Andrei Găină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Andrei Găină
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație om politic Modificați la Wikidata

Andrei Găină (n. 1885, Chițcanii Vechi, Telenești - d. 1940, Chițcanii Vechi, Telenești) a fost un deputat în primul Parlament liber al Basarabiei "Sfatul Țării" în anii 1917-1918, votând Unirea Basarabiei cu România.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Andrei Găină s-a născut în anul 1885 în satul Chițcanii Vechi. De ocupație era agricultor. A fost soldat în Armata țaristă pe fronturile primului război mondial. Apoi a fost primar la Chițcanii Vechi în anii imediat următori Unirii din 1918. Neavînd copii a înfiat două fete:

  • Raisa Lentovschi, refugiată din Rusia, care a absolvit facultatea de filologie la Iași, a fost mai apoi profesoară de franceză și română la Chițcanii Vechi pînă la 28 iunie 1940 și după 22 iunie 1941. A decedat la naștere în anul 1942. Este înmormîntată la cimititul din sat. În căsătorie a avut numele de familie Marandici.
  • Iulia Coman (născută Șova), fiica naturală a lui Xenofont Șova, deportat în 1940 în Siberia. S-a refugiat împreună cu mama naturală în România în anul 1940 și 1944. A absolvit facultatea de filologie. Profesoară de limba franceză la Buzău. Actualmente este la pensie.

A fost membru al Comitetului Central al ostașilor moldoveni la Chișinău. La Congresul Ostașilor Moldoveni din 20-27 august 1917 de la Chișinău a fost ales ca deputat în Sfatul Țării din partea județului Orhei.[1]

În anii interbelici, după reforma agrară din 1922 a posedat 50 ha de terenuri agrare.

Andrei Găină a decedat în luna ianuarie a anului 1940. Este înmormântat în curtea bisericii din sat. A ctitorit biserica nouă din sat și fantalul. A fost căsătorit cu Teodora. A mai avut un frate, Constantin, de la care au urmat mai mulți copii, actualmente locuitori ai Basarabiei.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru Chiriac. Revista Patrimoniu (Chișinău), 1991; Membrii Sfatului Țării 1917-1918. Dicționar. Editura Fundației culturale Române. București. 2001
  • Alex Găină. Deputatul Andrei Găină. Țara, 29.X.1996; Literatura și Arta. 10 aprilie 1997; A venit timpul nostru, 24 noiembrie 1998.
  • Iurie Colesnic. Sfatul Țării. Enciclopedie. Chișinău. Ed. Museum, 1997
  • Tudor Țopa. Chițcani. Chișinău, Presa, 1997
  • Alexandru Chiriac. Membrii Sfatului Țării. Dicționar. București : Editura Fundației Culturale Române, 2001.
  • Andrei Calcea. Personalități orheiene, Chișinău, Ed. Pontos, 2003
  • Tudor Țopa. Născuți pe aceeași vatră. Chișinău. Vast-M, 2003
  • . Tudor Țopa. Voievozii inspirației. Chișinău. 2007.

Vezi și[modificare | modificare sursă]