Grigorie Cazacliu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Grigore Cazacliu)
Jump to navigation Jump to search
Grigorie Cazacliu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Cotiujenii Mari, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani) Modificați la Wikidata
București, Republica Populară Română Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupație om politic Modificați la Wikidata

Grigorie Cazacliu (n. 1892, Cușelăuca, Județul Soroca (interbelic), d. 27 decembrie 1959, București) a fost un politician român, membru al Sfatului Țării, student la acea dată.

Familie[modificare | modificare sursă]

Familia Cazacliu a jucat un rol important la Marea Unire; Ion Cazacliu a fost unchiul lui Grigorie, iar Vladimir Cazacliu a fost fratele său. Vladimir si Grigorie Cazacliu sunt fiii lui Alexandru si al Evdochiei Cazacliu, Au mai avut in frate, Ioan, si o sora, Ludmila.

Sfatul Țării[modificare | modificare sursă]

Grigorie Cazacliu a fost membru al Sfatului Țării, Parlamentul Moldovei între 1917 și 1918. La data de 27 martie 1918 Grigorie Cazacliu a votat Unirea Basarabiei cu România. În cadrul ”Sfatului Țării” a deținut funcția de secretar al Comisiei Constituționale (1 iulie 1918 – 27 noiembrie 1918). 

Este ales în mai multe legislaturi din partea județului Soroca. Sub guvernul Ion Brătianu – doctor Lupu a fost ales vicepreședinte al Camerei Deputaților.

In 2 februarie 1939 a fost numit Rezident Regal al Tinutului Nistru, functie pe care a detinut-o pana pe 22 septembrie 1940, data la care s-a infiintat Comitetul pentru Refugiatii din Basarabia si nordul Bucovinei.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gheorghe E. Cojocaru, Sfatul țării: itinerar, Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2
  • Mihai Tașcă, Sfatul Țării și actualele autorități locale, "Timpul de dimineață", no. 114 (849), June 27, 2008 (page 16)
  • Nicolae Andronic, Veaceslav Stăvilă, Cotiujenii Mari, Fundația ”Draghiștea”,2002 Tipografia Ed. ”Universul” -253 p., pagina 200

Legături externe[modificare | modificare sursă]