Serghei Donico-Iordăchescu
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Serghei Donico-Iordăchescu | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1889[3]  Chișinău, Imperiul Rus[3] |
| Decedat | (43 de ani)[2] Chișinău, România[2] |
| Înmormântat | Cimitirul Central din Chișinău[2] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus Regatul României |
| Ocupație | politician ofițer militar |
| Membru al Sfatului Țării | |
| În funcție 1917 – 1918 | |
| Vicedirector al Directoratului de Interne al RD Moldovenești | |
| În funcție 9 April 1918 – 1 December 1918[1] | |
| Prim-ministru | Petru Cazacu |
| Partid politic | Menșevic PSDMR Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (Menșevic)[*] |
| Alma mater | Școala de cavalerie Nicolae[*][2] |
Modifică date / text  | |
Serghei Donico-Iordăchescu (sau Donică-Iordăchescu, n. 1889, Chișinău, Imperiul Rus – d. , Chișinău, România) a fost un politician moldovean, membru al Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești.
Începuturi
[modificare | modificare sursă]Serghei Donico-Iordăchescu s-a născut în 1889 în Chișinău, în familia unui moșier ruinat. A urmat o carieră militară, fiind trecut în retragere cu gradul de maior.[4]
Sfatul Țării
[modificare | modificare sursă]În cadrul Sfatului Țării, Serghei Donico-Iordăchescu, care era menșevic, a fost vicepreședinte al Comisiei Constituționale (de la 27 iulie până la 27 noiembrie 1918) și membru al Comisiei de redactare.
Donico-Iordăchescu l-a criticat pe Ion Pelivan și faptul că, la negocierile cu România, nu au fost prezenți reprezentanți ai tuturor grupărilor din parlamentul moldovenesc:
„Guvernul nu îndeplineşte dorinţele deputaţilor [...] a refuzat să-i ia cu sine pe reprezentanţii fracţiunilor [...]. La noi nu parlamentul dictează Guvernului, ci Guvernul – parlamentului.”
El a susținut trimiterea unei delegații la Kiev, pentru a rezolva disputele teritoriale cu Republica Populară Ucraineană:
„Noi, țăranii, am fost învinuiţi de lipsa patriotismului. Nu este corect. Noi totdeauna am militat pentru unitate (replică de pe scaunele Blocului Moldovenesc: “cu Rusia” – I. L.), dar încă n-am văzut ca cineva dintre acei care se numesc moldoveni, să-şi arate prin fapte dragostea lor pentru acest popor.”
El a fost unul din membrii Sfatului Țării care s-a abținut de la votul de Unire a Basarabiei cu România, dar, ulterior, a fost printre semnatarii actului unirii.[7] După unire, a făcut parte din guvernul autonom moldovenesc din cadrul României, condus de Petru Cazacu, ca vicedirector al Directoratului de Interne din Basarabia (9 aprilie 1918 - 1 decembrie 1918).[8]
Deces
[modificare | modificare sursă]El a decedat în 1932 în Chișinău, fiind înmormântat în cimitirul central.[9]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Membrii Sfatului Țării pe un timbru moldovenesc din 1998.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ 86+3=89 - numărul semnatarilor Actului Unirii | Timpul, www.timpul.md, Arhivat din original în , accesat în
- ^ a b c d (PDF) https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111-119_7.pdf. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b https://vipmagazin.md/11-fete-ale-chisinaului-de-ieri/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Redactia, VIP Magazin (), 11 fețe ale Chișinăului de ieri - VIP Magazin, VIP Magazin
- ^ Basarabia în anii 1917-1918 (XXIV): Hotărîrea Sfatului Țării de alipire a Basarabiei la România. Desființarea Republicii Moldovenești, RĂZBOIUL PENTRU TRECUT / ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ,
- ^ Basarabia în anii 1917-1918 (XXIV): Hotărîrea Sfatului Țării de alipire a Basarabiei la România. Desființarea Republicii Moldovenești, RĂZBOIUL PENTRU TRECUT / ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ,
- ^ 86+3=89 - numărul semnatarilor Actului Unirii | Timpul, www.timpul.md, Arhivat din original în , accesat în
- ^ 86+3=89 - numărul semnatarilor Actului Unirii | Timpul, www.timpul.md, Arhivat din original în , accesat în
- ^ https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111-119_7.pdf
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe E. Cojocaru, Sfatul țării: itinerar, Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2
- Mihai Tașcă, Sfatul Țării și actualele autorități locale, Timpul de dimineață, nr. 114 (849), 27 iunie 2008
