FCSB

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Steaua București)
Jump to navigation Jump to search
Pagina „Steaua” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Steaua (dezambiguizare).
FCSB
Logo FCSB.png
Informații generale
AbreviatFCSB
PoreclăRoș-albaștrii[1]
Viteziștii
Nume precedent(e)ASA București
CCA
CSA Steaua București
FC Steaua București
Data fondării
Culori        
StadionArena Națională
(55.634 locuri)
CampionatLiga I  Modificați la Wikidata
ProprietarVasile Geambazi[2]
FinanțatorRomânia George Becali[3]
PreședinteRomânia Helmuth Duckadam[4]
AntrenorNicolae Dică  Modificați la Wikidata
Prezență online
site web oficial
facebook
Instagram
Palmares
NaționalCampionatul României (26)
Cupa României (22)
Supercupa României (6)
Cupa Ligii (România) (2)
InternaționalLiga Campionilor (1)
Supercupa Europei (1)
Echipament
Kit body steaua1718h.png
Kit body.svg
Kit right arm steaua1718h.png
Kit right arm.svg
Kit shorts.svg
Kit socks long.svg
Acasă
Kit body steaua1617a.png
Kit body.svg
Kit right arm.svg
Kit shorts red stripes.png
Kit shorts.svg
Kit socks steaua1617a.png
Kit socks long.svg
Deplasare
Sezon actual
Soccerball current event.svg
Pentru sezonul în curs vedeți:
Liga I 2018-2019

FCSB,[6] cunoscută până în 2016 ca FC Steaua București după clubul a cărui secție de fotbal a fost până în 1998, este un club de fotbal din București, România, care evoluează în Liga I. Este echipa românească de fotbal cu cel mai mare succes pe plan național și internațional. De-a lungul istoriei, a câștigat cele mai multe campionate, cupe și supercupe ale României, obținând 26 de titluri în Campionatul Național, 22 de Cupe, 6 Supercupe ale României și 2 Cupe ale Ligii.[1][7] De asemenea, a fost prima echipă din blocul comunist și singura din România care a câștigat Cupa Campionilor Europeni,[8][1] precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares Supercupa Europei.[9]

Fondat pe 7 iunie 1947 ca „ASA București” (Asociația Sportivă a Armatei București)[10] de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în 1961.[11]

Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al Armatei Române.[12] Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în 1998. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiția istorică și stadionul Ghencea, care încă este proprietatea Ministerului Apărării Naționale, stadion pe care a jucat ultima dată în 2015.[13] Din 2011 a început să joace pe Național Arena, stadionul devenind gazda permanentă a echipei din 2015.

De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.[14] [15][16] Logotipul actual datează din 2015,[17] iar denumirea oficială din 2017.[6]

Istoria lui Steaua a fost marcată de rivalitatea permanentă cu Dinamo București (meci intitulat Eternul derby sau Clasicul României), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca fiind cele mai importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru câștigarea campionatului.

Istorie

Steaua București 1986

Steaua București a luat ființă pe 7 iunie 1947, la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „Asociația Sportivă a Armatei” (ASA).[18] Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene Dermata și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.[19][20]

Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, Carmen București.[21]

Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan.[22] A fost redenumit „CSCA” (Clubul Sportiv Central al Armatei) în 1948,[18] și CCA (Casa Centrală a Armatei) în 1950.[22] În 1949, CSCA a câștigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu 2-1 în finală pe CSU Cluj.[11]

Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”[23], care uneori era aceeași cu Echipa națională de fotbal a României. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, Gheorghe Popescu I.[24] Din acel an și până în ediția 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.[25] Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în 1951, 1952 și 1953, precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în 1951.[7] 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în Anglia, unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC.[26]

Echipa Steaua cu Cupa Campionilor Europeni în 1986.

