Ion Văluță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ion Văluță
1938 - Valuta Ion.jpg
Ion Valuță, deputat în Sfatul Țării
Date personale
Născut1 mai 1894
Obreja, județul Bălți
Decedat (86 de ani) Modificați la Wikidata
București, RS România Modificați la Wikidata
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
OcupațiePolitician
Activitate
Alma materOdessa University[*]  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Național Liberal  Modificați la Wikidata

Ion Văluță ( n. 1 mai 1894, comuna Obreja Veche, județul Bălți, Basarabia - 1981, București) a fost un deputat din Sfatul Țării, organismul care a exercitat puterea legislativă în Republica Democratică Moldovenească, în perioada 1917-1918[1].

Studii[modificare | modificare sursă]

A absolvit liceul Numărul 1 B.P. Hașdeu din Chișinău. A urmat dreptul la Universitățile din Petrograd și Odesa[1]. În perioada interbelică a fost de 5 ori deputat în Parlament reprezentând Partidul Național Liberal Brătianu.

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

A organizat societatea studențească „Renașterea ” la Bălți, Bolgrad și Chișinău. A contribuit la introducerea cursurilor de limba română și istoria românilor la Universitatea din Odesa[1].

A fost membru în Sfatul Țării delegat de Comitetul Național al ofițerilor, soldaților și studenților din Odesa. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu Patria Mamă. A fost de cinci ori parlamentar. În anul 1923 a fost director al Industriei și Comerțului din Basarabia. A fost trimis în misiune Specială de guvernul Vaida la Varșovia. A fost de mai multe ori membru al Camerelor Agricole, al Consiliului Județean și Comunal din Chișinău. [2].

A fost de trei ori președinte al Camerei de Comerț și de Industrie din Chișinău. În această calitate a realizat federația tuturor Camerelor de Comerț din Basarabia și a fost ales președinte al acesteia[2].

A fost vice-președinte al Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie din Romania, activând pentru restabilirea comerțului și a agriculturii basarabene. A relevat neajunsurile căilor de comunicație din Basarabia. A reușit să fuzioneze toate casele de credit din Basarabia, creând o singură instituție de credit pentru agricultorii basarabeni[2].

Activitate publicistică[modificare | modificare sursă]

A scos revista „Basarabia Economică"[2].

Decorații[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Figuri contemporane din Basarabia, vol. III, Editura ARPID, Chișinău, 1939, p. 136.
  2. ^ a b c d e Figuri contemporane din Basarabia, vol. III, Editura ARPID, Chișinău, 1939, p. 137.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Figuri contemporane din Basarabia, vol. III, Editura ARPID, Chișinău, 1939
  • Constantin, Ion. Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia', București: Biblioteca Bucureștilor, 2009. ISBN: 978-973-8369-64-1

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Chiriac, Alexandru, Membrii Sfatului Țării (1917-1918) - dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001
  • Cojocaru, Gheorghe E., Sfatul Țării - itinerar, Editura Civitas, Chișinău, 1998
  • Colesnic, Iurie, Sfatul Țării - enciclopedie, Editura Museum, Chișinău, 1998
  • Ciobanu, Ștefan, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918, București, Cartea Românească, 1929

Legături externe[modificare | modificare sursă]