Camerun

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Camerun
Camerun
Republic of Cameroon
République du Cameroun

Republica Camerunului
Drapelul Camerunului Stema Camerunului[*]
Drapelul Camerunului Stema Camerunului[*]
DevizăPaix, Travail, Patrie
Peace, Work, Fatherland
Pace, Muncă, Patrie
Imn: Chant de Ralliement
Cameroon (orthographic projection).svg
Geografie
Suprafață  
 - totală 475 440 km² (locul 54)
Apă (%) 1,3
Cel mai înalt punct Mount Cameroon[*] (4.095 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punct Bight of Bonny[*] (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare oraș Douala
Vecini Republica Centrafricană
Ciad
Republica Congo
Guineea Ecuatorială
Gabon
Nigeria Modificați la Wikidata
Fus orar UTC + 1
Populație
Populație  
 - Recensământ 2013 22.253.959 Modificați la Wikidata
Densitate 34 loc/km²
 - Estimare  16 380 005 (locul 59)
Limbi oficiale Franceza și engleza
Etnonim camerunezi (pl.)
camerunez (masc.)
cameruneză (fem.) Modificați la Wikidata
Guvernare
Președinte Paul Biya
Prim ministru Philémon Yang
Legislativ Parliament of Cameroon⁠(d) Modificați la Wikidata
Capitala Yaoundé
Istorie
Independență
Economie
PIB (PPC)
 - Total 32,35 miliarde $
 - Pe cap de locuitor 2 176 $
PIB (nominal)
 - Total 32.050.817.632 $[2] Modificați la Wikidata
 - Pe cap de locuitor 1.217,26 $[3] Modificați la Wikidata
IDU Modificați la Wikidata0,405
Monedă CFA franc
Coduri și identificatori
Cod CIO CMR Modificați la Wikidata
Cod mobil 624 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic 237
ISO 3166-2 CM Modificați la Wikidata
Domeniu Internet .cm

Republica Camerun este o republică unitară din Africa centrală. Se mărginește cu Nigeria, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială și Golful Guineei. Inițial o colonie germană, a fost împărțită după primul război mondial între francezi și britanici. În 1960, Camerunul francez a devenit o republică independentă, unindu-se cu partea sudică a Camerunului britanic în 1961 pentru a forma Republica Federală a Camerunului. A fost redenumită Republica Unită a Camerunului în 1972, și Republica Camerun în 1984. Față de alte state africane, Camerunul se bucură de o relativă stabilitate politică și socială, permițând dezvoltarea agriculturii, drumurilor și căilor ferate, precum și a unei puternice industrii petroliere. În ciuda unor reforme politice, puterea rămâne totuși în mâinile unei oligarhii etnice.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Istoria Camerunului

Primii locuitori ai Camerunului au fost pigmeii Baka. Ei au fost aproape în totalitate înlocuiți și absorbiți de triburile Bantu în timpul migrațiilor Bantu.

Primul contact cu europenii, cu portughezii, a avut loc în secolul al 16-lea, dar aceștia nu s-au stabilit în regiune. Portughezii au dat totuși viitoarei țări numele pe care urma să-l poarte. Exporatorii pe râul Sanaga au observat abundența crevetelor, dând regiunii numele de camarão, cuvântul portughez pentru crevetă. Primele așezări coloniale au apărut la sfârșitul anilor 1870, când Imperiul German devenea o putere europeană importantă. După înfrângerea Germaniei în primul război mondial, Camerun a fost împărțit sub mandatul Ligii națiunilor între Camerunul francez și Cameroons-urile britanice în 1919.

În 1960, Camerunul francez și-a declarat independența, devenind republica Camerun. În 1961 i s-a alăturat partea sudică a Camerunului britanic. Restul Camerunului britanic a fost încorporat în Nigeria. Noul guvern de coaliție a fost condus de Ahmadou Ahidjo, care a anihilat grupurile rebele rămase dinainte de câștigarea independenței.

Ahidjo s-a retras în 1982 și a fost înlocuit de actualul președinte, Paul Biya. Acesta a câștigat numeroase alegeri, deși s-au semnalat unele neregularități în cadrul acestora.