La sfârșitul anului 1961 CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.[11] Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.[27] În anii '60 și '70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 și 1968, respectiv 1976 și 1978, câștigându-și însă renumele de „specialistă a Cupei”.[28] De asemenea în această perioadă, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat într-un meci amical cu OFK Belgrad.[29] Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe „23 August”.[30]

Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.

Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei și Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câștigându-l după o pauză de șase ani.[27] A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC și pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a jucat o finală europeană.[31] Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând[32], contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.[27] Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.[33]

Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat finala Cupei Campionilor Europeni

Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul anilor '80, ajungând în semifinala CCE în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în 1989, pierzând însă cu 4-0 în fața lui AC Milan.[27] Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din iunie 1986 până în septembrie 1989, Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.[34]

Revoluția română din 1989 a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele 1992-1993 și 1997-1998, egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.[35] A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în Liga Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.[27]

Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.

În 1998, secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București[36], clubul fiind condus de către omul de afaceri Viorel Păunescu. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.[37] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în 2002, transformând compania guvernantă în una publică în 2003.[38] Deși contestat de către o parte a suporterilor,[39] Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv Mihai Stoica.

Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a și câștigat titlul în 2005, performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) și Cosmin Olăroiu (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de Rapid București într-un sfert de finală „all-Romanian”.[40] Steaua a câștigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.[41] De asemenea, în sezonul 2006–2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.[42]

Logo-ul anterior, disputat cu armata

În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.[43]

În 2013, Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.[7]

Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei, au apărut conflicte între clubul, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei. În 2011, clubul de fotbal patronat de Gigi Becali a fost acționat în instanță de către CSA, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,[44] și, ca urmare, echipa patronată de Gigi Becali a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. Echipa a creat un nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în secțiunea „Stemă”). Pentru a stinge conflictele ulterioare cu CSA, Becali a cerut și schimbarea numelui oficial al clubului în FCSB, denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.[6]

Tradiție

Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.[45] Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, și care a câștigat de cinci ori Divizia A, și de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încă o semifinală și o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv Divizia A și a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.

După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes România în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, și a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 și semifinala aceleiași cupe în 2006.[18]

În sezonul 2006-2007, Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon și Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, FC Sevilla, după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.[46]

Stemă

Stemele de-a lungul istoriei[47]

ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe 7 iunie 1947, și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială.

Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe 30 decembrie 1947[48], Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de Armata Roșie, noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.[47]

Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.[47] Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961.[27] S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul Ghencea.[47]

În urma Revoluției române din 1989, Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,[47] astfel încât, în 1991, CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.[47] Cum în 1998 a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.[47]

În 2003 stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de George Becali, în realitate o revenire la varianta din perioada 1974-1991, cu cele două stele prezente deasupra.[14]

Ministerul Apărării Naționale a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că Armata Română era deținătoarea de drept a stemei Stelei.[49] Decizia Curții Supreme a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3 decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.[49] Echipa a fost obligată să joace următorul meci, cu CSM Studențesc Iași, fără stemă pe echipamente și pe tabela de joc.[49][50] În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.[51] Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,[52] clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014–2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii.[53]

Culori

Autocarul oficial al clubului FC Steaua București

În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.[54] Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității Armatei Române, s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.[1]

Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul 2005-2006 (galben și negru).

Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet.

În prezent echipamentul Stelei este produs de Nike, cu care Steaua a semnat un contract în 2002, după un lung parteneriat cu Adidas.[55] Cu toate acestea, în 1988, Steaua a fost prima echipă de fotbal din România comunistă care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume Ford.[56] După aceea au urmat alți sponsori:[57] Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.[58] În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro[59], dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.[57]

Stadion

Arena Națională

Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul stadion Venus.[60] Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea Venus București, un club desființat în 1949.[61] După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, Republicii (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării unui elicodrom în apropierea Casei Poporului[62]) și 23 August (construit în 1953). Dintre cele două, 23 August a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.[63]

Steaua în acest moment joacă meciurile de acasă pe Arena Națională, un stadion de fotbal situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe Stadionul Steaua, parte a Complexului Sportiv Steaua, care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu OFK Belgrad,[29] la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.[63]

Intrare în Stadionul Ghencea.

Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 27.063.[63]

După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu Stadionul Dr. Constantin Rădulescu[64]) care putea găzdui meciuri din Liga Campionilor, fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.[65] În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.[66]

Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva Turciei.[63] Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva Bielorusiei.[67] De asemenea, mai multe meciuri de la Campionatul European de Fotbal sub 21 1998 și finala au fost găzduite de această arenă.[68]

Stadionul construit prin ordinul Ministerului Apărării Naționale în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de CSA Steaua. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea Armatei Române, dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.[69] Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).[70] După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională.

Suporteri

Peluza Nord în 2005

Înființat în 1995, grupul „Armata Ultra” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.[71] La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters , TK si Shadows).[72] În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.[73] În prezent echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza „Roș-Albastră”.[74]

În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în Spania, Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din Peninsula Iberică. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în noiembrie 2006, peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago Bernabeu".[75] Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.[76] Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”[77] și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.[78]

Steaua în cultura populară

Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,[79] mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc Furia din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și Dinamo se luptă pe străzi după un meci direct.[80] Filmul Visul lui Adalbert începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.[81] Emisiunile de comedie Mondenii de pe Prima TV și În puii mei! au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, George Becali, interpretat deobicei de Mihai Bendeac,[82] jucători și alți reprezentanți ai clubului.[83] Filmul Al doilea joc al lui Corneliu Porumboiu rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său Adrian Porumboiu.[84]

Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de Bere Gratis, Gaz pe Foc, Mircea Vintilă (Trup și suflet), Chicanos, Bogdan Dima și alții.[85] De asemenea, Voltaj, în piesa MSD2, face referire la fani în versul Poți să fii câine sau poți fi stelist.[86] Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este Maria al celor de la Scooter, cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.[87]

Recorduri

Cu 65 de sezoane petrecute în Liga 1, este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de FC Dinamo București (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între 1993 și 1998, cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de Chinezul Timișoara în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din România care a câștigat o cupă europeană (Cupa Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987), sau care s-a calificat într-o finală UEFA (Cupa Campionilor Europeni în 1986, respectiv 1989).

Timp de 3 ani și 3 luni (iunie 1986 - septembrie 1989), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între noiembrie 1989 și august 1996. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.[88]

Tudorel Stoica este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în Liga 1, 368.[89] Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este Anghel Iordănescu, cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum Dorinel Munteanu (cele mai multe selecții în echipa națională - 131) sau de Gheorghe Hagi (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).[90] La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de Real Madrid CF Stelei în 1990.[91]

Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015 contra echipei daneze Aalborg BK, Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, Claudiu Keșerü, a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid hat-trick din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui Aalborg BK, Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria UEFA Europa League, de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de PAOK Salonic într-un meci simultan cu Dinamo Minsk câștigat cu 6–1.[92][93]

Clasamente internaționale

Clasamentul mondial al cluburilor

Acesta este clasamentul IFFHS al cluburilor, actualizat la 5 aprilie 2017:[94]

P Club Puncte
97 Arabia Saudită Al-Ahli 125.00
102 Anglia Chelsea 124.00
102 Franța Marseille 124.00
102 România FCSB 124.00
105 Turcia Beșiktaș 123.50
106 Grecia Panathinaikos 122.00
106 Italia Internazionale 122.00

Clasamentul UEFA al cluburilor

Acesta este coeficientul UEFA al clubului, la data de 23 februarie 2018:[95]

P Club Coeficient
50 Turcia Rosso Giallo diagonale.png Galatasaray 29.500
51 Germania 600px B Nera su sfondo Bianco Nero Verde.png Gladbach 29.000
52 Italia Bianco e Rosso (Croce) e Rosso e Nero (Strisce).svg Milan 28.000
53 România FCSB 27.500
54 Cipru Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png APOEL FC 27.000
54 Belgia 600px Gent.png Gent 27.000
54 Belgia 600px Genk.png Genk 27.000

Palmares[7][25]

Coregrafie pentru titlul 24

Intern

Liga I:

Cupa României:

Supercupa României:

Cupa Ligii:

European[97]

Internațional

FCSB în Europa[98]

Inclusiv sezonul 2014-15.

