Aeroportul Internațional Henri Coandă București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „OTP” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți OTP (dezambiguizare)
Aeroportul Internațional Henri Coandă București
Aeroporturi București logo.png
Aeroportul Internațional Henri Coandă București (martie 2013)
Cod IATA OTP[1]
Cod ICAO LROP[1]
Coordonate 44°34′16″N 26°05′06″E / 44.57111°N 26.08500°E / 44.57111; 26.08500[2]
Date de bază
Proprietar
Operator Compania Națională Aeroporturi București S.A.
Suprafață
Altitudine 95 m[2]
Terminale 2
Linii aeriene și operatori 38
Destinații
Pasageri 8.317.168 (2014)
Mărfuri 21.800 t (2012)
Trafic de avioane 91.788 (2014)
Capacitate
(Pasageri pe an)
Angajați
Legături de transport
Distanță până în centrul orașului 16 km
Legături feroviare Gara București Nord
Stradă DN1
Sistem de piste
Pista 1
Unghiul pistei 08L / 26R[2]
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)
3500 x 45 m
Suprafața pistei PCN 74 (Beton)
Pista 2
Unghiul pistei 08R / 26L[2]
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)
3500 x 45 m
Suprafața pistei PCN 74 (Beton)

             

Aeroportul Internațional Henri Coandă[3] (IATA: OTPICAO: LROP) este cel mai mare aeroport din România și unul dintre cele două aeroporturi importante din București (celălalt este Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, județul Ilfov. În anul 2013 pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 7.643.467 de pasageri.

Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004, până atunci el numindu-se Aeroportul Internațional Otopeni.

Accesul din oraș[modificare | modificare sursă]

Aeroportul este accesibil din București atât cu ajutorul liniilor de autobuz Regia Autonomă de Transport București 783 și 780 (linia 783 circulă non-stop),[4] care oferă servicii suburbane, cât și cu linia CFR Henri Coandă Expres care leagă Gara de Nord de o stație aflată la 1,2 km de aeroport, de unde călătorii sunt preluați cu autobuzul pentru restul distanței până la terminal[5]. El este situat pe șoseaua BucureștiPloiești. Există un proiect prin care se urmărește legarea aeroportului cu sistemul de metrou al Bucureștilor, prin construirea unei linii noi legând stația de metrou 1 Mai cu cele două aeroporturi. Acest proiect este în derulare[6], urmând a fi finalizat în 2018.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, aeroportul Otopeni a fost o bază pentru Al Treilea Reich al lui Hitler. Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Totuși, în locul vechii baze militare de la Otopeni, a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3500 m, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe.

Modernizările au continuat prin creerea unui foaier pentru celebrități, odată cu vizita în România a președintelui SUA, Richard Nixon, în august 1969. În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3500 m și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 35–40 de aeronave pe oră.

În 1992 Aeroportul Otopeni a devenit un membru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internațional.

Aeroportul București Otopeni este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est și încă este în proces de dezvoltare. În ultimii zece ani, exclusivitatea în domeniul aeroportuar a fost încheiată mai ales datorită dezvoltării aeroporturilor Cluj și Timișoara, care au devenit stații importante pentru TAROM, compania națională românească și Carpatair, o companie din sectorul privat ce operează zboruri din alte orașe ale țării.

Aeroportul Otopeni are un terminal cu două corpuri principale de clădiri (numite în limbaj colocvial, "terminale"), unul pentru plecări și altul pentru sosiri[7]. În martie 2011 s-a extins corpul finger și s-a mărit numărul de porți de îmbarcare la 24, în urma unei investiții de 70 de milioane de euro.[8]

Din februarie 2010 aeroportul este administrat de Compania Națională Aeroporturi București, care administrează și Aeroportul Băneasa.[9]

Extinderea[modificare | modificare sursă]

