Sediul Sfatului Țării

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Clădirea fostului gimnaziu Nr. 3 pentru băieți
Palatul Sfatului Țării
Pałac Rady Kraju.jpg
Poziționare
Coordonate47°01′20″N 28°49′02″E / 47.0222°N 28.8172°E
LocalitateChișinău
Municipiu al Republicii Moldovamunicipiul Chișinău
Țara Republica Moldova
AdresaAlexei Mateevici, 111
Edificare
ArhitectVladimir Țîganco
Stilclasic
Data începerii construcției1902
Data finalizării1905 (restaurarea din anii 1950, architect: Etti-Rosa Spirer)
Stare de conservarenesatisfăcătoare

Sediul Sfatului Țării este o clădire și monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău.[1] Din 1917 și până la 27 martie 1918 în incinta edificiului s-au ținut ședințele Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918).

Imobilul se află în Centrul istoric al Chișinăului și găzduiește în prezent Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Clădirea a fost ridicată conform proiectului lui Vladimir Țîganco, menit să fie un orfelinat și o pensiune pentru 70 de băieți din familii nobiliare. În 1905, când s-au finalizat lucrările de construcție, clădirea a fost transferată către Ministerului țarist al Educației, care a decis să deschidă un al treilea gimnaziu pentru băieți („Gimnaziul Nr. 3 pentru băieți”) în oraș.[1]

În 1914, în timpul primului război mondial clădirea a găzduit un spital militar.[1] În 1917, fostul gimnaziu a devenit sediul Sfatului Țării, parlamentul Basarabiei, care a primit autonomie după Revoluția din februarie din Imperiul Rus. La 2 decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat Republică Democratică Moldovenească cu un statut comparabil cu cel al Marelui Ducat al Finlandei,[2] iar la 27 martie 1918, a votat pentru Unirea Basarabiei cu România.

În perioada interbelică, clădirea a găzduit gimnaziul pentru băieți „Alecu Donici”.[3] În fața palatului se afla o copie a Lupei Capitoline, care simboliza originea romană a românilor. În 1934, clădirea a fost transferată Facultății de Științe Agronomice a Universității din Iași.[1] În timpul celui de-al doilea război mondial, clădirea a fost grav avariată, iar în 1950 a fost renovată conform proiectului lui Etti-Rosa Spirer. A găzduit Institutul Agricol și apoi Academia de Arte, redenumită ulterior Academia de Muzică, Teatru și Arte. Actualmente, starea clădirii era nesatisfăcătoare și necesită restaurare.[4]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Clădirea cu două etaje a fost construită după un plan care amintește de litera chirilică „Ж”, în stilul clasicismului francez și este separată de stradă de o grădină spațioasă.[1] În interior, pe lângă sălile de clasă, se afla biserica școlară „Sf. Ștefan”.[3]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e „Alexei Mateevici, 111: Clădirea fostului gimnaziu nr.3 pentru băieți în care, în martie 1918 și-a ținut ședințele Sfatul Țări”. monument.sit.md. Accesat în . 
  2. ^ Ch. King. The Moldovans. Romania, Russia and the Politics of Culture. — Stanford: Hoover Institution Press, Stanford University Press, 2000. — P. 33. — ISBN 9780817997922.
  3. ^ a b „Povestea clădirii în care s-a făcut Unirea”. timpul.md. Accesat în . 
  4. ^ „Cum ne raportăm la patrimoniul nostru istoric: clădirea Sfatului Țării de la Chișinău”. adevarul.ro. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sediul Sfatului Țării