Competiție S M V E Î GM GA G
Cupa Intercontinentală 1 1 0 0 1 0 1 –1
Liga Campionilor / Cupa Campionilor Europeni 24 133 49 37 47 185 181 +5
Cupa Cupelor UEFA 11 40 14 12 14 51 54 –3
UEFA Europa League / Cupa UEFA 16 112 44 31 37 153 131 +22
Supercupa Europei 1 1 1 0 0 1 0 +1
Total 53 287 108 80 99 391 367 +24

Lotul actual

Acesta este lotul actualizat la 2 septembrie 2018[99][100]

Nr. Poziție Jucător
4 România F Mihai Bălașa (vice-căpitan)
5 România M Mihai Pintilii (al 3-lea căpitan)
6 România M Dragoș Nedelcu
7 România A Florinel Coman
8 România M Lucian Filip
9 Franța A Harlem Gnohéré
10 România A Florin Tănase (căpitan)
11 România M Olimpiu Moruțan
12 România P Răzvan Ducan
13 Brazilia F Júnior Morais
15 Serbia F Marko Momčilović
16 Serbia F Bogdan Planić
17 România A Antonio Jakoliš
Nr. Poziție Jucător
20 România F Romario Benzar
21 România M Ianis Stoica
22 România M Cristian Dumitru
23 România M Ovidiu Popescu
24 România A Raul Rusescu
26 România A Daniel Benzar
28 România A Mihai Roman
33 Bulgaria M Hristo Zlatinski
34 România P Cristian Bălgrădean
42 România P Daniel Toma
77 România F Alexandru Stan
80 Portugalia M Filipe Teixeira
98 România A Dennis Man
99 România P Andrei Vlad

Jucători dați sub formă de împrumut

Nr. Poziție Jucător
18 România M Vlad Mihalcea (la Academica Clinceni până pe 30 iunie 2019)
România F Gabriel Simion (la Dunărea Călărași până pe 30 iunie 2019)
Nr. Poziție Jucător
România M Mario Mihai (la Turris-Oltul Turnu Măgurele până pe 30 iunie 2019)

Jucători remarcabili

De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai României, iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu, Marius Lăcătuș sau Gheorghe Hagi sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.[101] În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa.

Portari Fundași Mijlocași Atacanți

Antrenori

Stafful actual

La 4 iulie 2017.[102][103]

Rol Nume
Antrenor principal România Nicolae Dică[104]
Antrenor secund România Viorel Tănase
Antrenor secund România Alin Popescu
Antrenor cu portarii România Marius Popa
Preparator fizic România Marian Lupu
Medic România Flavian Arămitu
Asistent medical România Constantin Moroiu
Maseur România Sorin Cristof
Maseur România Cătălin Făndel
Maseur România Adrian Neacșu
Fizioterapeut România Horea Codorean
Kinetoterapeut România Ovidiu Kurti
Ofițer de presǎ România Cătălin Făiniși
Șeful Centrului de Copii și Juniori România Ion Toma [105]
Coordonatorul Academiei România Dumitru Dumitriu

Istoricul antrenorilor[106]