Politică[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Politica Camerunului

Președintele camerunez Paul Biya (dreapta)

Președintele Camerunului deține puterea executivă în cadrul guvernului. Această prevedere face parte din amendamentele aduse în 1996 constituției, care au fost inițial scrise în 1972. Președintele deține o gamă largă de puteri, pe care le poate exercita fără consultarea parlamentului. Camerun este un membru al Commonwealth.

Parlamentul este format din 180 de delegați și se întrunește de trei ori pe an. Principala atribuție a sa este de a emite legi, dar rareori a blocat sau schimbat vreo lege.

Puterea judecătorească este subordonată Ministerului de Justiție. Curtea Supremă poate revizui constituționalitatea unei legi, la cererea președintelui.

Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]

Împărțirea administrativă.

Articol principal: Împărțirea administrativă a Camerunului

Camerunul e împărțit în 10 provincii:

Geografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Geografia Camerunului Localizare: Africa de Vest, cu deschidere la Golful Biafra, între Guineea ecuatorială și Nigeria

Coordonate geografice: 6° N 12° E

Suprafața:
Total: 475 440 km²
Uscat: 469 440 km²
Apă: 6 000 km²

Camerunul poate fi împărțit în cinci zone geografice. Acestea sunt deosebite de caracteristici diferite legate de relief, climă și vegetație.

Craterele de pe Muntele Camerun

Regiuni naturale[modificare | modificare sursă]

Câmpia de coastă a Camerunului se întinde pe 15–80 km în interior de la Golful Guineii (Oceanul Atlantic) până la marginea unui platou. Muntele Camerun ajunge însă în zona de vest până aproape de mare. Regiunea de coastă, extrem de călduroasă și de umedă, include câteva dintre cele mai umede locuri de pe planetă. Spre exemplu, Debuncha, la baza Muntelui Camerun, înregistrează precipitații anuale de 10 000 mm. Câmpia este puternic împădurită.

Platoul sudic jos, ridicându-se din câmpia de coastă, este dominat de păduri tropicale și are o altitudine medie de 450–600 m. Este mai puțin umed decât coasta.

În Camerunul de vest se află un lanț neregulat de munți, dealuri și platouri care ajung de la Muntele Camerun până în apropiere de lacul Ciad, în vârful nordic al țării. Această regiune se bucură de un climat plăcut, și conține câteva din cele mai feritle soluri ale țării, mai ales în zona Muntelui Camerun.

Din platoul împădurit se ridică către nord dealurile ierboase și accidentate Adamaoua (Adamawa). Întinzându-se peste Camerun din zona muntoasă vestică, Adamaoua formează o barieră între sud și nord. Altitudinea medie este de 1 035 m, iar climatul este relativ plăcut.

Câmpia de savană din nord cuprinde teritoriul de la marginea dealurilor Adamaoua la Lacul Ciad. Vegetația caracteristică e formată din tufișuri și ierburi. Precipitațiile sunt puține, iar temperaturile ridicate.

Ape[modificare | modificare sursă]

Țara are patru suprafețe de drenare. În sud râurile principale, Wouri, Sanaga, Nyong și Ntem-—curg spre sud-vest sau spre vest direct în Golful Guineii. Râurile Dja și Kadei, se varsă spre sud-est, în râul Congo. În nordul Camerunului, râul Benoué (Benue) curge la nord și vest, vărsându-se în cele din urmă în Niger, în timp ce Logone curge spre nord în Lacul Ciad.

Doar o parte a Lacului Ciad aparține Camerunului. Restul aparține Ciadului, Nigeriei și Nigerului. Suprafața lacului variază în funcție de precipitațiile de sezon.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

În general, resursele naturale ale Camerunului sunt mai degrabă potrivite agriculturii și industriei forestiere decât industriei. Solurile și climatul din sud încurajează cultivarea extensivă a culturilor de cacao, cafea și banane. În nord, condițiile naturale favorizează culturile de bumbac și arahide. Pădurea tropicală dinspre sud are mari rezerve de cherestea, dar accesul este limitat.