Noul terminal finger

Modernizarea Aeroportului Otopeni a început cu Faza I (19941998) ce cuprindea construirea corpului de clădire pentru plecări și a corpului finger și apoi cu Faza a II-a (19992007), ce a cuprins reconfigurarea corpului de clădire pentru sosiri, modernizarea turnului de control și extinderea parcării de la suprafață.[10] Faza a III-a a început în 2009, urmând a se finaliza în 2012.[8][11] Valoarea totală a Fazei a III-a este de 150,76 milioane de euro, bani suportați de Aeroportul Otopeni, capacitatea totală de procesare urmând a crește la 4500 de pasageri pe oră, respectiv peste 6 milioane de pasageri pe an.[8]

Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Acesta face parte din a III-a fază a programului „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București”.[12]

În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 și alcătuit din patru module, fiecare modul având o capacitate de 5 milioane de pasageri/an.[11]

Fuziune aeroporturi[modificare | modificare sursă]

În data de 12 mai 2007, intra în vigoare Hotărârea 321 de la 28 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial 245 din 12 aprilie 2007 cu privire la înființarea Companiei Naționale "Aeroporturi București" - S.A. prin fuziunea Companiei Naționale "Aeroportul Internațional Henri Coandă - București" - S.A. cu Societatea Națională "Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu" - S.A.

Rezultate Financiare[modificare | modificare sursă]

Cifra de afaceri

Ministerul Transporturilor este principalul acționar al Aeroportului, cu o participație de 80%, în timp ce Fondul Proprietatea deține 20% din acțiuni.

Aeroportul Henri Coandă va vinde pe bursă 5% din acțiuni până la finele anului 2008.

Avioane Boeing 737-700 ale companiei Tarom pe Aeroportul Internațional Henri Coandă

Traficul de pasageri[modificare | modificare sursă]

An Pasageri (total) Pasageri (zboruri interne) Numărul aterizărilor și decolărilor Cargo (tone)
1999 1.600.000[15]
2005 3.031.719 53.350 16.887
2006 3.513.576 58.053 18.089
2007 4.978.587 410.916 70.588 17.423
2008 5.064.230 497.208 71.137
2009 4.483.661 496.391 72.697
2010 4.917.952 76.966
2011 5.049.443 21.800
2012 7.120.024 98.600
2013 7.643.467 95.984
2014 8.317.168 91.788

Accidente aviatice[modificare | modificare sursă]

  • Accidentul de la Balotești
  • marți, 14 septembrie 1999 - aeronava de tip Falcon 900, proprietate a Ministerului de Externe al Greciei, s-a prăbușit iar șase persoane, printre care ministrul adjunct de externe al acestei țări, au decedat, iar trei au fost grav rănite.[16]

Linii aeriene regulate[modificare | modificare sursă]