Nume Perioadă Trofee Total
Național Internațional
LI CR SR CL UCL CCU UEL SE
România Coloman Braun-Bogdan 02.1948–05.1948
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Colea Vâlcov 08.1948–07.1949
0
1
0
0
0
0
0
0
1
România Francisc Rónay 03.1950–11.1950
09.1953–11.1953
03.1954–06.1954
0
1
0
0
0
0
0
0
1
România Gheorghe Popescu 03.1951–08.1953
08.1958–07.1960
03.1962–07.1962
4
3
0
0
0
0
0
0
7
România Ilie Savu 09.1954–11.1955
1958
08.1964–06.1967
0
3
0
0
0
0
0
0
3
România Ștefan Dobay 03.1956–11.1956
1
0
0
0
0
0
0
0
1
România Angelo Niculescu 03.1958–06.1958
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Ștefan Onisie 09.1960–06.1961
08.1962–11.1963
08.1970–06.1971
1
1
0
0
0
0
0
0
2
România Eugen Mladin 08.1961–11.1961
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Gheorghe Ola 03.1963–07.1964
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Ștefan Covaci 08.1967–07.1970
1
2
0
0
0
0
0
0
3
România Valentin Stănescu 08.1971–12.1972
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Gheorghe Constantin 03.1973–12.1973
08.1978–06.1981
0
1
0
0
0
0
0
0
1
România Constantin Teașcă 03.1974–06.1975
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Emerich Jenei 08.1975–06.1978
08.1983–05.1984
10.1984–10.1986
04.1991–12.1991
08.1993–04.1994
10.1998–04.2000
5
3
0
0
1
0
0
0
9
România Traian Ionescu 08.1981–12.1981
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Constantin Cernăianu 11.1981–07.1983
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Florin Halagian 09.1984–10.1984
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Anghel Iordănescu 10.1986–06.1990
08.1992–06.1993
4
2
0
0
0
0
0
1
7
România Costică Ștefănescu 08.1990–12.1990
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Bujor Hălmăgeanu 03.1991–04.1991
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Victor Pițurcă 03.1992–06.1992
08.2000–06.2002
10.2002–06.2004
07.2010–08.2010
1
1
0
1
0
0
0
0
3
România Dumitru Dumitriu 08.1994–06.1997
05.2005–06.2005
09.2015–12.2015
4
2
0
2
0
0
0
0
8
România Mihai Stoichiță 08.1997–10.1998
09.2009–05.2010
03.2012–05.2012
1
0
0
1
0
0
0
0
2
România Cosmin Olăroiu 08.2002–10.2002
03.2006–05.2007
1
0
0
1
0
0
0
0
2
Italia Walter Zenga 08.2004–05.2005
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Ucraina Oleh Protasov 08.2005–12.2005
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Gheorghe Hagi 07.2007–09.2007
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Italia Massimo Pedrazzini 09.2007–10.2007
06.2015–09.2015
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Marius Lăcătuș 10.2007–10.2008
01.2009–05.2009
09.2010–03.2011
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Dorinel Munteanu 10.2008–12.2008
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Italia Cristiano Bergodi 06.2009–09.2009
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Ilie Dumitrescu 08.2010–09.2010
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Sorin Cârțu 03.2011–05.2011
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Gabriel Caramarin (interimar) 05.2011
0
1
0
0
0
0
0
0
1
Israel Ronny Levy 06.2011–09.2011
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Ilie Stan 09.2011–03.2012
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Laurențiu Reghecampf 05.2012–05.2014
12.2015–05.2017
2
0
1
1
0
0
0
0
4
România Constantin Gâlcă 06.2014–05.2015
1
1
1
0
0
0
0
0
3
România Mirel Rădoi (director tehnic) 06.2015–11.2015
0
0
0
0
0
0
0
0
0
România Nicolae Dică 06.2017–
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Total 1947– 26 22 2 6 1 0 0 1 58

Președinți[107][108]

Nume Perioadă
România Oreste Alecsandrescu 1947–1948
România Nicolae Petre Draga 1948
România Vasile Mesaroș 1948–1949
România Policarp Dovăcescu 1949
România Alexandru Florescu 1949–1951
România Edgar Gâță 1952–1953
România Alexandru Florescu 1953–1954
România Ilie Savu 1954
România Ștefan Alexiu 1954–1958
România Ioan Teodorescu 1958–1961
România Aurelian Budeanu 1961–1964
România Maximilian Pandele 1964–1975
România Gheorghe Drăgănescu 1975–1980
România Aurel Ion 1980–1983

