]. Acesta ocolește Rusia și îi permite să livreze țiței Turciei și de acolo restului Occidentului[9].

Energia electrică este produsă preponderent de termocentrale. În timp ce capitala Baku este centrul principal industrial al republicii, Sumgait este cel mai mare furnizor de produse siderurgice. Industria azeră produce îngrășăminte chimice, carburanți, herbicide, uleiuri industriale, cauciucuri sintetice și plastice. Industria ușoară produce mărfuri din bumbac și lână, încălțăminte și alte articole de larg consum.

Deși suprafața cultivabilă a Azerbaidjanului nu depășește o cincime din teritoriul său, produsele asigurate sunt semnificative. Azerbaidjanul este un lider în producția bumbacului, tutunului, strugurilor și a ceaiurilor la nivel regional. Dat fiind că fluviile navigabile sunt puține, Azerbaidjanul a dezvoltat cu precădere transportul feroviar și cel automobilistic.

Harta Azerbaidjanului

Atât câmpiile, cât și dealurile molcome, în general sunt bine udate și adecvate culturilor, cele mai importante în antichitate fiind cerealele și viile. Luncile mănoase sunt ideale pentru pășunat. Alte resurse importante sunt codrii montani, pare-se cândva foarte bogați în pomi, ceea ce o mărturisește construirea caselor din lemn. Piatra, de asemenea, a fost folosită tăiată în blocuri pătrate. Agricultura, resursele naturale și un comerț care cu timpul a devenit extrem de activ, au influențat decisiv civilizația azeră.

Azerbaidjanul are resurse naturale bogate de petrol, gaze naturale, aur, aluminiu etc. Printre produsele marine preferate de toți putem enumera caviarul și diferite soiuri de pești, preparate după rețete tradiționale.

Moneda[modificare | modificare sursă]

Manatul azer este unitatea monetară oficială a Azerbaidjanului, (1 manat azer = 100 qəpik).

Cuvântul azer manat este împrumutat din limba rusă: монета, pronunțat: [man'eta], care semnifică „monedă metalică”, „mărunțiș”.[10] La rândul său, cuvântul rusesc монета a fost împrumutat din limba latină: moneta „monedă”[11], eventual prin intermediarul din italiană moneta.

„Manat” era, în epoca sovietică, denumirea rublei sovietice în limbile azeră și turkmenă.

Grafica actualelor monede metalice și bancnote care circulă în Azerbaidjan a fost creată de către austriacul Robert Kalina, unul dintre desenatorii euro.

Limba[modificare | modificare sursă]

Limba vorbită este limba azeră, foarte apropiată de limba turcă din Anatolia, iar alfabetul este latin, cu unele litere adaptate vocabularului specific.

Sport[modificare | modificare sursă]

Cele mai populare sporturi din Azerbaidjan sunt fotbalul și șahul.[12]

Azerbaidjanul de Sud[modificare | modificare sursă]

Azerbaidjanul de Sud (în azeră Cənubi Azərbaycan sau Güney Azərbaycan) sau Azerbaidjanul iranian (în azeră İran Azərbaycanı) este zona care face parte din Azerbaidjanul istoric.

Mulți dintre azeri trăiesc în afara hotarelor Azerbaidjanului de astăzi. Printre aceștia se pot menționa Azerii din Armenia, Azerii din Derbent și Azerii din Georgia.

Patrimoniul mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Azerbaidjan (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Azərbaycan Respublikasının Dövlət Statistika Komitəsi: Azərbaycanda demoqrafik vəziyyət — xəbərin yayınlanma tarixi: 15.04.2014
  2. ^ a b c d „Azerbaijan”. International Monetary Fund. Accesat în . 
  3. ^ „Human Development Index, 2012 Update”. United Nations. . Accesat în . 
  4. ^ „Gini Index”. World Bank. Accesat în . 
  5. ^ https://modern.az/az/news/211638  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ „azerbaidjan”. Accesat în . 
  7. ^ Horia C. Matei; Silviu Neguț; Ion Nicolae (). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 48–50. ISBN 978-973-7839-38-1. 
  8. ^ Azerbaidjan poate fi considerată a fi în Asia și/sau Europa. Organizația Națiunilor Unite clasifică Azerbaidjan ca fiind în Asia de vest; CIA World Factbook CIA.gov, NationalGeographic.com și Encyclopædia Britannica plasează și Georgia în Asia. În schimb, alte surse plasează Azerbaidjan în Europa: BBC NEWS.bbc.co.uk, Merriam-Webster's Collegiate Dictionary sau Worldatlas.com.
  9. ^ a b Azerbaidjanul ar putea livra gaz companiei Gazprom, Accesat la 2 aprilie 2009
  10. ^ Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - român, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
  11. ^ G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopeică, București, 1983.
  12. ^ Культура, традиции и искусство

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Azerbaidjan

Vezi și[modificare | modificare sursă]