Petre Bajbeuc-Melikov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Petre Bajbeuc-Melikov
Pyotr Bazhbeuk-Melikov (Petre Bajbeuc-Melicov).png
Date personale
Născut1872 Modificați la Wikidata
Bender, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedatanii 1940 (68 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of Russia.svg Republica Rusă
National flag of the Moldovan Democratic Republic.svg Republica Democratică Moldovenească
Flag of Armenia (1918–1922).svg Republica Democrată Armeană
Flag of Romania.svg Regatul României Modificați la Wikidata
Etnie armean Modificați la Wikidata
Ocupațieeseist
inginer
scriitor
agronom
politician
rușii albi[*] Modificați la Wikidata
Mayor of Orhei Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
member of Sfatul Țării Modificați la Wikidata
În funcție
 – noiembrie 1918

Partid politicSocietatea pentru Salvarea Basarabiei
Partidul Constituțional Democratic

Petre (Piotr) Bajbeuc-Melikov (Melichian, Milinchișvili), de asemenea Bajbeuk-Melicoff și Bajbeuk-Melikov (n. 1872, Bender, Imperiul Rus – d. anii 1940; în armeană Պետրոս Բաժբեուկ-Մելիքյան, transliterat Bedros Bažbeuk-Melikyan; în rusă Пётр Захарович Бажбеук-Меликов) a fost un agronom țarist și om politic moldovean de etnie armeană. A fost membru al Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Bender (Tighina) în Basarabia țaristă pe 27 februarie 1872. A fost educat în gubernia Tiflis (Tbilisi) și apoi în Franța. Pe parcursul vieții a ocupat diverse posturi administrative în Imperiul Rus și Republica Rusă. S-a prezentat la alegerile din noiembrie 1917 pentru Adunarea Constituantă Rusă ca afiliat al Partidului Constituțional Democrat.[1] Eșuând în această acțiune, a fost în schimb primit ca delegat armean de către Sfatul Țării, chiar înainte de proclamarea Republicii Democrate Moldovenești. Loial față de aceasta din urmă, el s-a pronunțat împotriva infiltrării bolșevice și a susținut intervenția României. Deși a salutat expediția militară românească de la începutul anului 1918, s-a opus (a fost absent de la sesiune) unirii ulterioare a Basarabiei cu România, în favoarea monarhismului rus.

În 1919, s-a alăturat Comitetului pentru Salvarea Basarabiei din Odesa și, prin intermediul acestuia, și mișcării Albe. Comitetul l-a trimis în misiune la Comandamentul General al Forțelor Armate ale Rusiei de Sud la Rostov-pe-Don, unde a vorbit despre reintegrarea Basarabiei într-un viitor stat rus. Părăsind regiunea în etapele ulterioare ale Războiului Civil Rus, a făcut publicitate cauzei emigraților albi în Bulgaria, dar în cele din urmă s-a întors în Basarabia și a slujit monarhiei române. În anii 1930 a fost primarul Orheiului.[2]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Petru Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru, 1812—1918, p. 226. Iași: Viața Romînească, [1924]. OCLC 10132102
  2. ^ Figuri contemporane din Basarabia, p. 10. Chișinău: Editura Arpid, 1939

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]