Nume Perioadă
România Cornel Oțelea 1983–1984
România Ioan Popescu 1984–1985
România Nicolae Gavrilă 1985–1989
România Constantin Tănase 1989–1990
România Nicolae Gavrilă 1990–1991
România Cornel Oțelea 1991–1997
România Cristian Gațu 1997–1998
România Gheorghe Cernat 1998–2000
România Viorel Păunescu 1998–2003
România Mihai Stoica 2002–2007
România George Becali 2003–2007
România Marius Lăcătuș 2005–2007
România Valeriu Argăseală 2007–
România Helmuth Duckadam (de imagine) 2010–

Note

  1. ^ a b c d „Club facts: FCSB”. UEFA.com. . Accesat în . 
  2. ^ Cristian Scutariu (). „EXCLUSIV | Vasile Geambazi, noul patron FCSB: "Voi cere Armatei dreptul de a folosi numele Steaua. Noi și CSA putem lucra împreună, putem să fim puternici!". Cine este omul căruia Gigi Becali i-a predat clubul din Liga 1”. Prosport. Accesat în . 
  3. ^ „Hrebenciuc, adevaratul patron al Stelei? Becali lamureste situatia”. ziare.com. Accesat în . 
  4. ^ „UPDATE Helmuth Duckadam, noul președinte al Stelei!”. prosport.ro. . Accesat în . 
  5. ^ „Stelio va asteapta in Ghencea !”. Steauafc.com. . Accesat în . 
  6. ^ a b c „Steaua lui Becali a devenit FCSB. Anunțul făcut de Burleanu și care e situația coeficietului UEFA. "Folosim noul nume începând de acum!". ProSport. 30.03.2017. Accesat în 30.03.2017.  Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
  7. ^ a b c d „Trofeele câștigate de Steaua”. steauafc.com. Accesat în . 
  8. ^ Mihai Țenea (). „Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni”. Agerpres. Accesat în . 
  9. ^ Marius Doroftei (7 mai 2009). „Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa”. ziare.com. Accesat în 3 august.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  10. ^ Dida, Alexandru (21–12–2001), Steaua fotbalului românesc, Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63
  11. ^ a b c „Steaua, în 63 de ani de existență”. prosport.ro. 5 iunie 2010. Accesat în 3 august.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  12. ^ „Clubul Sportiv al Armatei - Steaua”. defense.ro. Accesat în 23 ianuarie.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  13. ^ „Gigi Becali, în război cu CSA Steaua”. ziare.com. 11 noiembrie 2010. Accesat în 23 ianuarie.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  14. ^ a b „Stema clubului Steaua București”. steauaonline.com. Accesat în . 
  15. ^ „În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?”. prosport.ro. Accesat în 26 mai.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  16. ^ "Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena?”. sport.ro. Accesat în 26 mai.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  17. ^ „Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4” (PDF). Osim.ro. . Accesat în . 
  18. ^ a b c „62 de ani de istorie!”. steauafc.com. . Accesat în . 
  19. ^ „63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri”. tvr.ro. 7 iunie 2010. Accesat în 18 iulie.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  20. ^ „Divizia A Etapa 1 1947-1948”. labtof.ro. Accesat în 18 iulie.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  21. ^ 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei", 8 iunie 2013, Alex Stefan, Adevărul, accesat la 7 aprilie 2014
  22. ^ a b Dida, Alexandru (21–12–2001), Steaua fotbalului românesc, Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63
  23. ^ Brancu, Constantin (1994), Din culisele supercampioanei, Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1
  24. ^ Augustin Roman (), „Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I”, Gsp.ro, accesat în  
  25. ^ a b Steaua București pe romaniansoccer.ro
  26. ^ „Steaua Anglicană”. FCSteaua.ro. 
  27. ^ a b c d e f „Istoria clubului Steaua București”, fcsteaua.ro, , accesat în  
  28. ^ „Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati”. FCSteaua.ro. 