Râurile din sud sunt presărate cu cascade, dar aceste locuri oferă oportunități pentru construcția de hidrocentrale. Estuarul râului Wouri este un port natural pentru principalul oraș al țării, Douala. În nord, râul Benoué e navigabil sezonier de la Garoua până la granița cu Nigeria.

Pe platofrma continentală se găsesc petrol și gaze naturale, iar în sud, în apropiere de coastă, se găsește minereu de fier. Camerunul de nord are mari depozite de bauxită și calcar.

Vezi și Lista orașelor din Camerun.
Tiko, Provincia Sudvest

Economie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Economia Camerunului

Timp de un sfert de secol după obținerea independenței, Camerunul a fost una dintre cele mai prospere țări din Africa. Scăderea prețului mărfurilor pentru principalele produse de export — petrol, cacao, cafea și bumbac — la mijlocul anilor '80 împreună cu o monedă supraevaluată și cu um management economic defectuos au dus la o recesiune de un deceniu. PIB pe cap de locuitor a scâzut cu peste 60% între 1986 și 1994. Deficitele fiscale și de cont curent au crescut, la fel și datoria externă. Cu toate acestea, datorită resurselor sale de petrol și condițiilor agricole favorabile, Camerun are în continuare una dintre cele mai puternice economii din Africa subsahariană.

pliculeț de ceai din Camerun

În ciuda unei urbanizări accelerate, cea mai importantă activitate economică în Camerun rămâne agricultura de subzistență, care antrenează practic întreaga populație rurală.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Demografia Camerunului

Profilul demografic al Camerunului este format de circa 250 de grupuri etnice distincte, care ar putea fi clasificate în cinci mari grupuri regional-culturale:

  • dealurile de vest (Semi-Bantu), incluzând aici grupurile Bamileke, Bamun (sau Bamoun), și numeroase grupuri Tikar mai mici în nord-vest (est. 38% din totalul populației);
  • popoarele din pădurea tropicală de coastă, incluzând Bassa, Duala (sau Douala), și multe alte grupuri mai mici în sud-vest (12%);
  • popoarele din pădurea tropicală de sud, incluzând Beti-Pahuin, Bulu (un subgrup al Beti-Pahuin), Fang (un subgrup al Beti-Pahuin), Maka-Njem, și pigmeii Baka (18%);
  • popoarele predominant islamice din regiunile nordice semi-aride (Sahel) și podișul central, incluzând Fulani (sau Peuhl în franceză) (14%); și
  • "Kirdi", popoare ne-islamice sau recent islamizate din deșertul de nord și podișul central (18%).

Cultură[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Cultura Camerunului

Triburile Kirdi și Matakam din munții de vest produc ceramică deosebită. Măștile triburilor Bali, care reprezintă capete de elefanți, sunt utilizate în ceremonii pentru morți, iar statuetele triburilor Bamileke reprezintă figuri umane și animale. Poporul Tikar este cunoscut pentru pipele lor frumos decorate, tribul Ngoutou pentru măștile cu două fețe iar tribul Bamum pentru măștile zâmbitoare.

L'Institut Français d'Afrique Noire (Institutul francez al Africii negre) are o bibliotecă la Douala care este specializată în sociologia, etnologia și istoria Africii. Muzeele Diamare și Maroua au colecții antropologice legate de poporul sudanez iar Muzeul Camerunului din Douala are exponate din preistorie și istorie naturală.

Printre organizațiile culturale se numără Asociația Culturală Cameruneză, Societatea Culturală Cameruneză și Centrul Lingvistic și Cultural Federal. Există de asemenea numerose asociații ale femeilor, tinerilor și asociații sportive.

Între sărbătorile mobile se numără: Creștine: Vinerea Mare, Duminica Paștelui, și Lunea Paștelui Musulmane: 'Id al-Fitr și 'Id al-Adha

Sărbători
Date Numele în română
1 ianuarie Anul Nou
11 februarie Ziua națională a tineretului
1 mai Ziua muncii
20 mai Ziua națională
15 august Fecioara Maria
25 decembrie Crăciun


Flag of Cameroon.svg Subiecte CamerunCameruneziLimbile franceză și engleză

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal

  1. ^ World Bank database 
  2. ^ http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD  Missing or empty |title= (help)
  3. ^ http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD  Missing or empty |title= (help)