Companii aeriene Destinații
Aegean Airlines Atena
Charter sezonier: Chania, Corfu, Heraklion, Kos, Mykonos,Santorini, Rhodos, Zakynthos
Aeroflot Moscova-Sheremetyevo
airBaltic Riga
Air Berlin Berlin-Tegel
Air Bucharest Charter sezonier: Antalya, Bodrum, Corfu,, Heraklion, Hurghada, Kos, Palma de Mallorca, Rhodos,
Air Europa Charter sezonier: Tenerife-South
Air France Paris-Charles de Gaulle
Air Malta Charter: Malta
Air Serbia Belgrad
Alitalia Milano-Linate, Roma-Fiumicino
Austrian Airlines
operat de Tyrolean Airways
Viena
Blue Air Barcelona, Beauvais, Bergamo, Bologna, Bruxelles, Catania, Kolin, Dublin, Florența , Larnaca, Liverpool, Londra-Luton, Madrid, Málaga, Milano-Linate, Napoli, Nisa, Roma-Fiumicino, Stuttgart, Torino, Valencia,
Sezonier: Antalya, Bodrum, Corfu, Preveza, Tel Aviv-Ben Gurion, Zakynthos
British Airways Londra-Heathrow
Czech Airlines Praga
El Al Tel Aviv-Ben Gurion
flydubai Dubai
Germanwings Düsseldorf
KLM Amsterdam
LOT Polish Airlines Varșovia
Lufthansa Frankfurt, München
Lufthansa Regional
operat de Lufthansa CityLine
Frankfurt, München
Nouvelair Charter sezonier:Tunis
Pegasus Airlines Istanbul-Sabiha Gökçen
Qatar Airways Doha
Queshm Airlines Teheran-Imam KhoMeini
Ryanair Bergamo (începând cu 25 Octombrie 2015), Bologna (începând cu 25 Octombrie 2015), Charleroi, Dublin, Londra-Stansted, Madrid, Roma-Ciampino (începând cu 25 Octombrie 2015)
Scandinavian Airlines Copenhaga
Swiss International Air Lines Zürich
TAP Portugal Lisabona
TAROM Amman-Queen Alia, Amsterdam, Atena, Baia Mare, Barcelona, Beirut, Belgrad, Bruxelles, Budapesta, Chișinău, Cluj, Dubai, Frankfurt, Geneva, Iași, Istanbul-Atatürk, Larnaca, Londra-Heathrow, Madrid, Moscova-Sheremetyevo, München, Nisa, Paris-Charles de Gaulle, Praga, Roma-Fiumicino, Satu Mare, Sofia, Stockholm-Arlanda, Tel Aviv-Ben Gurion, Timișoara, Viena
Sezonier: Valencia (19 iunie – 28 septembrie 2015)
Charter sezonier: Antalya, Bodrum, Corfu, Heraklion, Hurghada, Kos, Mykonos, Palma de Malloraca, Preveza, Rhodos, Santorini, Sharm el-Sheikh, Skiathos, Tenerife-South
Tunisair Sezonier: Tunis
Turkish Airlines Istanbul-Atatürk
Vueling Sezonier: Barcelona, Bilbao, Madrid
Wizz Air Alghero, Barcelona, Bari, Barsel-Mulhouse, Beauvais, Bergamo, Bologna, Catania, Bruxelles-Charleroi, Doncaster/sheffield, Dortmund, Dubai World Central, Eindhoven, Geneva, Larnaca, Londra-Luton, Madrid, MáLaga, Malmö, Malta, Milano-Malpensa, Napoli, Nuremberg, Pescara (începând cu 25 Octombrie 2015), Pisa, Roma-Ciampino, Sandefjord, Stockholm-Skavsta (începând cu 26 Octombrie 2015), Tel Aviv-Ben Gurion, Treviso, Torino, Valencia, Verona, Zaragoza

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Browse Airports by Airport IATA Code: O, airportguide.com, accesat 2010-06-16
  2. ^ a b c d Lista cu frecvențele radio omologate in România, flylevel.ro, accesat 2010-06-17
  3. ^ Situl web oficial, accesat 2013-04-17
  4. ^ Gară-Aeroport: 40 de minute, adevarul.ro, 19 ianuarie 2009, accesat la 4 martie 2009
  5. ^ Trenurile Henri Coanda Expres circula de miercuri, hotnews.ro, accesat la 4 martie 2009
  6. ^ S-a schimbat traseul magistralei 6 de metrou. VEZI NOUA RUTĂ SPRE AEROPORTUL OTOPENI, realitatea.net, accesat la 16 decembrie 2011
  7. ^ Aeroportul Otopeni se extinde printr-o investiție de 70 mil. euro, 26 Noiembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 16 iulie 2010
  8. ^ a b c Faza a III-a Dezvoltarea și modernizarea AIBO
  9. ^ Oana Bălan, Peste șapte milioane de pasageri au tranzitat în 2012 aeroporturile Capitalei, Adevărul, accesat 2013-02-04
  10. ^ Nota de fundamentare - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
  11. ^ a b Proiecte prioritare - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
  12. ^ Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, airlinestravel.ro, 6 noiembrie 2012, accesat 2013-03-23
  13. ^ Pierderi la Tarom, evz.ro, accesat 2010-01-04
  14. ^ Morgan Stanley va lista Aeroportul Henri Coanda
  15. ^ Tiron Mirabela, Avionul bate trenul: Traficul de pasageri de pe Henri Coandă l-a depășit pe cel din Gara de Nord, Ziarul financiar, 5 ianuarie 2012, accesat 2012-05-29
  16. ^ COSCIUGUL ZBURATOR, 16 septembrie 1999, Evenimentul zilei, accesat la 28 august 2013

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]