  29. ^ a b „Ghencea Stadion”. StadiumGuide.com. 
  30. ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal, p. 50–64
  31. ^ „Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare”. gsp.ro. 
  32. ^ „Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate”. realitatea.net. 
  33. ^ „FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti”, Steauafc.com, , accesat în  
  34. ^ „Unbeaten in the Domestic League”. RSSSF.com. Accesat în . 
  35. ^ „Romania - List of Champions”. RSSSF.com. Accesat în . 
  36. ^ Besutiu, Andrei. „Politica mineaza sportul românesc”. Ziua. Accesat în . 
  37. ^ Petrache, Bogdan & Predan, Cristian. „Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor”. 9am.ro. Accesat în . 
  38. ^ „Planurile lui Becali”. Evenimentul. . Accesat în . 
  39. ^ Necula, Simona. „Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului”. Realitatea Românească. Accesat în . 
  40. ^ Bogdan Fechită (), „9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006”, Gsp.ro, accesat în  
  41. ^ „Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului”. HotNews.ro. Accesat în . 
  42. ^ „Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor”. realitatea.net. Accesat în . 
  43. ^ „Transferuri Steaua București”. transfermarkt.de. Accesat în . 
  44. ^ Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume, gsp.ro
  45. ^ Felix Mihai Badea (), „Ei au fost „viteziștii". Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea”, Evenimentul zilei, accesat în  
  46. ^ Adrian Ilincescu (). „Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  47. ^ a b c d e f g Nicu Bădescu (). „14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare”. Prosport.ro. Accesat în . 
  48. ^ Mircea Ionnitiu (). „Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947". Kent State University. Accesat în . 
  49. ^ a b c Rosu, Emmanuel (). „Where the team has no name: the fight over Steaua Bucharest's identity”. The Guardian. Accesat în . 
  50. ^ „FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament”. Digisport. 07 februarie 2014. Accesat în March 6, 2018.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  51. ^ „Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and emblem”. Eurosport. Yahoo!. . Accesat în . 
  52. ^ A.I. (). „VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua meciuri din 2014”. HotNews.ro. Accesat în . 
  53. ^ „OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial”, Sport.ro, accesat în  
  54. ^ „Zbuciumata infiintare a Stelei”. 
  55. ^ „Steaua renunta la Adidas pentru Nike”. adevarul.ro. Accesat în . 
  56. ^ „Steaua ca brand”. iaa.ro. Accesat în . 
  57. ^ a b „Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu”. prosport.ro. . Accesat în . 
  58. ^ Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!, prosport.ro
  59. ^ „Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa”. prosport.ro. . Accesat în . 
  60. ^ „Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul”. gsp.ro. . Accesat în . 
  61. ^ „Venus București”. romaniansoccer.ro. Accesat în . 
  62. ^ Marius Popeangă (). „Stadioanele dispărute ale vechilor București”. Adevărul. Accesat în . 
  63. ^ a b c d Irina Andreea Cristea (). „DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea stadionului din Ghencea”. Agerpres. Accesat în . 
  64. ^ „Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA”. onlinesport.ro. Accesat în . 
  65. ^ Stadionul echipei, steauafc.com
  66. ^ Stan, Sebastian. „60.000 de locuri?”. prosport.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ „Istoric - PALMARES ALL-TIME”. frf.ro. Accesat în . 
  68. ^ „Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998”. ecultural.ro. Accesat în . 
  69. ^ „Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal”. 9am.ro. Accesat în . 
  70. ^ Cristian Blanuta (). „STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea!”. Fanatik. Accesat în . 
  71. ^ „<<Trup și suflet pentru culori>>”. click.ro. 16 septembrie 2009. Accesat în 23 ianuarie.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  72. ^ „Cupa „Peluza Sud Steaua" editia I – RomanianUltras.net”. Romanianultras.net. . Accesat în . 
  73. ^ „FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul cu CSU Craiova”. Gsp.ro. Accesat în . 
  74. ^ „O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră”. Fcsteaua.ro. . Accesat în . 
  75. ^ „20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu”. gandul.info. Accesat în . 
  76. ^ „Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani”, Gazeta Sporturilor, , accesat în  
  77. ^ Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache (), „Cât toată România la un loc”, Gazeta Sporturilor, accesat în  
  78. ^ Cătălin Nastase (). „A fi sau a nu fi...CAMPIONI!”. Fcsteaua.ro. Accesat în . 
  79. ^ „42% dintre români sunt stelisti”. Ziarul. Accesat în . 
  80. ^ „Intamplari de la filmari..”. cinemagia.ro. Accesat în . 
  81. ^ „Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert”, Agenda.liternet.ro, accesat în  
  82. ^ Antena3.ro (), „În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului”, Antena 3, accesat în  
  83. ^ „Becali si televiziunea”. mondenii.primatv.ro. Accesat în . 
  84. ^ Justin Gafiuc (), „Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său”, Gsp.ro, accesat în  
  85. ^ „Compilatie, Forza Steaua (CD)”. muzicabuna.ro. Accesat în . 
  86. ^ „Versuri "Voltaj - Msd2". versuri.ro. Accesat în . 
  87. ^ „Despre Scooter”. fcsteaua.ro. Accesat în . 
  88. ^ „Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo”. 7plus.ro. Accesat în . 
  89. ^ „Recorduri FCSB”. Steauafc.com. Accesat în . 
  90. ^ Alin Huiu. „Steaua Europeana”. onlinesport.ro. Accesat în . 
  91. ^ Florin Marian (). „ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din toate timpurile”. Prosport.ro. Accesat în . 
  92. ^ Europa League matchday one facts and figures, uefa.com, Saturday 20 September 2014
  93. ^ Steaua record double-first against AaB, uefa.com, Thursday 18 September 2014, 23.00 CET
  94. ^ „Club World Ranking”. IFFHS.de. . Accesat în . 
  95. ^ Member associations - UEFA rankings - Club coefficients – UEFA.com
  96. ^ Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A, rsssf.com
  97. ^ Palmaresul european al FCSB la uefa.com
  98. ^ Meciurile FCSB-ului în Europa la uefa.com
  99. ^ „Prima echipă - Steaua”. steauafc.com. Accesat în . 
  100. ^ „Steaua București”. lpf.ro. LPF. Accesat în . 
  101. ^ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial
  102. ^ „Staff tehnic”. steauafc.com. Steaua București. Accesat în . 
  103. ^ „Staff medical”. steauafc.com. Steaua București. Accesat în . 
  104. ^ Diana Ene (). „Nicolae Dica, prezentat oficial la FCSB: "Obiectivul este castigarea campionatului". Hotnews. Accesat în . 
  105. ^ „Ion Toma este noul sef al Centrului de Copii si Juniori”. steauafc.com. Steaua București. Accesat în . 
  106. ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal
  107. ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal, p. 368–369
  108. ^ Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua

Lectură suplimentară

  • Marin Ciuperceanu, Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente, Editura Militară, 1972
  • Marin Ciuperceanu, Reporter pentru Steaua, Editura Militară, 1978
  • Horia Alexandrescu, Steaua Campioana Europei, Editura Militară, 1986
  • Constantin Brancu, Din culisele supercampioanei, Tempus SRL, 1994
  • Andrei Vochin, Super Steaua, ProSport, 2001
  • Cătălin Oprișan, Steaua - Legenda unei echipe de fotbal, Fotbal Club Steaua București, 2008, ISBN 978-973-0-06160-4

Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de FCSB